Klaus Iohannis, la Praga: Unitatea UE se poate consolida dacă România aderă la Schengen; Nu există varianta să blocăm exporturile de cereale din Ucraina

Unitatea Uniunii Europene se poate consolida dacă România, Bulgaria şi Croaţia vor deveni parte din Spaţiul Schengen, a declarat, joi, preşedintele Klaus Iohannis, înainte de prima reuniune a Comunităţii Politice Europene, la Praga.

Întrebat dacă aderarea României la spațiul Schengen va fi decisă până la finalul acestui an, sub președinția cehă a Consiliului UE, Iohannis a răspuns: “Există această posibilitate, dar garanția încă nu există. Cu toții ne implicăm pentru a reuși acest lucru. Și eu, Guvernul, Parlamentul, majoritatea europarlamentarilor, Ministerul de Interne lucrează foarte intens la aceste chestiuni”.

“Sunt şanse, sunt şanse, fiindcă nevoia de unitate în Europa a devenit şi mai clară cu ocazia războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei şi această unitate se poate consolida, dacă România, Bulgaria şi Croaţia vor deveni parte din Spaţiul Schengen după atâţia ani de aşteptate, cred că toţi liderii şi-au dat seama că acest pas nu poate decât să îmbunătăţească unitatea Uniunii şi soliditatea noastră în abordare“, a afirmat Iohannis, la o zi după ce tema aderării României, Bulgariei și Croației la UE a fost dezbătută din nou în plenul Parlamentului European.

Referitor la opoziția unor state precum Olanda, șeful statului a spus că, în acest sens, va exista o vizită a experţilor Comisiei Europene în România, iar după reconfirmarea faptului că România și-a consolidat respectarea criteriilor de apartenență la Schengen vor continua discuțiile politice.

“Nu toate punctele sunt încă lămurită, dar de data aceasta avem șanse mai bune decât în altă conjunctură”, a completat el.

Referitor la declaraţiile de miercuri, din Parlamentul European, că România ar putea bloca exporturile de cereale dacă sunt ţări care vor bloca accesul României în Schengen, preşedintele a spus că pe respectivul europarlamentar (n.r. – Rareș Bogdan) care a afirmat acest lucru “l-a luat un pic valul”.

“Aşa o variantă nu există. Noi, dimpotrivă, facem tot ce putem ca să înlesnim exportul de cereale din Ucraina, pentru a preveni o criză alimentară globală. Deci aşa ceva iese din orice discuţie”, a declarat Klaus Iohannis.

 

Președintele Klaus Iohannis participă în perioada 6-7 octombrie 2022 la prima reuniune a Comunității Politice Europene şi la reuniunea informală a Consiliului European, care se desfășoară la Praga, Republica Cehă.

Parlamentul European a dezbătut miercuri tema aderării Bulgariei și a României la spațiul Schengen, dezbatere ce va fi urmată de adoptarea unei rezoluții la următoarea sesiune plenară.

Reprezentanții principalelor grupuri politice din Parlamentul European – PPE, S&D și Renew Europe – au solicitat aderarea cât mai curând posibilă a României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, precum și a Croației, în cadrul unei dezbateri organizate în hemiciclul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg.

Anterior, președinția cehă a Consiliului UE a asigurat că depune eforturi pentru adoptarea în luna decembrie a deciziei Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, iar Comisia Europeană, prin vocea vicepreședintelui Margaritis Schinas, a cerut adoptarea unei decizii istorice prin care statele membre să lase cetățenii din România, Bulgaria și Croația să beneficieze “pe deplin de succesul nostru prețuit în spațiul Schengen, făcându-ne mai puternici”. El a precizat că o echipă de experți din cadrul Comisiei Europene va efectua săptămâna viitoare o vizită în România și Bulgaria pentru a reafirma că aceste țări continuă să îndeplinească criteriile de aderare la spațiul Schengen.

Parlamentul urmează să solicite ca spațiul de călătorie fără frontiere să fie extins pentru a include Bulgaria și România cât mai curând posibil. În cadrul dezbaterii cu Comisia și Consiliul, vom solicita ca spațiul Schengen să fie finalizat rapid, prin extinderea la toate statele membre ale UE care doresc să participe. O rezoluție va fi supusă la vot în sesiunea plenară din 17-20 octombrie.

Parlamentul European nu are nici o putere în procesul de aderare a unui stat membru la Schengen, dar rezoluțiile sale au rolul de declarații politice prin care eurodeputații pot intensifica presiunile adresa Consiliului UE, instituția abilitată să decidă asupra extinderii spațiului de liberă circulație.

Tema a căpătat avânt politic după ce cancelarul german Olaf Scholz a utilizat prilejul unui discurs privind viitorul UE pentru a afirma că “România, Bulgaria și Croația îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen” și că va acționa în acest sens. Aderarea României la Schengen este susținută și de către Franța și majoritatea țărilor UE, ultimul stat membru care mai rămâne de convins fiind Olanda.

Susținută de peste un deceniu de către Comisia Europeană și Parlamentul European, aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen poate fi decisă printr-un vot în unanimitate la nivelul formațiunii Justiție și Afaceri Interne a Consiliului Uniunii Europene, reuniune prezidată de către președinția cehă până în decembrie 2022.

În primul său raport privind Starea Spațiului Schengen, dat publicității la data de 24 mai, Comisia Europeană a solicitat Consiliului UE să permită României, Croației și Bulgariei să devină parte a spațiului Schengen, “având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite”.

În iulie 2021, Parlamentul European a adoptat, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Construcții Erbașu

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Robert Lupițu
Robert Lupițuhttp://www.caleaeuropeana.ro
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Articole Populare