Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi seară, la finalul primei zile a reuniunii Consiliului European de primăvară, că executivul european va analiza creșterea sumelor acordate drept compensație pentru fermierii din țările UE afectați de importurile de cereale ucrainene și și-a exprimat recunoștința pentru eforturile României în acest sens.

Anunțul Ursulei von der Leyen vine după ce preşedintele Klaus Iohannis a criticat joi abordarea “ultra-birocratică” care pune sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei Europene cu privire la compensațiile de 10 milioane de euro acordare României pentru fermierii români afectați de importurile de grâne ucrainene.

“Aș dori să subliniez marele succes al culoarelor de solidaritate care au permis Ucrainei să exporte cantități mari de cereale și alte produse agricole. Acest lucru se adaugă la Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, a doua mare inițiativă de ajutorare a Ucrainei pentru a-și exporta cerealele. În acest context, este important să îi ajutăm – și am discutat acest lucru în această seară – pe fermierii noștri din Uniunea Europeană care trebuie să facă față consecințelor pieței”, a spus von der Leyen.

Prin urmare, a adăugat șefa Comisiei Europene, “acele țări din prima linie, care ajută cel mai mult cu benzile de solidaritate, nu ar trebui să sufere de dezavantaje”.

Ea a amintit că, într-un prim pas, Comisia Europeană a mobilizat peste 56 de milioane de euro din rezerva agricolă de urgență.

“Dar acest lucru nu este suficient. Acest lucru a fost foarte clar în această seară. Prin urmare, sunt recunoscătoare României, care a depus o moțiune și care a sugerat că vom analiza posibilitatea de a crește această sumă pentru fermierii din statele din prima linie“, a conchis von der Leyen.

Comisia Europeană a anunţat luni că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului Ucrainei cu UE ca metodă de sprijin după invazia ţării de către Rusia.

Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), are ca scop compensarea “pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase” venite din Ucraina “şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei”, a indicat executivul european.

Bruxellesul propune să aloce Poloniei 29,5 milioane de euro, Bulgariei 16,75 milioane şi României 10,05 milioane şi, în plus, autorizează cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat, a precizat presei comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

Drept replică, președintele Klaus Iohannis a criticat formula de calcul realizată de Comisia Europeană, precizând că executivul european ar fi trebuit să ţină cont de “sacrificiile imense” făcute pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre pieţele lumii.

“Situația se prezintă la modul următor, Ministerul Agriculturii livrează date Comisiei Europene, Comisia Europeană folosește o formulă de calcul fără să negocieze cu nimeni și acordă anumite ajutoare. Este posibil ca datele furnizate de minister să nu fi fost gândite profund, dar nu le-am văzut și nu pot să le comentez. Este, pe de altă parte, foarte ciudat ca în Comisia Europeană, pe aceste spețe să nu se negocieze nimic, ci să se folosească formule. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate, după părerea mea, contabilicește. Sunt chestiuni complicate. Trebuie să ținem cont, de exemplu, sau cel puțin, trebuia Comisia Europeană să țină cont de faptul că noi am făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre piețele lumii. N-au făcut-o. Nu știu de ce n-au făcut-o, dar vom afla și este regretabil că astfel de abordări ultra-birocratice pun sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei”, a spus șeful statului.

Președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul italian, Giorgia Meloni, au abordat joi seara, cu prilejul summitului Consiliului European desfășurat la Bruxelles, ”oportunitățile de cooperare” între cele două țări în materie de migrațiune, industrie și spațiu, a anunțat vineri Palatul Elysee, conform AFP, citat de Agerpres.

Cei doi lideri au abordat și chestiunea legată de ”necesitatea de a continua să lucrăm pentru suveranitatea europeană” privind politica industrială și decarbonizarea economiei.

Ei au reafirmat, de asemenea, ”hotărârea de a sprijini Ucraina în faţa agresiunii ruse şi au salutat acordul la care s-a ajuns pentru a furniza ucrainenilor muniţia şi rachetele de care au nevoie graţie industriei europene”.

La începutul lunii februarie, cei doi lideri au avut o discuție telefonică, discuțiile atingând aceleași teme.

Această convorbire telefonică venea după o vizită la Giorgiei Meloni la Stockholm și Berlin. În Germania, aceasta și-a exprimat opoziția față de planul european prezentat recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, al cărui obiectiv este acela de a proteja industria europeană în fața proiectului american de investiții în tehnologie verde.

Planul industrial în cadrul Pactului verde vizează, printre altele, o amendare a normelor europene privind ajutoarele de state, pentru a facilita tranziția spre economie verde, fapt ce a stârnit îngrijorări la Roma, care consideră că va dezavantaja statele care nu au forța economică de a oferi astfel de ajutoare consistente, fapt ce va distorsiona piața unică a Uniunii Europene.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi ca vă organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor din Ucraina răpiți de Rusia și la aducerea lor înapoi, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Este o amintire oribilă a celor mai întunecate vremuri din istoria noastră, deportările de copii care au loc acolo. Este o crimă de război”, a declarat Ursula von der Leyen după un summit desfăşurat la Bruxelles.

Aceasta a detaliat că 16,200 de copii au fost deportați și doar 300 dintre aceștia s-au întors până acum, astfel că mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională sunt justificate, este precizat într-un comunicat al Comisiei Europene. 

”În parteneriat cu ucrainenii, premierul polonez Morawiecki am lansat o inițiativă care urmărește să-i aducă înapoi pe copiii răpiți de Rusia. Pentru acest lucru, vom organiza o conferință. Suntem la începutul unei munci foarte grele. Urmărim să facem presiuni internaționale pentru a lua toate măsurile posibile pentru a stabili unde se află acești copii. Și ne propunem să ajutăm organismele ONU și organizațiile internaționale relevante să obțină informații mai bune și mai complete despre copiii care au fost deportați în Rusia. Acest lucru include și copiii care au fost ulterior adoptați sau transferați către familii adoptive rusești. Îi sunt foarte recunoscător Secretarului General al ONU, António Guterres, pentru că a oferit sprijinul agențiilor Națiunilor Unite. Pentru că acestea au, desigur, o experiență semnificativă pe acest subiect foarte dificil”, au fost detaliile oferite de Ursula von der Leyen în conferința mai sus amintită.

Pe lângă aceste eforturi, președinta Comisiei Europene a reiterat că Uniunea Europeană va continua să sprijine Ucraine.

Aceasta a amintit de noua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară destinată acestui stat, care are nevoie de ajutor pentru a putea asigura elementele esențiale în timp ce se apără. Pentru acest ultim aspect, Uniunea Europeană a decis să majoreze sprijinul militar pentru Kiev.

Pentru ca această promisiune să fie transformată în realitate, este nevoie ca Uniunea Europeană să-și sporească capacitate de producție a munițiilor, consideră von der Leyen, care a anunțat că instituția pe care o prezidează va prezenta o propunere legislativă care să permită accelerarea producției industriale de muniție.

Trebuie definite, în acest caz, aspectele juridice, precum sursa de finanțare, care putea veni via bugetul UE, sau cele legate de logistică, iar în acest caz este posibil să fie nevoie de ”construirea, extinderea și reconversia instalațiilor de producție și de consolidarea întregului lanț de aprovizionare cu muniții pentru a fi rapid”.