Președintele Klaus Iohannis, va participa marți, la Bratislava, la summitul Formatului București 9 (B9), pe care îl va co-prezida alături de președintele Republicii Slovace, Zuzana Čaputová, și de președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La eveniment va participa, de asemenea, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

Reuniunea la vârf a statelor din Formatul București 9 se desfășoară cu aproximativ o lună înaintea Summitului NATO de la Vilnius și va oferi prilejul unui schimb aprofundat de opinii cu privire la prioritățile de pe agenda aliată și obiectivele majore, cu accent pe consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, precum și pe intensificarea cooperării cu Ucraina.

Agenda discuțiilor va viza evaluarea progresului realizat în implementarea deciziilor aliate adoptate în cadrul summitului NATO de la Madrid, inclusiv în ceea ce privește angajamentele de investiții și cheltuieli pentru apărare, precum și sprijinul acordat Ucrainei în susținerea aspirațiilor sale euroatlantice.

O atenție specială va fi acordată și partenerilor vulnerabili din regiune, precum Republica Moldova, care se confruntă cu provocări crescute de securitate.

Summitul B9 la nivelul șefilor de stat din regiune urmează reuniunilor la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și unui summit extraordinar organizat la Varșovia în luna februarie, în prezența președintelui american Joe Biden.

În contextul summitului de la Vilnius din luna iulie, aliații NATO de pe flancul estic solicită o apărare înaintată, creșterea prezenței SUA și tratarea Ucrainei și R. Moldova ca elemente importante ale arhitecturii de securitate europene.

De asemenea, aliații estici solicită un nou model de forțe, planuri de apărare îmbunătățite și apărare antiaeriană și antirachetă integrată pe flancul estic al NATO.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va efectua o vizită în Turcia în perioada 03-04 iunie 2023. Sâmbătă, el va participa la ceremonia de învestire a președintelui Republicii, Recep Tayyip Erdoǧan, la Ankara, după ce acesta a câștigat un al doilea madnat în urma alegerilor prezidențiale din 28 mai, informează un comunicat al Alianței.

Stoltenberg și-a anunțat deja de joi intenția de a vizita Ankara „în viitorul apropiat” pentru a promova ratificarea aderării Suediei la NATO. Acesta a declarat că a vorbit deja cu Erdogan la telefon la începutul acestei săptămâni pentru a „sublinia importanța de a face progrese” în ceea ce privește aderarea țării nordice.

Turcia și Ungaria sunt singurele țări NATO care nu au ratificat încă cererea de aderare a Suediei. Finlanda a aderat oficial la alianță în aprilie.

Erdoǧan, care a fost reales duminică pentru un nou mandat de cinci ani în funcția de președinte al Turciei, a acuzat Suedia că este un refugiu pentru „teroriști”, în special pentru membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, a declarat că Stockholmul și-a îndeplinit „toate angajamentele” pentru a adera la NATO și a îndemnat Turcia și Ungaria să permită țării sale să intre în Alianță.

În context, șeful NATO a salutat intrarea în vigoare, joi, a noilor legi antiterorism ale Suediei. „Acest lucru arată că Suedia și-a respectat angajamentele asumate în cadrul Memorandumului trilateral încheiat anul trecut la Madrid. Și demonstrează că aderarea rapidă a Suediei va contribui la securitatea Alianței”, a concluzionat Jens Stoltenberg.

Secretarul general va avea, de asemenea, întâlniri bilaterale cu președintele Erdoǧan și cu înalți oficiali turci la Ankara.

Propunerile de a impune încetarea focului sau concesii teritoriale pentru a opri războiul din Ucraina nu ar servi decât la legitimarea agresiunii președintelui Vladimir Putin și la încurajarea viitoarelor atacuri, a declarat vineri secretarul de stat Antony Blinken, într-un discurs mult așteptat susținut la Helsinki și în care prezentat strategia americană de întărire a Ucrainei împotriva amenințărilor rusești pe termen lung.

Blinken, făcând ceea ce oficialii au descris ca fiind un discurs semnal în capitala celui mai nou aliat NATO, Finlanda, a făcut o pledoarie pentru ceea ce el a spus că a fost “eșecul strategic colosal” al lui Putin în Ucraina, unul care, potrivit lui, a izolat Moscova, i-a slăbit economia și a expus slăbiciunea armatei ruse, cândva temută, relatează Washington Post.

Discursul a avut în contextul în care guvernul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski încearcă să recucerească teritoriul controlat de Rusia într-o nouă ofensivă, iar președintele Biden încearcă să împiedice erodarea sprijinului puternic al Occidentului pentru lupta existențială a Kievului.

Pe măsură ce cresc apelurile pentru o pace mediată din partea unor națiuni precum China și Brazilia, Blinken a prezentat, de asemenea, principiile pentru ceea ce el a numit “o pace justă și de durată”, inclusiv integritatea teritorială a Ucrainei, reparațiile pe care Rusia trebuie să le achite și răspunderea pentru crimele de război.

La o zi după ce a participat la reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Oslo, șeful dipomației americane a respins apelurile la încetarea focului sau la concesii de terenuri ucrainene în orice formule de “teritoriu pentru pace”, perspective despre care a spus că ar reprezenta o “pace Potemkin”.

În politică și diplomație, termenul de “pace Potemkin” sau “sat Potemkin”  este o construcție, la propriu sau la figurat, al cărei scop este de a oferi o fațadă exterioară unei situații, de a-i face pe oameni să creadă că situația este mai bună decât este. Denumirea îi este atribuită după a fost Grigory Potemkin, un lider militar rus, om de stat, nobil și favorit al țarinei Ecaterinei cea Mare, care a domnit în secolul al XVIII-lea.

“O încetare a focului care pur și simplu îngheață liniile actuale pe loc – și îi permite lui Putin să își consolideze controlul asupra teritoriului pe care l-a cucerit și să se odihnească, să se reînarmeze și să atace din nou – nu este o pace justă și durabilă. Ar legitima acapararea de teritorii de către Rusia. Ar recompensa agresorul și ar pedepsi victima“, a spus el.

Blinken a declarat că Statele Unite vor sprijini negocierile “dacă și când Rusia este pregătită să lucreze pentru o pace adevărată”.

“Împreună cu Ucraina și cu aliații și partenerii, suntem pregătiți să purtăm o discuție mai amplă despre securitatea europeană care să promoveze stabilitatea și transparența și să reducă probabilitatea unui conflict viitor“, a spus el.

Cu o zi în urmă, la castelul Mimi din Bulboaca, unde Republica Moldova a găzduit cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat garanții de securitate și perspectivă clară de aderare la NATO, în vreme ce președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au anunțat că se vor întâlni la Potsdam pentru a discuta despre “garanții de securitate imediate” pentru Ucraina și “diferite de statutul de membru NATO”.

Discursul lui Blinken a evidențiat toate modurile în care agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a fost un eșec strategic, precum și eforturile noastre continue de a sprijini apărarea de către Ucraina a teritoriului, suveranității și democrației sale, în vederea obținerii unei păci juste și durabile.

Discursul a fost co-organizat de Institutul finlandez pentru afaceri internaționale și susținut de orașul Helsinki.