SCHENGEN
Klaus Iohannis: Spațiul Schengen aproape că nu mai există, dar cu România înăuntru putem să ne apucăm cu energie nouă să-l reformăm, oferind libertate de circulație cetățenilor europeni
Published
1 year agoon

Corespondență din Bruxelles
Președintele Klaus Iohannis a afirmat joi, la sosirea la Consiliul European de toamnă de la Bruxelles, că se poate constata faptul că România își dorește să intre într-un spațiu Schengen care nu mai funcționează, însă a subliniat că “cu România înăuntru putem să ne apucăm cu energie nouă să reformăm spațiul Schengen, să îl facem viabil din nou și să dăm libertatea de circulație cetățenilor europeni”.
Șeful statului participă în perioada 26-27 octombrie 2023 la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins, unde va susține deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova până la sfârșitul acestui an, va evidenția, la capitolul migrație, contribuția României la protecția frontierelor externe ale Uniunii și va sublinia necesitatea obținerii unui acord până la finele anului pentru revizuirea bugetului multianual al UE.
“Vom avea o discuție care mie mi se pare importantă, și pe migrație. Ne vom concentra mai degrabă pe aspectul extern al migrației și nu pe mișcările din interiorul Uniunii. După părerea mea, răspunsul aici este clar: granița exterioară a Uniunii Europene trebuie consolidată, lucru pe care noi, în România, l-am făcut demult. Deci, granița noastră este graniță externă a Uniunii și o protejăm foarte bine. Cum va decurge discuția pe migrație, vom vedea, fiindcă, în final, știți foarte bine că, prin grija unui stat membru, discuția pe migrație a fost legată de discuția pe Schengen. Din nefericire, fiindcă temele sunt principial diferite”, a spus președintele, cu referire indirectă la atitudinea Austriei.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a lăudat săptămâna trecută progresul României în domeniul controlului frontierelor, al migraţiei şi azilului, în cadrul discuţiilor purtate la Luxemburg, la secţiunea Afaceri Interne a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, organizat de preşedinţia spaniolă a Consiliului Uniunii Europene, în timp ce Spania a reconfirmat că finalizarea acestui proces este o prioritate. Următorul și ultimul Consiliu JAI sub președinția spaniolă când ar putea fi supus la vot subiectul aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen va avea loc în luna decembrie.
Întrebat dacă România ar putea forța o acțiune la Curtea de Justiție a UE în cazul în care Austria va face din nou uz de dreptul de veto, președintele a precizat că “asta cu forțările nu prea ține în relațiile din interiorul Uniunii Europene.
El a calificat drept “puțin deprimant că de la Viena să auzi ca și cum acolo placa s-ar fi stricat puțin, tot același text, în condițiile în care România performează foarte bine în oprirea migranților ilegali“.
“Noi continuăm. Eu continui pe linia diplomatică începută împreună cu toată echipa mea. Și Guvernul face tot ce poate. Însă devine din ce în ce mai ciudat acest dialog, în condițiile în care Austria de fiecare dată spune clar că n-are nimic împotriva României sau a Bulgariei, dar se opune extinderii spațiului Schengen, în condițiile în care exact în aceeași ședință a aprobat aderarea Croației. Deci argumentele sunt cel puțin străvezii. Și, în aceste condiții, noi continuăm. Noi continuăm toate discuțiile. Știm foarte bine că noi îndeplinim absolut toate criteriile Schengen”, a explicat el.
Pe de altă parte, președintele a arătat că nu poate ezita să nu abordeze realitatea: “Trebuie să spun, fiindcă cineva trebuie să o spună, realitatea este că spațiul Schengen nu mai funcționează”
“Nu mai funcționează și aproape că nu mai există spațiul Schengen, fiindcă, din cauza migrației, care este destul de importantă, foarte multe state și-au închis granițele. Chiar în zona noastră, în Estul Uniunii, știți foarte bine că au apărut succesiv mai multe închideri de granițe. Cineva ar putea să constate că noi vrem să intrăm într-un acord care nu mai funcționează. Este o întrebare care trebuie să ne-o punem și discuția pe Schengen este mai veche. Faptul că Schengen are probleme se știe. Se știe demult și, pe de o parte, există dorința de a moderniza acordul Schengen, pe de altă parte, există unii care se opun la orice, inclusiv la extindere. Eu am avut această discuție cu lideri europeni de ani de zile și le-am spus la toți: România ar deveni un punct forte al spațiului Schengen. Deci, prin aderarea României, spațiul Schengen ar deveni mai sigur, mai puternic, și cu România înăuntru putem să ne apucăm cu energie nouă să reformăm spațiul Schengen, să îl facem viabil din nou și să dăm libertatea de circulație cetățenilor europeni. Însă mai este mult de negociat până ajungem acolo”, a precizat Iohannis.
Întrebat dacă România ia în calcul să dea Austria în judecată la CJUE în cazul unui nou veto, Iohannis a spus că ”este o chestiune juridică foarte complicată, nu am găsit doi juriști cu aceeași opinie”.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Klaus Iohannis evocă “acțiunile subversive ale Rusiei în România” în mesajul marcării a 35 de ani de la înființarea SIE: Informările și semnalele transmise au asigurat fundamentarea deciziilor importante ale statului român
UE: Prin noile modificări legislative, Georgia marchează un regres grav în parcursul său democratic
Țările baltice s-au deconectat definitiv de la rețeaua electrică a Rusiei. Kallas: O victorie pentru unitatea europeană
Pete Hagseth efectuează prima sa vizită în Europa în calitate de șef al Pentagonului. Ce planuri are în Germania, Belgia și Polonia
Eurodeputatul Siegfried Mureșan, despre bugetul UE post-2027: Să fie mai flexibil, transparent și cu mai puțină birocrație
Colegiul comisarilor europeni, vizită în Gdańsk (Polonia). Von der Leyen: Este nevoie să integrăm securitatea în fiecare politică și acțiune europeană
ROMÂNIA
În acordurile imnului UE, Cătălin Predoiu și omologul bulgar au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră în primul minut al anului 2025, marcând aderarea deplină a României și a Bulgariei la Schengen
Published
1 month agoon
January 1, 2025
Ministrul român de interne, Cătălin Predoiu, și omologul său bulgar Atanas Ilkov au ridicat simbolic, în acordurile imnului Uniunii Europene (“Odă Bucuriei”) ultima barieră de frontieră dintre cele două ţări în primul minut al Anului Nou, la punctul de trecere de la Giurgiu-Ruse de pe podul de peste Dunăre, evenimentul marcând aderarea deplină a celor două ţări la spaţiul Schengen, în urma abolirii controalelor la frontierele terestre interne.
La evenimentul organizat cu ocazia intrării României în spaţiul Schengen şi cu graniţele terestre, ministrul Cătălin Predoiu că ”prin intrarea în Spaţiul Schengen, integrarea în Uniunea Europeană a României este deplină şi irevocabilă”. Predoiu a declarat că prin aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen se demonstrează că Uniunea Europeană ”rămâne un proiect viabil, un proiect cu viitor”.
Cei doi miniştri au ridicat împreună bariera dintre cele două ţări, momentul desfăşurându-se în acordurile Odei Bucuriei, imnul Uniunii Europene.
”Este cu adevărat un moment istoric, este un moment plin de semnificaţii politice, dar şi cu consecinţe practice deosebite pentru fiecare cetăţean român, pentru companiile româneşti şi cele bulgare, pentru companiile care operează în cele două ţări, pentru ţările noastre şi pentru Europa. România şi Bulgaria au dus la bun sfârşit nu numai un proiect de ţară, ci şi un proiect european important”, a afirmat ministrul român al afacerilor interne, cu câteva minute înainte de intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen şi cu graniţele terestre.
Ministrul bulgar de Interne, Atanas Ilkov, a afirmat că aderarea celor două ţări la Spaţiul Schengen reprezintă ”un succes”, după 17 ani în care ambele state au lucrat la acest proiect.
Astfel, România este, începând din noaptea de marţi spre miercuri, de la ora 00:00, membru cu drepturi depline al spaţiului Schengen.
Aderarea celor două țări la spațiul Schengen cu granițele terestre marchează și o altă premieră pentru un alt stat membru al UE. Grecia, stat membru Schengen de la 1 ianuarie 2000, intră efectiv în zona de liberă circulație cu frontierele interne terestre, alături de Bulgaria și România, după 25 ani de la aderarea la Schengen, aceasta având graniță internă terestră doar cu Bulgaria.
Reuniți pe 12 decembrie la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria aderă pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.
“România este în Schengen cu drepturi depline!“, a exclamat atunci președintele Klaus Iohannis, referindu-se la “o decizie așteptată prea mult timp de către noi toți”.
Miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne a decis asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria.
Potrivit acordului prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.
Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.
Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.
Schengen este cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume.
Controalele la frontierele dintre Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg au fost eliminate pentru prima dată în 1985.
În prezent, Spaţiul Schengen acoperă 29 de ţări (25 din cele 27 de state membre, precum şi Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) şi 420 de milioane de persoane. Controalele la frontierele interne cu Cipru nu au fost încă ridicate, iar Irlanda nu face parte din Schengen.
SCHENGEN
1 ianuarie 2025: La majoratul aderării la UE, România completează integrarea în UE prin aderarea deplină la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre
Published
1 month agoon
January 1, 2025
România și Bulgaria au intrat miercuri, 1 ianuarie 2025, în mod deplin în spațiul de liberă circulație Schengen, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, completând unul dintre obiectivele cheie asumate prin aderarea, în urmă cu exact 18 ani, la Uniunea Europeană.
Astfel, România este, începând din noaptea de marţi spre miercuri, de la ora 00:00, membru cu drepturi depline al spaţiului Schengen.
Aderarea celor două țări la spațiul Schengen cu granițele terestre marchează și o altă premieră pentru un alt stat membru al UE. Grecia, stat membru Schengen de la 1 ianuarie 2000, intră efectiv în zona de liberă circulație cu frontierele interne terestre, alături de Bulgaria și România, după 25 ani de la aderarea la Schengen, aceasta având graniță internă terestră doar cu Bulgaria.
Reuniți pe 12 decembrie la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria aderă pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.
“România este în Schengen cu drepturi depline!“, a exclamat atunci președintele Klaus Iohannis, referindu-se la “o decizie așteptată prea mult timp de către noi toți”.
Miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne a decis asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria.
Potrivit acordului prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.
Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.
Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.
Schengen este cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume.
Controalele la frontierele dintre Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg au fost eliminate pentru prima dată în 1985.
În prezent, Spaţiul Schengen acoperă 29 de ţări (25 din cele 27 de state membre, precum şi Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) şi 420 de milioane de persoane. Controalele la frontierele interne cu Cipru nu au fost încă ridicate, iar Irlanda nu face parte din Schengen.
CONSILIUL EUROPEAN
Liderii UE încheie simbolic odiseea aderării României la Schengen, salutând ridicarea controalelor la frontierele terestre de la 1 ianuarie 2025
Published
2 months agoon
December 19, 2024
Corespondență din Bruxelles
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au salutat joi decizia Consiliului UE de a ridica controalele persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025, conform concluziilor adoptate la summitul Consiliului European, această mențiune încheind simbolic odiseea procesului de integrare a celor două țări în zona de liberă circulație.
Reuniți pe 12 decembrie la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.
“România este în Schengen cu drepturi depline!“, a exclamat atunci președintele Klaus Iohannis, referindu-se la “o decizie așteptată prea mult timp de către noi toți”.
Miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne a decis asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria.
Potrivit acordului prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 27 noiembrie că ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), au agreat aderarea completă la Schengen și cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025, decizia formală urmând a fi luată la nivelul Consiliului JAI.
Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.
Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Klaus Iohannis evocă “acțiunile subversive ale Rusiei în România” în mesajul marcării a 35 de ani de la înființarea SIE: Informările și semnalele transmise au asigurat fundamentarea deciziilor importante ale statului român

UE: Prin noile modificări legislative, Georgia marchează un regres grav în parcursul său democratic

Țările baltice s-au deconectat definitiv de la rețeaua electrică a Rusiei. Kallas: O victorie pentru unitatea europeană

Pete Hagseth efectuează prima sa vizită în Europa în calitate de șef al Pentagonului. Ce planuri are în Germania, Belgia și Polonia

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, despre bugetul UE post-2027: Să fie mai flexibil, transparent și cu mai puțină birocrație

Colegiul comisarilor europeni, vizită în Gdańsk (Polonia). Von der Leyen: Este nevoie să integrăm securitatea în fiecare politică și acțiune europeană

România, alături de alte 11 țări, solicită statelor G7 să ia măsuri suplimentare pentru a reduce veniturile obținute de Rusia din energie

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale

Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu
Trending
- U.E.1 week ago
Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Liderii europeni se întrunesc într-un summit al apărării UE – NATO – Regatul Unit: Klaus Iohannis va pleda pentru o responsabilitate crescută a UE în domeniul apărării
- ROMÂNIA4 days ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Prioritățile vicepreședintei CE Roxana Mînzatu pentru Busola competitivității: Uniunea Competențelor, locuri de muncă de calitate și prima strategie UE de combatere a sărăciei
- NATO6 days ago
NATO are idei “secrete” privind pacea în Ucraina: “Putin nu va mai încerca niciodată după asta” să cucerească Ucraina