Trebuie să avem curajul să luăm decizia corectă și dreaptă de a extinde Spațiul Schengen cu România și Bulgaria, a declarat, marți, ministrul de interne Cătălin Predoiu, la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

Marți, 5 decembrie, a avut loc, la Bruxelles, Belgia, secțiunea Afaceri Interne a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, organizat de președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene. România fiind reprezentată de către Cătălin Predoiu, viceprim-ministru și ministrul Afacerilor interne, informează MAI într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pe agendă au figurat subiecte referitoare la: starea generală a spațiului Schengen, Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România (informare), Pactul privind migrația și azilul, Regulamentul privind prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor, azil și migrație: dimensiunea externă, consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei – securitate internă, implicațiile situației din Orientul Mijlociu pentru securitatea internă a UE, combaterea provocărilor de securitate: evaluare de către Consiliul consultativ de informații, Recomandarea Consiliului referitoare la un plan privind infrastructura critică.

În ceea ce privește subiectul referitor la starea generală a spațiului Schengen, ministrul român al Afacerilor Interne a apreciat calitatea Barometrului Schengen, subliniind că autoritățile române analizează cu toată seriozitatea informațiile incluse, dar mai ales pe cele care arată unde trebuie să se lucreze în continuare. A pus accent pe importanța verificărilor sistematice în bazele de date europene și pe pregătirea personalului care folosește sistemele europene. În mod cert, interoperabilitatea sistemelor va simplifica mult activitatea polițiștilor din teren, de aceea, este foarte important să continuăm cu calendarul de operaționalizare a sistemelor europene de informații. Referitor la aspectele de returnare a evidențiat importanța continuității procesului și eliminarea lacunelor, inclusiv de ordin legislativ, ce pot fi exploatate de cetățeanul terț subiect al returnării pentru a abuza de procedura de azil și pentru a se sustrage de la executarea returnării. Ministrul român a subliniat faptul că România nu numai că îndeplinește criteriile Schengen, dar performează în teren în ceea ce privește combaterea migrației ilegale, așa cum o demonstrează și statisticile din Barometrul Schengen, Frontex etc.

Cu privire la Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, demnitarul român a amintit eforturile României pentru asigurarea securității UE și implementarea la cele mai înalte standarde a criteriilor Schengen, fapt recunoscut unanim de toate Statele Membre UE. A mulțumit pentru sprijinul constant al Comisiei Europene, al Președinției spaniole, al statelor membre și al celorlalți actori instituționali implicați. A subliniat faptul că în lunile precedente am construit o foarte bună comunicare cu Austria, că discuțiile continuă și că există un dialog bun și intens cu ministrul austriac de interne. Ministrul român a demonstrat prin argumente faptul că nu există nicio incompatibilitate între extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și discuția privind îmbunătățirea performanței tuturor țărilor din Spațiul Schengen, respectiv întărirea Spațiului Schengen, dimpotrivă, cu România și Bulgaria în Spațiul Schengen, acesta va fi consolidat, pentru că ambele țări performează în combaterea migrației ilegale.  A solicitat Președinției să identifice scenarii optime de gestionare a subiectului în continuare, astfel încât să fie facilitată adoptarea unei Decizii pozitive privind aderarea la spațiul Schengen până la sfârșitul acestui an.

 Ministrul român și-a încheiat discursul în cadrul Consiliului JAI cu următoarea declarație : „Așa cum spunea un mare om de stat (Abraham Lincoln), de multe ori este nevoie de mai mult curaj să faci ceea ce este bine, decât frica de a face ceea ce este greșit. La fel și noi, în JAI, trebuie să avem curajul să luăm decizia corectă și dreaptă de a extinde Spațiul Schengen cu România și Bulgaria.”

Comisarul european Ylva Johansson a reconfirmat în declarația din debutul și de la finalul dezbaterii faptul ca Romania aparține și trebuie să facă parte din spațiul Schengen. A mai subliniat că proiectul-pilot de la frontiera cu Serbia a produs rezultate solide și pozitive și că statele membre pot lua o decizie pozitivă privind aderarea României și Bulgariei în acest an.

Statele membre au intervenit pe rând subliniind faptul că cele două state îndeplinesc toate criteriile de aderare, sunt constructive și dedicate acestui proces și trebuie să devină membre cu drepturi depline cât de curând posibil. Statele membre au precizat că își mențin poziția de a susține o decizie de extindere. Ministrul austriac a subliniat că dorește un spațiu Schengen puternic.

În cadrul prânzului de lucru, referindu-se la implicațiile situației din Orientul Mijlociu pentru securitatea internă a UE, ministrul Afacerilor Interne a prezentat eforturile întreprinse de autorități pentru evacuarea civililor aparținând comunității românești care locuiește în Gaza, precum și ajutorul umanitar oferit de România. A evidențiat elementele cărora trebuie să li se acorde o importanță deosebită în actualul context, care poate genera o serie de riscuri la adresa securității interne, cu accent pe combaterea extremismului religios, dezinformării și discursului instigator la ură, asigurarea unei transparențe mai mari în privința tranzacțiilor cu criptomonede, pentru a contracara potențialele utilizări în scop ilicit ale acestora, cum ar fi finanțarea organizațiilor teroriste și, nu în ultimul rând, securizarea frontierelor. A menționat faptul că, în România, nivelul amenințării teroriste se menține scăzut. De asemenea, a subliniat faptul că în România trăiesc în pace multiple minorități, între care și comunitatea evreiască și cea arabă, inclusiv palestiniană, precum și faptul că minoritățile naționale sunt reprezentate în Parlament.

Cu privire la consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, demnitarul român a evidențiat importanța coordonării și a cooperării operaționale strânse cu toate părțile interesate, inclusiv cu autoritățile ucrainene și moldovene pentru abordarea riscurilor la adresa securității interne generate de războiul din Ucraina, subliniind că prevenirea și combaterea criminalității organizate, în special a traficului de ființe umane și a armelor de foc, rămân o prioritate. A menționat bunele relații și cooperarea cu Ucraina în protejarea frontierelor, că nu există probleme privind traficul de arme conform datelor existente la acest moment și că va avea în luna ianuarie o întâlnire cu omologul ucrainean la frontiera româno – ucraineană pentru a purta discuții privind întărirea protecției frontierei și a inspecta în teren modul de lucru al polițiștilor de frontieră din cele două țări. De asemenea, a subliniat excelenta colaborare cu autoritățile din Republica Moldova, precum și cu EUROPOL și Frontex.

Ministrul afcerilor externe, Luminița Odobescu, a distribuit, marți, pe platforma de socializare X, mesajul publicat de secretarul de stat belgian pentru migrație, Nicole de Moor, care a afirmat că statul său continuă să sprijine România pentru aderarea la Schengen, după ce anterior spusese că spațiul trebuie reformat, nu extins.

Belgia va prelua de la 1 ianuarie 2024 președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, iar afirmațiile inițiale ale demnitarului belgian au fost făcute la Bruxelles, înaintea participării la Consiliul Justiție și Afaceri Interne, unde aderarea României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație nu a fost supusă la vot, ci discutată ca “situație la zi”.

“Nu a existat nicio schimbare în ceea ce privește poziția Belgiei față de aderarea României și Bulgariei la Schengen. Ambele țări sunt parteneri esențiali în abordarea viitoarelor provocări ale Uniunii Europene”, a transmis de Moor, după declarația inițială premergătoare Consiliului JAI.

Luminița Odobescu a ținut să mulțumească Belgiei pentru “sprijinul constant în privința aderării la Schengen”.

Thank you for Belgium’s constant support for our accession to Schengen. https://t.co/4Laq2seHjQ

— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) December 5, 2023

Reacția lui de Moor a venit ca o rectificare. Oficialul belgian a răspuns unei întrebări din partea presei privind extinderea spațiului Schengen, ea răspunzând că țările UE discută despre “extinderea Schengen în viitor, dar mai întâi trebuie să reformăm sistemul însuşi, iar Europa trebuie şi ea să fie pregătită”.

Potrivit unui comunicat al Consiliului remis CaleaEuropeană.ro, miniștrii de interne din țările UE au avut un schimb de opinii cu privire la modalitățile de îmbunătățire a sistemului de returnare a solicitanților de azil respinși, aceștia discutând despre cooperarea cu țările terțe și între statele membre, precum și despre îmbunătățirea procedurilor naționale de returnare.

De asemenea, președinția spaniolă în exercițiu a făcut un bilanț al situației privind extinderea spațiului Schengen la Bulgaria și România.

“Consiliul a luat act de raportul, prezentat de Comisie, al unei misiuni de anchetă care a evaluat cele mai recente evoluții în ceea ce privește aplicarea acquis-ului Schengen de către Bulgaria“, arată sursa citată.

Sosind marți la reuniunea Consiliului JAI de la Bruxelles, ministrul Cătălin Predoiu a precizat că discuțiile despre Schengen vizează o evaluare per ansamblu a progreselor și vulnerabilităților acestui spațiu între toate statele membre.

În schimb, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, şi-a exprimat marţi speranţa că până la finalul anului va fi luată o decizie pozitivă cu privire la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, urmând ca în cadrul reuniunii JAI să evidențieze, încă o dată, pregătirea temeinică a celor două state pentru aderarea la spațiul de liberă circulație.

În ceea ce privește Belgia, țara care va prelua de la Spania președinția Consiliului UE, premierul Alexander de Croo a afirmat în cursul unei întrevederi recente cu președintele Klaus Iohannis că viitoarea președinție belgiană a Consiliului UE va face ceea ce știe mai bine privind aderarea României la Schengen, și anume “să găsească o soluţie de compromis, să aducă toată lumea la masa negocierilor”.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, și-a exprimat marți speranța că până la finalul anului va fi adoptată o decizie pozitivă cu privire la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, informează Agerpres.

”Am avut recent o misiune de informare în Bulgaria, care a fost cu adevărat reuşită. Voi folosi acest prilej pentru a vorbi despre acest lucru şi despre cât de bine pregătite sunt ambele ţări – atât România, cât şi Bulgaria – pentru a adera la spaţiul Schengen şi am în continuare ca obiectiv să avem această decizie în acest an”, a declarat Ylva Johansson înaintea reuniunilor miniştrilor de interne din Uniunea Europeană, ce are loc la Bruxelles.

Citiți și: Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Conform agendei oficiale, situația la zi privind demersurile de aderare a României și a Bulgariei la spațiul Schengen va fi abordată de miniștrii afacerilor interne din UE în cadrul reuniunii care are loc marți, dar chestiunea nu va fi supusă votului.

Motivul acestei decizii este acela că țara noastră așteaptă să afle dacă Olanda va susţine aderarea Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie europeană pentru a lua o decizie în dosarul Schengen.

Există posibilitatea, conform declarațiilor susținute la finalul lunii noiembrie de ministrul de Interne Cătălin Predoiu, ca în cursul acestei luni, după ce se va fi clarificat poziția Olandei, să fie organizate și alte reuniuni extraordinare ale Consiliului Justiție și Afaceri Interne, având în vedere că dialogul României cu Austria s-a îmbunătățit în ultima perioadă, doar că Suedia, prin ministrul său pentru Migrație, a devenit reticentă față de primirea de noi membri în Schengen, considerând că ”sistemul trebuie reformat” înainte, că ”trebuie să preluăm controlul asupra migrației”, conform Digi24.

România și Bulgaria au demonstrat că pot contribui la consolidarea spațiului Schengen și nu la slăbirea lui, dovadă stând activitatea din proiectele-pilot privind procedurile rapide de azil și de returnare demarate de Comisia Europeană împreună cu cele două țări.

Executivul european a publicat în iunie un raport preliminar pozitiv, iar evoluțiile în cazul Pactului pe migrație și azil, asupra căruia țările membre au ajuns la un compromis, creează climatul necesar pentru a aborda temele de interes major ale României.

Recent, Comisia Europeană a recomandat statelor membre Schengen să intensifice cooperarea în ceea ce privește zona de liberă circulație, a prezintat o serie de bune practici cu rezultate pozitive în ceea ce privește procedurile de azil ale UE pentru a consolida în continuare cooperarea între statele membre și a lansat o Alianță Globală pentru Combaterea Traficului de Migranți.