Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, cu privire la renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), că “nu se poate continua în stilul de până acum, când fiecare ministru merge la Bruxelles şi se plânge că nu absolut tot ce îşi doreşte s-a şi realizat”.
Șeful statului a făcut aceste afirmații în cadrul unor declarații de presă susținute la New York, după ce a susținut un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU.
“În ce priveşte renegocierea PNRR am discutat aceste chestiuni şi un lucru este foarte clar: nu se poate continua în stilul de până acum, când fiecare ministru merge la Bruxelles şi se plânge că nu absolut tot ce îşi doreşte s-a şi realizat. PNRR se poate implementa într-un singur fel: prin Guvern. Nu există atâtea PNRR-uri câte ministere sau câţi politicieni dornici să se afirmă. Există un PNRR, există un prim-ministru, există un Guvern şi adevărul este că în ultima vreme s-a înţeles şi în continuare, mai ales când vorbim de schimbarea PNRR, Guvernul va merge reprezentat de premier şi dacă premierul doreşte şi cu miniştrii de resort pentru a renegocia anumite aspecte. Am avut o etapă, după mine, un pic prea lungă, în care unii miniştri au încercat să se profileze un pic mai mult folosind acest text de renegociere a PNRR. Renegocierea este posibilă, se poate face, dar nu pe mici bucăţele, ci în ansamblu”, a spus Iohannis, citat de Agerpres.
El a afirmat că, dacă premierul Nicolae Ciucă va merge la Bruxelles pentru renegocierea PNRR şi cineva din coaliţie doreşte să-l însoţească, nu vede nicio problemă.
“Dacă premierul merge la Bruxelles pentru acest lucru şi cineva din coaliţie doreşte să-l însoţească şi se pun de acord cu ce se discută acolo nu văd nicio problemă”, a adăugat şeful statului.
La 31 mai 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe atingerea celor 21 de jaloane și ținte selectate din Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă. Acestea vizează reforme privind transportul durabil, decarbonizarea, siguranța rutieră, piața energiei electrice, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, îmbunătățirea proceselor de administrare fiscală, intensificarea luptei împotriva corupției, reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii și sistemul de audit și control al României pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență.
În cererea lor, autoritățile române au furnizat dovezi detaliate și cuprinzătoare care demonstrează îndeplinirea celor 21 de jaloane intermediare. Comisia a analizat în detaliu aceste informații înainte de a prezenta evaluarea preliminară pozitivă a cererii de plată.
Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă, grupate în cadrul a 15 componente tematice. Acesta se ridică la 29,2 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi, din care 13 % (3,7 miliarde EUR) au fost deja plătite României cu titlu de prefinanțare.
Plățile din cadrul MRR se bazează pe performanță și depind de punerea în aplicare de către statele membre a investițiilor și a reformelor prezentate în planurile lor de redresare și reziliență.
