Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis vede “posibilă” renegocierea PNRR, dar nu pe bucățele, ci în ansamblu: Dacă se va merge la Bruxelles, Guvernul va fi reprezentat de premier

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, cu privire la renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), că “nu se poate continua în stilul de până acum, când fiecare ministru merge la Bruxelles şi se plânge că nu absolut tot ce îşi doreşte s-a şi realizat”.

Șeful statului a făcut aceste afirmații în cadrul unor declarații de presă susținute la New York, după ce a susținut un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU.

“În ce priveşte renegocierea PNRR am discutat aceste chestiuni şi un lucru este foarte clar: nu se poate continua în stilul de până acum, când fiecare ministru merge la Bruxelles şi se plânge că nu absolut tot ce îşi doreşte s-a şi realizat. PNRR se poate implementa într-un singur fel: prin Guvern. Nu există atâtea PNRR-uri câte ministere sau câţi politicieni dornici să se afirmă. Există un PNRR, există un prim-ministru, există un Guvern şi adevărul este că în ultima vreme s-a înţeles şi în continuare, mai ales când vorbim de schimbarea PNRR, Guvernul va merge reprezentat de premier şi dacă premierul doreşte şi cu miniştrii de resort pentru a renegocia anumite aspecte. Am avut o etapă, după mine, un pic prea lungă, în care unii miniştri au încercat să se profileze un pic mai mult folosind acest text de renegociere a PNRR. Renegocierea este posibilă, se poate face, dar nu pe mici bucăţele, ci în ansamblu”, a spus Iohannis, citat de Agerpres.

El a afirmat că, dacă premierul Nicolae Ciucă va merge la Bruxelles pentru renegocierea PNRR şi cineva din coaliţie doreşte să-l însoţească, nu vede nicio problemă.

“Dacă premierul merge la Bruxelles pentru acest lucru şi cineva din coaliţie doreşte să-l însoţească şi se pun de acord cu ce se discută acolo nu văd nicio problemă”, a adăugat şeful statului.

Comisia Europeană a aprobat joia trecută o evaluare preliminară pozitivă a primei cereri de plată a României în valoare de 2,6 miliarde EUR, din care 1,8 miliarde EUR sub formă de granturi și 0,8 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU. Aprobarea finală a plății fondurilor aparține statelor membre.

La 31 mai 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe atingerea celor 21 de jaloane și ținte selectate din Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă. Acestea vizează reforme privind transportul durabil, decarbonizarea, siguranța rutieră, piața energiei electrice, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, îmbunătățirea proceselor de administrare fiscală, intensificarea luptei împotriva corupției, reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii și sistemul de audit și control al României pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență.

În cererea lor, autoritățile române au furnizat dovezi detaliate și cuprinzătoare care demonstrează îndeplinirea celor 21 de jaloane intermediare. Comisia a analizat în detaliu aceste informații înainte de a prezenta evaluarea preliminară pozitivă a cererii de plată.

Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă, grupate în cadrul a 15 componente tematice. Acesta se ridică la 29,2 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi, din care 13 % (3,7 miliarde EUR) au fost deja plătite României cu titlu de prefinanțare.

Plățile din cadrul MRR se bazează pe performanță și depind de punerea în aplicare de către statele membre a investițiilor și a reformelor prezentate în planurile lor de redresare și reziliență.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Mevlüt Çavuşoğlu pledează la Aspen – GMF Bucharest Forum pentru o ”pace corectă pentru Ucraina”: Sprijinim integritatea teritorială a acesteia, care include și Crimeea

Published

on

© Mevlüt Çavuşoğlu/ Facebook

Ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, a subliniat nevoia de a acționa ”și de a fi creativi pentru a asigura o pace corectă” pentru Ucraina, Turcia sprijinind ”suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia”, care cuprinde și Crimeea.

Într-o intervenție în cadrul celei de-a 11-a ediții a evenimentului Aspen – GMF Bucharest Forum 2022: A World in Flux – Towards a New European Architecture, cel mai amplu eveniment public internațional cu tematică geopolitică și geoeconomică găzduit în România în marja reuniunii miniștrilor de externe din NATO, oficialul de la Ankara a reliefat nevoia de a ”redescoperi principalii piloni ai securității europene” în contextul războiului pornit de Rusia împotriva vecinului său.

În acest context, ministrul turc de externe a evidențiat trei aspecte esențiale ale acesteia.

”În primul rând, securitatea este indivizibilă. Indiferent din ce direcție vine amenințarea, avem nevoie de un răspuns colectiv. În al doilea rând, nu putem fi selectivi când vine vorba de amenințări. Terorismul este una dintre cele două amenințări principale recunoscute în Conceptul Strategic al NATO de la summitul de la Madrid. (…) În al treilea rând, este posibil să fim flexibili fără a face concesii. Susținem cu tărie integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, incluzând Crimeea, și continuăm să acordăm sprijin material Ucrainei”, a detaliat Çavuşoğlu, amintind de o serie de măsuri adoptate de țara sa pentru a stăvili conflictul rus, precum contribuția la obținerea acordului de export al grânelor ucrainene, la care se adaugă găzduirea a două serii de discuții între Ucraina și Rusia.

”Prin punerea în aplicare strictă a Convenției de la Montreux am prevenit o nouă escaladare în Marea Neagră. Nicio navă militară nu a traversat strâmtoarea din martie. Niciun avion militar rusesc nu poate traversa Turcia noastră spre Siria. Și facem apel la toți actorii, dar în special la ruși și bieloruși, la reținere cu fiecare ocazie”, a completat ministrul turc de externe seria de acțiuni diplomatice întreprinse de Turcia. 

El a remarcat că ”mulți alți parteneri plătesc prețul” acestui război, printre ei aflându-se nu doar Ucraina, ci și Republica Moldova sau Georgia.

”Simpla condamnare nu poate rezolva problema. Prin urmare, ar trebui să acționăm și să fim creativi pentru a asigura o pace corectă, o pace corectă pentru Ucraina, în special, exact ceea ce încercăm să facem noi, Turcia. De fapt, eforturile noastre au fost aproape de a da rezultate. În primele săptămâni ale războiului, am adus doi miniștri de externe în Antalya. În luna martie, am reunit două delegații la Istanbul. Pe măsură ce pierderile umane cresc, devine tot mai dificil să se ajungă la o soluție negociată. În mod evident, există noi realități, iar aceste realități rusești nu sunt acceptabile pentru Ucraina. Așa că devine mai dificil și mai complicat, dar nu există alternativă la asta. Chiar și războiul și diplomația pot merge împreună”, s-a arătat încrezător oficialul turc, reiterând deschiderea țării sale de a facilita identificarea unei soluții în acest război.

Acesta și-a exprimat mulțumirea față de ”unitatea din cadrul Uniunii Europene și NATO”, dar a criticat Bruxelles-ul pentru că a ”ignorat consultarea cu Turcia înainte de a lansa” misiunea de formare militară privind Ucraina.

”Uniunea Europeană gândește strategic din cauza intereselor înguste ale câtorva state membre. Spun că nu avem nevoie pentru că, individual, toată lumea știe cât de mult sprijinim Ucraina. Și ar trebui să redescoperim spiritul de unitate pentru a asigura noua securitate europeană și o extensie naturală a acestei viziuni este să fim incluzivi și să revitalizăm perspectivele de extindere a Uniunii Europene. Aceasta ar trebui să se extindă din Balcani până în Georgia, incluzând Ucraina și Moldova. Iar această regiune nu poate fi completată fără țara mea, Turcia”, a reamintit Mevlüt Çavuşoğlu de dorința Ankarei de a face parte din familia europeană.

El a dat asigurări că Turcia va continua să acționeze ”în calitate de furnizor de securitate și stabilitate în mijlocul regiunilor marcate de conflicte”.

”Eșecul nu este o opțiune pentru noi, dar un pas greșit va însemna instabilitate pentru întreaga Europă”, a conchis Çavuşoğlu.

Bucureștiul este vreme de trei zile capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind în perioada 28-30 noiembrie reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la Munchen, o premieră în ambele cazuri.

Ministeriala NATO găzduită de țara noastră ”indică importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, conform mențiunilor ministrului Bogdan Aurescu, care a prezentat în preambulul acestei întâlniri, cu prilejul reuniunii Liderilor de Munchen, o listă de acțiuni transatlantice pentru securitatea în această regiune.

Amintim că, la finalul summitului de la Madrid, desfășurat la finalul lunii iunie, liderii celor 30 de state membre ale NATO, au adoptat noul Concept Strategic al Alianței în care regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis și Antony Blinken au discutat despre pregătirea unor decizii suplimentarea pentru apărarea flancului estic, inclusiv la Marea Neagră, la summitul NATO de la Vilnius

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis l-a primit marți, la Palatul Cotroceni, pe secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, aflat în vizită în România, în contextul participării la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre NATO și al aniversării, anul acesta, a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite ale Americii, cei doi discutând despre pregătirea, la reuniunea NATO de la București, a unor decizii suplimentare cu privire la consolidarea posturii de descurajare și apărare pe întreg Flancul Estic, inclusiv la Marea Neagră, la viitorul Summit de la Vilnius.  

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, președintele Klaus Iohannis și secretarul de Stat Antony Blinken au apreciat dinamica pozitivă actuală a relațiilor bilaterale și au reiterat angajamentul pentru dezvoltarea și aprofundarea, în continuare, a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, pe toate dimensiunile sale.  

“Este o sincronizare perfectă că ați ales să faceți o vizită în România în condițiile în care avem războiul care face ravagii în Ucraina, dar și pentru că avem de luat decizii dificile și importante la NATO și, bineînțeles, avem de discutat chestiuni bilaterale foarte pozitive”, a spus Iohannis, în cadrul unor scurte remarci înaintea reuniunii.

“Așa cum ați spus, cred că este – momentul nu putea fi mai potrivit, atât pentru că ne uităm în urmă la cei 25 de ani de parteneriat strategic care a înflorit în moduri pe care cred că președintele Clinton și președintele Constantinescu de la acea vreme nu și le-ar fi putut imagina pe deplin, dar și pentru că avem atât de multe chestiuni urgente și importante pe agenda noastră atât la nivel bilateral, cât și la nivel regional și chiar global. Și în toate acestea, nu am putea fi mai recunoscători că România este un aliat și un partener atât de puternic”, a afirmat și secretarul de stat Antony Blinken.

Cei doi înalți oficiali au avut un schimb de opinii substanțial cu privire la contextul regional complex, marcat de exacerbarea efectelor economice, sociale și umanitare ale continuării agresiunii Rusiei în Ucraina și, respectiv, la măsurile luate pentru implementarea deciziilor privind consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, adoptate în timpul Summitului Alianței de la Madrid.

Șeful statului a exprimat aprecierea pentru rolul asumat de președintele Joe Biden și de Administrația de la Washington pentru asigurarea unității în cadrul comunității transatlantice și realizarea unei coordonări strânse între liderii transatlantici și globali în vederea gestionării situației de securitate din vecinătatea țării noastre, cu impact asupra securității euroatlantice.

În context, președintele Klaus Iohannis a adresat mulțumiri pentru suplimentarea recentă a prezenței militare americane în România, în scopul consolidării posturii de descurajare pe Flancul Estic al Alianței și ca măsură suplimentară de asigurare a securității țării noastre și a întregii regiuni.

Șeful statului a evocat caracterul istoric al deciziilor luate de aliați la Summitul de la Madrid și a apreciat necesitatea implementării imediate și cuprinzătoare, reuniunea ministerială de la București fiind un pas important în pregătirea unor decizii suplimentare cu privire la consolidarea posturii de descurajare și apărare pe întreg Flancul Estic, inclusiv la Marea Neagră, la viitorul Summit de la Vilnius.  

În cadrul discuțiilor au mai fost abordate subiecte privind continuarea sprijinului aliaților pentru Ucraina, context în care secretarul de Stat Antony Blinken a exprimat aprecierea SUA pentru demersurile consistente și multidimensionale ale României, atât prin acordarea de asistență directă, sprijin pentru refugiați, respectiv pentru tranzitul de cereale, dar și prin coordonarea eforturilor internaționale în sprijinul țării vecine.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea continuării sprijinului partenerilor pentru Republica Moldova, ocazie cu care a evocat impactul substanțial al conflictului din Ucraina și a prezentat măsurile de sprijin adoptate de România în domeniile critice, cu accent pe sectorul energetic.   

De asemenea, a fost abordat subiectul crizei energetice actuale, context în care a fost evaluat stadiul proiectelor bilaterale strategice în sectorul energetic, în special a celor din domeniul nuclear civil, care vor permite României să fie un furnizor de securitate energetică în regiune.

În cadrul discuțiilor, președintele Klaus Iohannis și Secretarul de Stat Antony Blinken au reiterat interesul comun de a lucra împreună pentru înregistrarea de progrese concrete în ceea ce privește accederea României  în programul Visa Waiver.

Citiți și Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

La București, secretarul de stat Antony Blinken participă la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO și va avea întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, ministrul de externe Bogdan Aurescu, dar și cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba. De asemenea, a vizitat, alături de premierul Nicolae Ciucă, expoziția – We the People – 25 de ani de parteneriat strategic – care celebrează momentele cheie ale parteneriatului dintre SUA și România începând cu 1997.

Departamentul de Stat al SUA a emis luni un comunicat prin care marchează aniversarea a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre Statele Unite și România, centrând materialul pe vizita șefului diplomației americane Antony Blinken la București și reliefând pilonii importanți ai parteneriatului americano – român: cooperarea bilaterală și ca aliați NATO în materie de securitate, prosperitatea economică comună, legăturile inter-umane și sprijinirea Ucrainei în fața războiului declanșat de Rusia.

Continue Reading

NATO

Marcel Ciolacu, întâlnire cu Jens Stoltenberg: Sunt convins că deciziile luate în aceste zile vor demonstra unitatea aliaților și vor reflecta, încă o dată, solida relație transatlantică

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a avut o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, căruia i-a transmis convingerea că ”deciziile luate în aceste zile vor demonstra unitatea aliaților și vor reflecta, încă o dată, solida relație transatlantică”.

”Întâlnire constructivă cu Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg, în marja reuniunii la nivel înalt a Alianței găzduită de Parlamentul României. În cei peste 30 de ani de democrație în România, susținerea NATO a fost o constantă. Suntem un Aliat dedicat, fapt demonstrat și de alocarea a 2,5% din PIB pentru apărare”, a precizat Ciolacu în cadrul unei postări publicate pe Facebook.

Acesta a dat asigurări că, din poziția sa, va ”face tot ceea ce este necesar pentru a menține consensul pentru acest angajament euroatlantic”.

”Evoluțiile din ultimul an, și, în special, războiul ilegal și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, au reconfirmat rolul primordial și fundamental al NATO pentru securitatea spațiului euroatlantic. Sunt convins că deciziile luate în aceste zile vor demonstra unitatea Aliaților și vor reflecta, încă o dată, solida relație transatlantică. În cadrul întâlnirii de astăzi, am subliniat și contribuția țării noastre la securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre. Avem o viziune comună privind necesitatea implementării integrale a deciziilor luate cu ocazia Summitului de la Madrid, mai ales consolidarea posturii de apărare pe Flancul Estic”, a amintit președintele Camerei Deputaților.

Marcel Ciolacu a reiterat faptul că ”România se bucură de toate garanțiile de securitate pe care NATO le oferă, iar acesta este rezultatul eforturilor constante din ultimii 30 de ani”.

Bucureștiul este vreme de trei zile capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind în perioada 28-30 noiembrie reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la Munchen, o premieră în ambele cazuri.

Ministeriala NATO găzduită de țara noastră ”indică importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, conform mențiunilor ministrului Bogdan Aurescu, care a prezentat în preambulul acestei întâlniri, cu prilejul reuniunii Liderilor de Munchen, o listă de acțiuni transatlantice pentru securitatea în această regiune.

De altfel, relevanța strategică a Mării Negre pentru interesele de securitate ale Alianței au fost evidențiate și de prim-ministrul Nicolae Cucă cu ocazia întâlnirii cu secretarul general Jens Stoltenberg, de la finalul lunii octombrie.

La finalul summitului de la Madrid, desfășurat la finalul lunii iunie, liderii celor 30 de state membre ale NATO, au adoptat noul Concept Strategic al Alianței în care regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA32 mins ago

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

ROMÂNIA43 mins ago

Mevlüt Çavuşoğlu pledează la Aspen – GMF Bucharest Forum pentru o ”pace corectă pentru Ucraina”: Sprijinim integritatea teritorială a acesteia, care include și Crimeea

NATO45 mins ago

Klaus Iohannis și Antony Blinken au discutat despre pregătirea unor decizii suplimentarea pentru apărarea flancului estic, inclusiv la Marea Neagră, la summitul NATO de la Vilnius

NATO58 mins ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

NATO2 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu Jens Stoltenberg: Sunt convins că deciziile luate în aceste zile vor demonstra unitatea aliaților și vor reflecta, încă o dată, solida relație transatlantică

ROMÂNIA3 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu ministrul croat de externe: Aderarea țărilor noastre la Schengen în acest an ar putea contribui la creșterea rezilienței UE

NATO4 hours ago

Jens Stoltenberg, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Războiul Rusiei în Ucraina face ravagii la granițele României. NATO este aici și este gata să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat

ROMÂNIA4 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

SUA4 hours ago

SUA resping acuzațiile liderilor europeni că ar profita de pe urma vânzării de GNL

MAREA BRITANIE5 hours ago

Premierul britanic anunță că ”epoca de aur” dintre Marea Britanie și China a apus: Reprezintă o ”provocare sistemică la adresa valorilor și intereselor noastre”

NATO58 mins ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA4 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO7 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

Team2Share

Trending