Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, “vești bune pentru România”: Comisia Europeană aprobă prima plată din PNRR. România va primi 2,6 de miliarde de euro după ce statele UE vor da undă verde evaluării Comisiei

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat joi o evaluare preliminară pozitivă a primei cereri de plată a României în valoare de 2,6 miliarde EUR, din care 1,8 miliarde EUR sub formă de granturi și 0,8 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Am vești bune pentru România. S-au înregistrat progrese suficiente în cadrul planului său național de redresare și reziliență, România fiind astfel pregătită să primească o primă plată în cadrul NextGenerationEU. Odată ce statele membre vor da undă verde, România va primi 2,6 miliarde EUR ca urmare a progreselor sale bune și rapide în punerea în aplicarea primului set de reforme și investiții din cadrul planului. Printre acestea se numără măsuri de intensificare a luptei împotriva corupției, precum și reforme care vizează reducerea părăsirii timpurii a școlii și etape preliminare importante în reformarea sistemului public de pensii. Mult succes în continuare României! Comisia vă este alături de pe drumul către redresare”, a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, citată în comunicatul remis de instituția de la Bruxelles.

La 31 mai 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe atingerea celor 21 de jaloane și ținte selectate din Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă. Acestea vizează reforme privind transportul durabil, decarbonizarea, siguranța rutieră, piața energiei electrice, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, îmbunătățirea proceselor de administrare fiscală, intensificarea luptei împotriva corupției, reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii și sistemul de audit și control al României pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență.

În cererea lor, autoritățile române au furnizat dovezi detaliate și cuprinzătoare care demonstrează îndeplinirea celor 21 de jaloane intermediare. Comisia a analizat în detaliu aceste informații înainte de a prezenta evaluarea preliminară pozitivă a cererii de plată.

Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă, grupate în cadrul a 15 componente tematice. Acesta se ridică la 29,2 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi, din care 13 % (3,7 miliarde EUR) au fost deja plătite României cu titlu de prefinanțare.

Plățile din cadrul MRR se bazează pe performanță și depind de punerea în aplicare de către statele membre a investițiilor și a reformelor prezentate în planurile lor de redresare și reziliență.

Etapele următoare

Comisia a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară pozitivă cu privire la îndeplinirea de către România a etapelor necesare pentru această plată, solicitându-i avizul. Comisia urmează să țină cont de avizul CEF, care va fi emis în termen de cel mult patru săptămâni. În urma avizului CEF, Comisia va adopta decizia finală privind plata contribuției financiare, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie. În urma adoptării deciziei de către Comisie, plata în favoarea României ar urma să fie efectuată.

Comisia va evalua cererile de plată suplimentare din partea României în funcție de îndeplinirea jaloanelor și a țintelor prezentate în decizia de punere în aplicare a Consiliului, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor.

Sumele plătite statelor membre sunt publicate în Tabloul de bord privind redresarea și reziliența, care arată progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență în mod transparent.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Consiliul JAI: Germania și Franța nu înțeleg poziția Austriei și anunță că vor vota aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen

Published

on

© European Union 2022

Franța și Germania susțin aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul de liberă circulație Schengen, au declarat miniștrii de interne ai celor două țări la sosirea la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE, întrunire ce are pe agendă, în premieră, o decizie privind extinderea spațiului Schengen prin intrarea celor trei țări în spațiul de liberă circulație, în timp ce Austria se opune României și Bulgariei, iar Olanda se opune Bulgariei.

”Nu pot înţelege poziţia Austriei în această privinţă. Ştiu că Austria are mari dezbateri interne pe această chestiune”, le-a declarat ministrul german de interne Nancy Faeser (foto) jurnaliştilor înaintea reuniunii cu omologii săi din Uniunea Europeană, potrivit Digi24.

Ea a adăugat: ”Noi vom sprijini Croaţia, România şi Bulgaria, pe toate trei”.

La rândul său, ministrul de interne francez Gerald Darmanin s-a pronunţat în favoarea intrării în Schengen a Croaţiei, României şi Bulgariei.

Susținere pentru România a fost manifestată și de Slovacia, Suedia și Spania, ultimele două fiind țările care vor deține anul viitor, câte șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene.

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner (foto) a anunţat joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne.

Karner a făcut acest anunţ înaintea reuniunii JAI, după ce anterior ministrul român de interne, Lucian Bode, precizase că va discuta cu omologul austriac, subliniind că mandatul său este unul clar, acela de a “solicita vot pentru aderarea României la Schengen”. În același timp, reprezentanții Comisiei Europene, prin vicepreședintele Margaritis Schinas, au cerut un vot pozitiv pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul de liberă circulație.

“Bulgaria și România sunt pregătite din punct de vedere tehnic să adere la Spațiul Schengen. Au făcut ceea ce le-am cerut și chiar mai mult decât ce le-am cerut, sunt pregătite”, a spus Schinas.

Potrivit ministrului austriac, veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.

Austria este singura ţară din UE care se opune intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia este exprimată şi de către Olanda.

Reuniunea Consiliului JAI de la Bruxelles este una istorică pentru România, fiind pentru prima dată, în cei 15 ani de când țara noastră a aderat la UE și în cei 11 de când îndeplinește condițiile tehnice, când Bucureștiul solicită o discuție și un vot privind aderarea la spațiul de liberă circulație.

Citiți și Urmează “Ziua Schengen pentru România”: Votul privind aderarea la spațiul de liberă circulație a rămas pe agenda Consiliului JAI din 8 decembrie

În ciuda opoziției Austriei, care și-ar fi dorit scoaterea României și a Bulgariei și păstrarea Croației, decizia privind aderarea României la spațiul de liberă circulație Schengen se află pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de joi, 8 decembrie. 

Pe agenda Consiliului JAI figurează punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România”, precum şi un punct similar referitor la Croaţia.

Reamintim că premierul Nicolae Ciucă a anunțat miercuri că România va cere organizarea unui vot pentru aderarea țării la spațiul de liberă circulație Schengen, joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE, subliniind că țara noastră este susținută de toate țările și instituțiile UE, cu excepția Austriei, și că starea de incertitudine nu mai poate continua.

Tema aderării României la spațiul Schengen a căpătat o amploare deosebită atât prin prisma importanței subiectului, intrarea în spațiul de liberă circulație fiind considerată o importantă bornă pe calea integrării europene, cât și din perspectiva opoziției manifestate în ultimele săptămâni de către Austria, Viena arătându-se îngrijorată de provocările migrației clandestine. O decizie privind extinderea spațiului Schengen poate fi luată cu unanimitatea statelor membre care fac parte din zona de liberă circulație.

În paralel cu reuniunea JAI, grupul PPE din Parlamentul European, unde delegația română este a treia cea mai mare, se întrunește de miercuri până vineri la Viena avându-l pe cancelarul Austriei drept gazdă, iar eurodeputații români prezenți au continuat presiunile la adresa Austriei pentru ca Viena să își schimbe punctul de vedere.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria. Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți.

Un nou episod al discuțiilor privind aderarea României la Schengen s-a derulat marți, la summitul UE – Balcanii de Vest de la Tirana, unde cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că Austria se opune integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen, întărind afirmațiile sale anterioare și ale ministrului său de interne, în timp ce din același loc președintele Klaus Iohannis a afirmat că discuțiile și negocierile vor continua până în ultimul moment și că subiectul se va afla pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene din 8 decembrie

Observând atitudinea negativă a Vienei, ministrul de interne Lucian Bode a reamintit Austriei că și-a asumat susținerea aderării României la Schengen și a atenționat că problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens, iar la summitul de la Tirana președintele Iohannis s-a angajat ca România să susțină eforturile UE de limitare a migrației ilegale, chiar dacă nu se află pe ruta Balcanilor de Vest și nu este o sursă relevantă de migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din 22 de țări UE, iar din aceasta nu fac parte Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. O decizie de admitere a unui stat în spațiul Schengen poate fi adoptată numai în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a dezvăluit miercuri, 7 decembrie, propunerea privind un al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează figuri-cheie implicate în atacurile brutale din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic. 

„Rusia continuă să aducă moarte și devastare în Ucraina. Aceasta vizează în mod deliberat civilii și infrastructura civilă, încercând să paralizeze țara la începutul iernii. Suntem alături de Ucraina și facem ca Rusia să plătească pentru cruzimea sa. Cele opt pachete de sancțiuni pe care le-am introdus până acum lovesc puternic. Iar astăzi, intensificăm presiunea asupra Rusiei, cu un al nouălea pachet de sancțiuni”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În primul rând, Comisia propune adăugarea a aproape 200 de persoane și entități suplimentare pe lista de sancțiuni a UE. Aceasta include forțele armate ruse, precum și ofițeri individuali și companii industriale din domeniul apărării, membri ai Dumei de Stat și ai Consiliului Federației, miniștri, guvernatori și partide politice, printre altele. Această listă cuprinde figuri-cheie în atacurile brutale și deliberate cu rachete ale Rusiei împotriva civililor, în răpirea copiilor ucraineni în Rusia și în furtul de produse agricole ucrainene.

În al doilea rând, Executivul european propune să introducă sancțiuni împotriva a încă trei bănci rusești, inclusiv o interdicție totală a tranzacțiilor la Banca de Dezvoltare Regională Rusă pentru a paraliza și mai mult mașinile de bani ale lui Putin.

În al treilea rând, Comisia dorește, de asemenea, să impună noi controale și restricții la export, în special pentru bunurile cu dublă utilizare. Acestea includ substanțe chimice cheie, agenți neurotoxici, componente electronice și IT care ar putea fi folosite de mașina de război rusă.

În al patrulea rând, instituția prevede reducerea accesului Rusiei la tot felul de drone și vehicule aeriene fără pilot, prin interzicerea exporturile directe de motoare de drone către Rusia și exportul către orice țări terțe, cum ar fi Iranul, care ar putea furniza drone Rusiei.

De asemenea, UE va viza mașina de propagandă rusă prin scoaterea din emisie a încă patru canale și a tuturor celorlalte platforme de distribuție și propune măsuri economice suplimentare împotriva sectorului energetic și minier rusesc, inclusiv interzicerea noilor investiții miniere în Rusia.

„Cooperarea internațională împotriva războiului Rusiei nu a fost niciodată mai puternică. Ne menținem uniți și fermi”, a subliniat von der Leyen.

Acest pachet de măsuri se adaugă la interdicția totală impusă de UE asupra importurilor de petrol rusesc transportat pe mare, care a intrat în vigoare săptămâna aceasta. La fel ca și plafonarea prețului global al petrolului convenită de G7.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Noua Politică Agricolă Comună: Comisia Europeană a aprobat planurile strategice ale României și Bulgariei, în valoare de 14,9 miliarde de euro, respectiv 5,6 miliarde de euro

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat miercuri planurile strategice ale României și Bulgariei din Politica Agricolă Comună. Noua Politică Agricolă Comună, care va fi pusă în aplicare începând cu 1 ianuarie 2023, este concepută pentru a configura tranziția către un sector agricol european durabil, rezistent și modern.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în cadrul politicii revizuite, finanțarea va fi distribuită mai echitabil între ferme, cu accent pe fermele mici și mijlocii, precum și pe tinerii fermieri. În plus, fermierii vor fi sprijiniți să adopte inovații, de la agricultura de precizie la metodele de producție agroecologică. Prin sprijinirea unor acțiuni concrete în aceste și alte domenii, noua PAC poate fi piatra de temelie pentru securitatea alimentară și pentru comunitățile agricole din Uniunea Europeană.

Noua PAC include un mod de lucru mai eficient și mai eficace. Țările UE vor pune în aplicare planurile strategice naționale ale PAC, combinând finanțarea pentru ajutorul pentru venit, dezvoltarea rurală și programele sectoriale.

La elaborarea planului său strategic PAC, fiecare stat membru a ales dintr-o gamă largă de intervenții la nivelul UE, adaptându-le și orientându-le pentru a răspunde nevoilor sale specifice și condițiilor locale.

Comisia a evaluat dacă fiecare plan vizează cele zece obiective-cheie ale PAC, care se referă la provocări comune de mediu, sociale și economice. Planurile trebuie să fie în conformitate cu legislația UE și ar trebui, de asemenea, să contribuie la realizarea obiectivelor UE în materie de climă și de mediu, astfel cum sunt stabilite în strategiile europene ”De la fermă la consumator” și ”Biodiversitate”.

PAC va beneficia de o finanțare de 270 de miliarde de euro din partea UE pentru perioada 2023-2027. Cele două planuri aprobate miercuri reprezintă un buget total al UE de 20,5 miliarde de euro, cu 5,6 miliarde de euro pentru Bulgaria și 14,9 miliarde de euro pentru România.

Din bugetul total al UE pentru aceste două țări, mai mult de 5,6 miliarde de euro vor fi dedicate obiectivelor de mediu, climă și programelor ecologice, în vreme ce 436 de milioane de euro sunt destinați tinerilor fermieri.

Planul României dorește să îmbunătățească mijloacele de trai ale fermierilor și competitivitatea acestora. Pe lângă sprijinul pentru venit, aproximativ 1,1 miliarde de euro vor fi alocate pentru investiții în ferme și unități de procesare.

Printre altele, acestea vor sprijini dezvoltarea surselor de energie regenerabilă și vor crește valoarea adăugată a produselor agricole. Fermele cu mai puțin de 50 de hectare vor primi, de asemenea, o plată redistributivă suplimentară. România utilizează 41% din bugetul de dezvoltare rurală pentru a încuraja practicile ecologice în zonele cu valoare naturală ridicată, pentru a proteja biodiversitatea.

Se preconizează că 611.000 de hectare de teren vor fi acoperite de astfel de practici. Pentru a menține atractivitatea zonelor rurale din România, planul va sprijini crearea a peste 12.000 de locuri de muncă în aceste zone prin finanțarea întreprinderilor și a infrastructurii. De exemplu, aproximativ 170 de milioane de euro vor fi investite în modernizarea drumurilor comunale din zonele rurale.

Ajutoare specifice vor fi acordate tinerilor fermieri pentru ca aceștia să își poată înființa și dezvolta afacerile.

Sprijinul pentru venit ocupă un loc important în planul bulgar de reducere a diferențelor de venit dintre agricultori și lucrătorii din alte sectoare. Pentru a realiza o distribuție mai echitabilă a sprijinului, fermele mici și mijlocii vor primi o plată redistributivă, iar pentru fermele mai mari se va aplica un plafon de 100 000 EUR.

Peste 600 de milioane de euro vor fi dedicate sprijinirii sectoarelor cărnii, produselor lactate și fructelor și legumelor, care se confruntă cu dificultăți. În ceea ce privește acțiunile de mediu, planul va garanta că peste 80% din terenurile arabile vor avea o acoperire minimă de sol în perioadele sensibile, pentru a îmbunătăți calitatea solului. Planul Bulgariei prevede, de asemenea, investiții specifice pentru creșterea suprafeței cultivate în agricultură ecologică.

Finanțarea dezvoltării rurale va contribui la abordarea provocărilor legate de depopulare, sărăcie și îmbătrânirea populației. Planul va sprijini crearea a 9 413 locuri de muncă și 650 de investiții în infrastructură în zonele rurale.

Printre acestea se numără construcția sau reconstrucția sistemelor de alimentare cu apă sau reconstrucția drumurilor locale, a școlilor și a grădinițelor. De asemenea, peste 5 200 de tineri fermieri vor beneficia de sprijin dedicat pentru a se instala.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA8 hours ago

MAE: Atitudinea „nejustificată și inamicală” a Austriei va avea „consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale

U.E.9 hours ago

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

POLITICĂ14 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Dan Motreanu14 hours ago

Dan Motreanu, revoltat de blocarea intrării României în Schengen de către Austria: O ticăloșie care nu a avut la bază niciun argument logic

SCHENGEN15 hours ago

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Vasile Blaga15 hours ago

Vasile Blaga: Dacă cineva iese în câștig din poziția Austriei, iese Putin, pentru că va crea frustrare și în România și în Bulgaria

ROMÂNIA15 hours ago

Marcel Ciolacu: Opoziția nedreaptă a Austriei față de intrarea României în Schengen este un cadou gratuit de Crăciun pentru Putin. Viena s-a decuplat de Europa

Eugen Tomac16 hours ago

Eugen Tomac, după ce România a fost respinsă pentru aderarea la Schengen: Este cea mai mare umilință de când suntem membri UE

ROMÂNIA16 hours ago

Austria și Olanda au votat împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, aprobată

Rareș Bogdan19 hours ago

Rareș Bogdan i-a subliniat cancelarului Austriei prezența puternică a mediului de afaceri austriac în România și posibilitatea unei crize la nivel european prin opoziția la aderarea la spațiul Schengen

SCHENGEN20 hours ago

Consiliul JAI: Austria sfidează apelul Comisiei Europene și reafirmă că va vota împotriva aderării României la Schengen

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

SCHENGEN22 hours ago

Ministrul de interne, înainte de un Consiliu JAI istoric pentru România: Mandatul meu este clar, voi solicita vot pentru aderarea României la Schengen

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO7 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Team2Share

Trending