Prezent la W.Martens Centre event, comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a prezentat, într-un amplu discurs, o viziune clară și detaliată privind necesitatea unei noi arhitecturi de securitate europeană, în care integrarea Ucrainei reprezintă nu un gest de solidaritate, ci un interes vital al Europei.
„Dacă avem pe continentul european cea mai puternică armată chiar în vecinătatea noastră, este în interesul vital al Europei să integrăm capabilitățile sale de apărare în structurile noastre”, a afirmat comisarul. La fel de importantă este, în viziunea sa, integrarea industriei de apărare inovatoare a Ucrainei cu cea europeană.
Potrivit comisarului european, Europa rămâne profund fragmentată, în contextul în care avem 27 de politici naționale de apărare, 27 de bugete, 27 de armate și 27 de veto-uri. Astfel, Kubilius a pus o întrebare retorică: ar fi Statele Unite mai puternice dacă, în loc de o singură armată federală, ar avea 50 de armate la nivel de stat?
„Poate că nu. De aceea trebuie să înțelegem că, dacă vrem cu adevărat să devenim mai puternici – aceasta fiind dorința noastră în fața tuturor acestor provocări –, trebuie să fim mai uniți, nu mai divizați”, a mai explicat înaltul oficial european.
Kubilius a propus crearea unei Uniuni Europene a Apărării printr-un tratat interguvernamental nou, deschis nu doar statelor membre UE, ci și Ucrainei, Regatului Unit, Norvegiei, eventual Turciei și Canadei.
Un prag de 15 state semnatare ar fi suficient pentru lansarea acesteia, urmând ca altele să adere ulterior.
În cadrul acestei uniuni ar urma să fie constituit un Consiliu European de Securitate (un for restrâns al marilor puteri militare europene, cu membri rotaționali și reprezentanți instituționali) capabil să adopte decizii strategice comune, să coordoneze proiecte pan-europene de apărare și să planifice înlocuirea forței americane de reacție rapidă cu un echivalent european de 100.000 de soldați.
Finanțarea ar putea proveni parțial din bugetele naționale de apărare, care urmează să atingă 3,5% din PIB până în 2035 — circa 7 trilioane de euro în total, cu o componentă colectivă dedicată proiectelor comune.
