Rusia generează o ameninţare ”concretă şi imediată” pentru securitatea Europei, a atenţionat sâmbătă ministrul german al apărării, care a subliniat că Moscova se defineşte tot mai mult drept un ”contrapunct iliberal, antidemocratic faţă de Occident”, relatează dpa.

”Armele şi conflictul Rusiei în mijlocul Europei au creat pericole reale”, a spus Annegret Kramp-Karrenbauer într-o conferinţă organizată de Fundaţia Konrad Adenauer, informează Agerpres.

Kramp-Karrenbauer s-a referit la desfăşurarea de trupe suplimentare ruse de-a lungul frontierei de est a Ucrainei, măsură care în opinia sa nu este menită să inspire încredere, ci, dimpotrivă, să provoace o reacţie. Ea a accentuat că Germania şi Ucraina ”nu vor cădea în capcana acestui joc al Rusiei”.

De altfel, reuniți vineri într-o videoconferință, președinții Franței și Ucrainei și cancelarul Germaniei au lansat un apel către Rusia de a-şi retrage trupele comasate în ultimele săptămâni la frontiera cu Ucraina, într-un demers pentru “detensionarea” situaţiei în regiune. Același apel a fost lansat de cancelarul Angela Merkel și într-o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin.

Potrivit ministrului german al apărării, Rusia se defineşte tot mai mult drept un ”contrapunct iliberal, antidemocratic faţă de Occident”. Ea a dat ca exemple ”atacurile cibernetice, exporturile de arme, influenţa politică ascunsă sau deschisă, crimele, angajamentul militar direct şi indirect”. 

Annegret Kramp-Karrenbauer, care l-a primit în această săptămână la Berlin pe noul său omolog american, Lloyd Austin, pentru a reașeza relația strategică dintre Germania și SUA, este recunoscută pentru pledoariile sale înainte de inaugurarea lui Joe Biden la Casa Albă în favoarea garanțiilor de securitate americane în Europa, intrând chiar într-un duel declarativ cu președintele francez Emmanuel Macron.

La Berlin, noul șef al Pentagonului a anunțat oprirea procesului de retragere militară parțială a SUA din Germania și suplimentarea cu încă 500 de soldați a efectivelor militare americane în această țară. El a asigurat că dificultățile din jurul gazoductului ruso-german Nord Stream 2, criticat de Statele Unite, nu vor împieta relațiile Berlin – Washington.

Rusia este acuzată că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea frontierei sale cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar luptele din estul Ucrainei, aflate aproape într-un punct mort după armistiţiul încheiat în vara anului 2020, au fost reluate recent.

În acest context, NATO a afirmat că acumulările de trupe rusești în regiune reprezintă cea mai mare desfășurare militară de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, iar comandantul forțelor aliate în Europa a arătat că Alianța este pregătită să răspundă dacă acțiunile de descurajare eșuează.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că “trebuie să definim linii roşii clare cu Rusia”, afirmând că este pregătit pentru sancţiuni în cazul unui “comportament inacceptabil” din partea Moscovei, într-un extras dintr-un interviu acordat canalului american CBS, difuzat sâmbătă, transmite AFP.

“Cred că după un comportament inacceptabil, într-adevăr, trebuie să sancţionăm”, a răspuns preşedintele Macron, întrebat cu privire la posibilitatea unor măsuri împotriva Moscovei în cazul unei invazii, într-un moment în care trupele ruse sunt din ce în ce mai numeroase la frontiera cu Ucraina, informează Agerpres.

.”Şi cred că trebuie să definim linii roşii clare cu Rusia”, a continuat şeful statului francez, în interviul menționat care urmează a fi difuzat duminică.

Afirmând că doar sancţiunile “nu sunt suficiente” şi că este preferabil un “dialog constructiv”, Emmanuel Macron a asigurat că acestea constituie “singura modalitate de a fi credibili”.

“Avem nevoie de un dialog sincer şi deschis cu Rusia”, a adăugat el, cunoscut și pentru pledoariile sale în favoarea unei resetări strategice a relațiilor cu Moscova.

Macron l-a găzduit vineri, la Paris, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a inițiat consultări prin videoconferință în format trilateral cu cancelarul german Angela Merkel, cei trei lideri lansând un apel către Rusia de a-şi retrage trupele comasate în ultimele săptămâni la frontiera cu Ucraina, într-un demers pentru “detensionarea” situaţiei în regiune.

De la Washington, preşedintele american Joe Biden a anunţat joi o serie de sancţiuni financiare dure împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi pe fondul atacului cibernetic SolarWinds, reluând în acelaşi timp propunerea făcută omologului rus, marți, într-o convorbire telefonică de a se întâlni “în această vară, în Europa” pentru “lansarea unui dialog strategic asupra stabilităţii”.

Rusia este acuzată că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea frontierei sale cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar luptele din estul Ucrainei, aflate aproape într-un punct mort după armistiţiul încheiat în vara anului 2020, au fost reluate recent.

În acest context, NATO a afirmat că acumulările de trupe rusești în regiune reprezintă cea mai mare desfășurare militară de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, iar comandantul forțelor aliate în Europa a arătat că Alianța este pregătită să răspundă dacă acțiunile de descurajare eșuează.

Republica Cehă a anunțat sâmbătă că expulzează 18 membri ai Ambasadei Rusiei la Praga, anunțul fiind cu atât mai suprinzător cu cât este motivat de o suspiciune că serviciile secrete ruse au fost implicate în explozia de la un depozit de muniţii, eveniment petrecut în urmă cu șapte ani, informează Digi24.ro.

Gravitatea anunțului a fost subliniată de faptul că însuși premierul Andrej Babis a ieșit alături de ministrul de externe Jan Hamacek, într-o scurtă intervenție televizată, pentru a da vestea, mai precizează sursa menționată, citând Deutsche Welle.

“Există o bănuială bine întemeiată cu privire la implicarea unor ofiţeri ai serviciului de informaţii rus GRU, unitatea 29155, în explozia depozitului de muniţii din zona Vrbetice”, (localitate aflată la circa 300 de kilometri sud-est de Praga), a declarat premierul Babis.

La rândul său, ministrul de externe Jan Hamacek a precizat că cei 18 de membri ai ambasadei Rusiei de la Praga identificaţi drept agenţi secreţi vor trebui să părăsească teritoriul ceh în termen de 48 de ore.

Anunțul Cehiei intervine într-o perioadă în care mai multe țări, inclusiv Rusia și SUA, recurg la această măsură de expulzare de diplomați ca modalitate de a riposta în contextul unor relații tensionate, numai că în cazul Cehiei numărul diplomaților ruși expulzați este impresionant.

Administraţia Vladimir Putin a anunţat, vineri, expulzarea a zece diplomaţi americani, ca reacţie la sancţiunile Washingtonului, ce includeau expulzarea a zece diplomaţi ruşi. Totodată, Moscova urmează să pună capăt activităţii pe care o desfăşoară în Rusia fonduri americane şi ONG-uri care se amestecă în afacerile interne ale Rusiei, potrivit ministrului rus de Externe.

Cu o zi înainte, Statele Unite anunţaseră o serie de sancţiuni financiare împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi, ca răspuns la o serie de atacuri cibernetice şi la ingerinţele în alegerile prezidenţiale din 2020, acţiuni atribuite Moscovei.

După ce Statele Unite au anunţat joi o serie de sancţiuni financiare împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi, și Polonia a declarat trei diplomaţi ruşi persona non grata, în semn de solidaritate cu măsurile luate de americani.