Corespondență din München

Liderii europeni au demarat joi un joc de aliniere politică și strategică cu privire la începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina convenită de președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, dar respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.

Premierul polonez Donald Tusk, a cărui țară asigură președinția rotativă a Consiliului UE, a făcut cunoscut faptul că a avut convorbiri telefonice de coordonare cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu cancelarul german Olaf Scholz, cu premierul suedez Ulf Kristersson și cu liderul opoziției germane, Friedrich Merz, favorit să preia conducerea țării după alegerile din 23 februarie.

“Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus Tusk, sec, după aceste discuții. Premierul polonez are experiența gestionării unei relații politice cu Donald Trump în primul mandat la Casa Albă al republicanului, când Tusk era președinte al Consiliului European.

After my today phone calls with @ZelenskyyUa , @eucopresident Costa, @Bundeskanzler Scholz, @SwedishPM Ulf Kristersson and CDU leader @_FriedrichMerz, the message is clear: Ukraine, Europe and the US must be fully united and engage in peace talks.

— Donald Tusk (@donaldtusk) February 13, 2025

Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.

Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică.

Prezentă la ministeriala pe apărare a NATO, Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, a precizat că “dacă există un acord încheiat pe la spatele nostru, acesta pur și simplu nu va funcționa pentru că aveți nevoie, pentru orice fel de înțelegere, orice fel de acord, aveți nevoie ca europenii să pună în aplicare această înțelegere, aveți nevoie ca ucrainenii să pună în aplicare această înțelegere”.

Asigurarea unui loc la masă a fost întotdeauna o prioritate absolută pentru liderii UE, care, în primele luni ale războiului, au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, de la începutul războiului, UE și cele 27 de state membre au pus la dispoziție Ucrainei aproape 140 de miliarde de euro în asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați.

De aceea, miniștrii de externe ai principalilor aliați europeni, inclusiv Germania, Franța, Polonia și Marea Britanie, au avertizat miercuri într-o declarație că “Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”.

“Obiectivele noastre comune ar trebui să fie de a pune Ucraina într-o poziție de forță. Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”, au afirmat șapte țări europene și Uniunea Europeană într-o declarație comună după o reuniune a miniștrilor de externe la Paris, în formatul “Weimar+” care reunește fondatorii Triunghiului de la Weimar – Franța, Germania și Polonia, și cărora li se adaugă Italia, Spania, Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Joi, cu o zi înainte de a participa la Conferința de la München, unde va purta discuții și cu SUA și cu partenerii europeni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace încheiat doar de Trump și Putin. În capitala Bavariei, președintele ucrainean se va întâlni cu vicepreședintele american J.D. Vance, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu trimisul special al SUA pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg.

În schimb, secretarul american al apărării Pete Hegseth a asigurat, de la reuniunea miniștrilor apărării din țările NATO, că discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina nu au fost “cu siguranță o trădare” a Kievului. Însă, Donald Trump a evocat luni posibilitatea ca Ucraina să devină “rusă într-o zi”, declarând din nou că dorește acces pentru SUA la pământurile rare ucrainene în schimbul ajutorului american pentru Kiev în fața războiului Rusiei și trimițându-l în acest sens la Kiev pe secretarul Trezoreriei.

Același Hegseth afirmase anterior că SUA nu se mai concentrează “în principal” pe securitatea europeană și că Europa va trebui să preia conducerea în apărarea Ucrainei, despre care a spus că ambițiile sale de a-și recupera teritoriile ocupate militar de Rusia și de a adera la NATO sunt “nerealiste”. 

Înainte de a porni spre München, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că a discutat la telefon cu premierul polonez Donald Tusk  “despre condițiile necesare pentru o pace durabilă și reală în Ucraina și am convenit că nicio negociere cu Putin nu poate începe fără o poziție unită din partea Ucrainei, a Europei și a Statelor Unite”.

I spoke with Polish Prime Minister @donaldtusk. We discussed the conditions needed for a lasting and real peace in Ukraine and agreed that no negotiations with Putin can begin without a united position from Ukraine, Europe, and the U.S.

I informed the Prime Minister about my…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 13, 2025

Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție prin care refuză să recunoască legitimitatea autorităților auto-proclamate ale partidului de guvernământ „Visul Georgian”, acuzându-le de subminarea democrației și reprimarea opoziției. Totodată, eurodeputații solicită comunității internaționale să se alăture boicotului împotriva actualei elite conducătoare din Georgia, potrivit unui comunicat.

Rezoluția, adoptată cu 400 de voturi pentru, 63 împotrivă și 81 de abțineri, a fost  după alegerile parlamentare fraudate din 26 octombrie 2024, în urma cărora Mikheil Kavelashvili a fost instalat ca președinte al Georgiei. Europarlamentarii continuă să o recunoască pe Salome Zourabichvili drept lider legitim al țării și îi cer președintelui Consiliului European, António Costa, să o invite să reprezinte Georgia la viitoarele reuniuni ale Consiliului European și ale Comunității Politice Europene.

Sancțiuni pentru oficialii georgieni implicați în reprimarea opoziției

După alegerile controversate, Georgia a fost zguduită de proteste masive anti-guvernamentale, reprimate violent de forțele de ordine. Ca răspuns, Parlamentul European cere Consiliului UE și statelor membre să impună sancțiuni individuale împotriva oficialilor și liderilor politici responsabili de regresul democratic, frauda electorală și încălcarea drepturilor omului. Printre aceștia se numără oligarhul Bidzina Ivanishvili, premierul Irakli Kobakhidze, președintele Parlamentului Shalva Papuashvili, precum și judecători și reprezentanți ai presei implicați în răspândirea dezinformării și condamnări motivate politic.

Soluția: organizarea unor noi alegeri

Europarlamentarii subliniază că singura soluție pentru ieșirea din criza politică și constituțională din Georgia este organizarea unor noi alegeri parlamentare în următoarele luni. Scrutinul ar trebui să se desfășoare într-un mediu electoral îmbunătățit, administrat de o autoritate independentă și monitorizat de observatori internaționali.

Parlamentul European regretă profund decizia partidului „Visul Georgian” de a se îndepărta de parcursul european și de aderarea la NATO, reafirmând sprijinul pentru aspirațiile europene legitime ale poporului georgian.

Georgiei i s-a acordat statutul de țară candidată la UE în decembrie 2023. Cu toate acestea, cele mai recente alegeri parlamentare din țară nu au fost considerate nici libere, nici corecte de către Parlamentul European, deputații europeni solicitând repetarea alegerilor în cursul anului următor.

Majoritatea europenilor consideră că tehnologiile digitale, inclusiv inteligența artificială (AI), au un impact pozitiv asupra locurilor lor de muncă, economiei, societății și calității vieții, arată cele mai recente date ale unui Eurobarometru.

Peste 60% dintre europeni și 55% dintre români au o părere favorabilă despre roboți și inteligența artificială la locul de muncă, iar peste 70% consideră că acestea îmbunătățesc productivitatea.

© Eurobarometru

Deși majoritatea sunt în favoarea utilizării roboților și a IA pentru a lua decizii la locul de muncă, 84% dintre europeni și 67% dintre români consideră că IA necesită o gestionare atentă pentru a proteja viața privată și a asigura transparența la locul de muncă.

© Eurobarometru

”Inteligența artificială a devenit o parte integrantă la locul de muncă modern. Trebuie să o utilizăm într-un mod care să ajute și să protejeze lucrătorii. Avem o bază solidă de norme, cu Regulamentul general privind protecția datelor, legislația privind IA și Directiva privind platformele de lucru. Vom analiza modul în care aceste norme sunt aplicate pentru a face față impactului IA pe piața muncii”, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

67% dintre europeni percep pozitiv utilizarea tehnologiilor digitale, inclusiv a inteligenței artificiale, pentru a îmbunătăți siguranța și securitatea lucrătorilor. La acest capitol, România se clasează pe ultimul loc în UE, doar 50% dintre cetățeni împărtășind aceeași opinie.

© Eurobarometru

Majoritatea europenilor sunt în favoarea unor norme clare privind utilizarea tehnologiilor digitale, de exemplu protejarea vieții private a lucrătorilor (82%) și implicarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora în proiectarea și adoptarea de noi tehnologii (77%).

Rezultatele sondajului sunt în conformitate cu unul dintre obiectivele principale ale Busolei UE pentru competitivitate, și anume integrarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale la locul de muncă pentru a stimula inovarea și productivitatea.

Citiți și: Roxana Mînzatu: Pentru a ține pasul cu Inteligența Artificială și tranziția digitală, UE are nevoie de reforme curajoase în sistemele de educație

Un rol central în implementarea acestei Busole a Competitivității îl va avea vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu, care și-a fixat deja prioritățile în această direcție, printre ele fiind și Uniunea Competențelor, dar și locuri de muncă de calitate. 

UE a alocat statelor membre 2 miliarde de euro din Fondul social european Plus (FSE+) și 23 miliarde de euro din Fondul de redresare și reziliență (RRF) pentru a sprijini dezvoltarea competențelor digitale. Programul Europa digitală a investit, de asemenea, 580 de milioane de euro pentru dezvoltarea competențelor digitale între 2021 și 2027.