Connect with us

NEWS

Letonia vrea să ridice un gard la graniţa cu Rusia

Published

on

Ministrul de Externe al Letoniei, Rihards Kozlovskis, a declarat că ţara sa trebuie să ridice un gard de-a lungul graniţei cu Federaţia Rusă ”cu scopul a-şi întări frontiera” şi de a se proteja de imigranţii care pătrund ilegal pe teritoriul leton. 

Flag_of_Latvia

commons.wikimedia.org

”Patru ani şi 17 milioane de euro – de atât are nevoie Lituania ca să se izoleze de Rusia printr-un gard”, a declarat şeful diplomaţiei de la Riga în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune LTV, citat de site-ul rbc.ua, potrivit Adevarul.ro.

Referindu-se le imigranţi, acesta a menţionat că în ultima perioadă numărul celor care pătrund ilegal în Letonia este în creştere, fiind vorba în special de persoane din Asia Mijlocie şi Orientul Îndepărtat. Astel cheltuielile pentru reţinerea şi repatrierea acestora ar putea fi reduse prin construcţia respectivului gard de-a lungul frontiere cu Federaţia Rusă.

Potrivit datelor autorităţilor letone, numai de la începutul anului 2015 la graniţa cu Rusia au fost reţinuţi 239 de imigranţi, dintre care 160 originari din Vietnam, iar 20 din Afganistan.

Lituania va publica un manual de supravietuire pentru cetățeni, în contexul crizei din Ucraina și a acțiunilor recente ale Rusiei. Prin intermediul manualului, se încearcă pregătirea populației în eventualitatea unui război pe teritoriul țării.

Ucraina a alocat deja primii bani şi a terminat lucrările de pregătire pentru construcţia gardului care umează să se întindă de-a lungul graniţei cu Federaţia Rusă şi să fie finalizat în următorii trei ani. Potrivit proiectului conducerii de la Kiev, acesta va fi similar celui contruit de Israel la graniţa cu teritoriile palestiniene. Pe lângă turnuri de supraveghere înalte de 17 metri, sisteme de supraveghere video şi alarmă, acesta va avea în plus şi tranşee antitanc.

Bulgaria a finalizat în 2014 construcţia unui gard din sârmă ghimpată la graniţa cu Turcia, lung de 33 de kilometri, împotriva imigranţilor ilegali.

Totodată, gardul de la graniţa Ungariei cu Serbia prinde contur. Va avea o lungime de 175 de km şi ar trebui să fie gata în acest an.

 

.

.

Continue Reading
Advertisement
2 Comments

INTERNAȚIONAL

Numărul copiilor care trăiesc în familii sărace ar putea să crească cu 86 milioane până la finalul anului ca urmare a consecințelor economice ale pandemiei de COVID-19

Published

on

Consecințele economice ale pandemiei de COVID-19 ar putea duce la creșterea cu 86 de milioane a numărului de copii care vor ajunge să trăiască în sărăcie până la finalul anului 2020, ceea ce reprezintă o creștere de 15%, conform analizei publicate de Salvați Copiii și UNICEF.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, țările din Europa și Asia Centrală ar putea înregistra cea mai semnificativă creștere, de până la 44% în regiune. America Latină și Caraibe ar putea înregistra o creștere de 22%.

Analiza subliniază faptul că, în lipsa unor măsuri urgente pentru protejarea familiilor față de greutățile financiare provocate de pandemie, numărul total al copiilor care trăiesc sub limita sărăciei, în țările cu venituri mici și medii, ar putea ajunge la 672 de milioane până la finalul anului. Aproape două treimi dintre aceștia trăiesc în Africa Subsahariană și Asia de Sud.

”Pandemia de coronavirus a generat o criză socio-economică fără precedent, care consumă toate resursele familiilor din întreaga lume”, a declarat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. ”Amploarea și profunzimea greutăților financiare cu care se confruntă familiile ar putea să anuleze progresele realizate de-a lungul anilor pentru reducerea sărăciei în rândul copiilor și să îi priveze pe aceștia de serviciile esențiale. Fără măsuri concertate, familiile care abia se descurcă ar putea fi împinse în sărăcie, iar cele mai sărace familii s-ar putea confrunta cu privațiuni nemaiîntâlnite de zeci de ani”, a completat aceasta.

Salvați Copiii și UNICEF avertizează că impactul crizei economice globale cauzate de pandemie și de politicile de combatere este dublu. Pierderea imediată a veniturilor înseamnă că familiile au mai puține posibilități de a-și asigura nevoile de bază, inclusiv alimente și apă, de a avea acces la asistență medicală sau la educație, iar riscul de căsătorii timpurii, violență, exploatare și abuz la care pot fi expuși copiii crește. Când apare o contracție fiscală, pot scădea atât accesul, cât și calitatea serviciilor de care depind familiile.

Pentru familiile cele mai sărace, lipsa accesului la servicii de asistență socială sau măsuri compensatorii le limitează și mai mult capacitatea de a respecta măsurile de prevenție și distanțare fizică, ceea ce sporește riscul de expunere la infecție a acestora.

”Impactul dur al pandemiei de Covid-19, din punct de vedere al sărăciei, îi va lovi cel mai tare pe copii. Copiii sunt extrem de vulnerabili chiar și la perioade scurte de înfometare și malnutriție, acestea putându-i afecta pentru întreaga viață. Dacă acționăm acum, cu fermitate, putem să prevenim și să limităm pericolul generat de pandemie, cu care se confruntă țările cele mai sărace și unii dintre copiii cei mai vulnerabili. Acest raport ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru întreaga lume. Sărăcia nu este inevitabilă pentru copii!”, a spus Inger Ashing, director general Save the Children International.

Înainte de pandemie, la nivel global, două treimi dintre copii nu aveau acces la nicio formă de protecție socială, iar familiile nu puteau să facă față șocurilor de natură financiară, perpetuând astfel cercul vicios al sărăciei intergeneraționale. Numai 16% din copiii din Africa beneficiază de protecție socială.

Sute de milioane de copii suferă de sărăcie multidimensională – asta înseamnă că nu au acces la servicii de sănătate, educație, alimentație corespunzătoare sau o locuință adecvată – ceea ce reflectă, de cele mai multe ori, investițiile inechitabile pe care guvernele le fac pentru serviciile sociale.

Comunicatul atrage atenția că, pentru copiii care trăiesc în țări deja afectate de conflicte și violență, impactul acestei crize va spori și mai mult riscul de instabilitate și de sărăcie în familie. Regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, unde trăiesc cei mai mulți copii în dificultate din cauza conflictelor, are cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor, în vreme ce aproape jumătate din copiii din regiune trăiesc în sărăcie multidimensională.

Pentru a aborda și diminua impactul COVID-19 asupra copiilor din gospodăriile sărace, Salvați Copiii și UNICEF solicită o extindere rapidă și pe scară largă a sistemelor și programelor de protecție socială, inclusiv transferuri de numerar, hrană la școală și prestații pentru copii – acestea fiind investiții esențiale care răspund nevoilor financiare imediate și asigură țărilor baza necesară pregătirii pentru viitoarele șocuri.

Astfel, Salvați Copiii și UNICEF cer guvernelor să investească și în alte forme de protecție socială, politici fiscale, intervenții privind ocuparea forței de muncă, precum și intervenții pe piața muncii, menite să sprijine familiile.

De la începutul pandemiei de COVID-19, multe țări și-au extins deja programele de protecție socială. În Indonezia, programul Kartu Sembako, care asigură asistență lunară în numerar pentru nevoile de consum de bază ale unei familii, s-a extins până la 20 de milioane de persoane. Asistența lunară în numerar pentru familii a crescut de la 150.000 Rupii la 200.000 Rupii. În Mongolia, guvernul, în cadrul Programului financiar pentru copii, a crescut alocația lunară de cinci ori, de la 20.000 tugrik (moneda mongolă) pe lună la 100.000 tugrik, pentru o perioadă de 6 luni.

În Argentina, Programul universal de alocații pentru copii a asigurat o creștere de 3.100 de pesos argentinieni (47 dolari SUA) pentru beneficiarii actuali. Iar în Africa de Sud, o serie de scheme de protecție socială, inclusiv Grantul de sprijin pentru copii, de care beneficiază 12,8 milioane de copii, au fost și ele suplimentate. În Georgia, Programul de asistență socială orientată va fi suplimentat temporar pentru a sprijini un plus de 70.000 de familii; de asemenea, va asigura suplimentar 100 de lari georgieni pe lună (31 dolari SUA) pentru 21.000 de familii cu trei sau mai mulți copii, pe o perioadă de 6 luni. În Armenia, familiile eligibile înscrise în programul de prestații pentru familii vor primi un spor de 50% din prestația respectivă.

În Columbia, guvernul a creat Programul de solidaritate a veniturilor, pentru a asigura transferul de numerar către familiile care nu beneficiază de niciunul dintre programele guvernamentale naționale. Începând cu 21 mai, peste 2 milioane de familii vulnerabile au beneficiat de un transfer de 320.000 de pesos (echivalentul a 81 de dolari SUA) în două tranșe egale, pentru martie și mai. În Peru, guvernul acordă bonusuri de solidaritate gospodăriilor rurale, lucrătorilor independenți și familiilor vulnerabile, precum și o obligațiune universală nouă pentru 6,8 milioane de gospodării.

Analiza se bazează pe proiecții economice ale FMI și Băncii Mondiale, date istorice privind schimbările în distribuția veniturilor furnizate de UNU WIDER și date demografice asigurate de MICS și DHS. Datele per țară acoperă peste 100 de țări cu venituri mici și mijlocii.

Salvați Copiii crede într-o lume în care toți copiii supraviețuiesc, au șansa să învețe și sunt protejați împotriva abuzului, neglijării și exploatării. Prin munca pe care o desfășurăm în aproximativ 117 de țări, ajungem la copiii cei mai defavorizați și marginalizați, ajutându-i să supraviețuiască, să învețe și să se bucure de protecție.

UNICEF este prezent în unele dintre cele mai dificile locuri din lume, pentru a-i ajuta pe cei mai defavorizați copii ai planetei. În 190 de țări și teritorii, pretutindeni, ne desfășurăm activitatea în sprijinul fiecărui copil, pentru a construi o lume mai bună pentru toți.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Comisarul european pentru Comerț Phil Hogan ia în calcul să candideze la șefia Organizației Mondiale a Comerțului, post care va deveni vacant la finalul lunii august

Published

on

Comisarul european pentru Comerț, Phil Hogan, i-a în calcul să candideze la postul de director general al Organizației Mondiale a Comerțului, a anunțat purtătorul său de cuvânt, potrivit Reuters.

Peter Mandelson, fostul comisarul europen pentru Comerț în perioada 2004-2008, a aruncat prosopul în ring la începutul acestei luni, în vreme ce alți posibili constracandidați sunt fostul ministru spaniol de externe Arancha Gonzalez Laya și ministrul olandez al Comerțului, Siegfried Kaad.

Postul de directorul general al Organizației Mondiale a Comerțului va deveni vacant la finalul lunii august, după ce Roberto Azevedo, a informat la mijlocul lunii mai că va renunța la funcție cu un an mai devreme de încheierea mandatului său, în 2021.

Viitoarea persoană care va prelua conducerea OMC va avea dosare dificile de gestionat, printre acestea numărându-se relațiile tensionate între Statele Unite și China, o ascensiune a protecționismului, ambele stimulate de pandemia de COVID-19. De asemenea, viitorul șef al organizației va trebuie să ridice problema unor noi reguli la nivel global privind e-commerce.

Este posibil ca miniștrii UE pentru Comerț, care au programată o reuniune la 9 iunie, să discute și chestiunea candidatului pentru postul de directorul OMC, existând șansa ca UE să prezinte un candidat unic. Membrii OMC pot nominaliza propriii candidați în perioada 8 iunie – 8 iulie. În contextul în care trei din cei șase directori generali precedenți au fost europeni, în vreme ce ceilalți trei proveneau din Thailanda, Brazilia și Noua Zeelandă, exită o oarecare presiune de a alege la conducerea OMC o persoană de pe continentul african.

Unul dintre principalele avantaje ale irlandezului Hogan, care este comisar european din 2014, când, în precedenta Comisie Juncker a fost responsabil pentru portofoliul Agriculturii, este experința sa cu administrația SUA, dar și buna relație cu omologul său american, Robert Lighthizer, potrivit Politico Europe

Amintim că la mijlocul lunii mai, directorul general al Organizației Mondiale a Comerțului, Roberto Azevedo, a confirmat că va renunța la funcție cu un an mai devreme de încheierea mandatului său, în 2021.

Brazilianul, în vârstă de 62 de ani, care se află la conducerea OMC din anul 2013, a precizat că va părăsi postul la 31 august.

Anunțul acestuia vine în contextul în care organizația, care se confruntă cu criticile președintelui american Donald Trump, trebuie să își aducă aportul consistent la efortul internațional privind gestionarea efectelor economice provocare de pandemia de coronavirus, într-un tablou general caracterizat de un declin accentuat al comerțului internațional și de temeri legate de izbuncnirea celei mai grave crize economice de la Marea Depresiune încoace.

Administrația Trump a acuzat în repetate rânduri că Organizația Mondială a Comerțului nu mai este fidelă obiectivului său de protejare și liberalizare a piețelor, arătându-și nemulțumirea față de aderarea Chinei la OMC, în 2001, care a dus, potrivit Washingtonului, la pierderea a milioane de locuri de muncă în SUA.

OMC reprezintă continuatorul Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), încheiat la Geneva în 1947. România a semnat protocolul de aderare la GATT la 15 octombrie 1971.

După anul 1989, ca urmare a schimbărilor survenite în sistemul economic românesc odată cu schimbarea regimului, angajamentele cantitative asumate prin protocolul de aderare nu mai puteau fi respectate.

Din data de 1 ianuarie 1995 România are calitatea de membru originar, având în vedere că țara noastră a îndeplinit cumulativ condiţiile impuse în acest sens: avea calitatea de parte contractantă la GATT-1947, a acceptat şi ratificat documentele Rundei Uruguay. Astfel, România nu a mai fost nevoită să parcurgă tot procesul obișnuit privind aderarea la Organizația Mondială a Comerțului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Twitter a ascuns o postare a președintelui american Donald Trump: ”Glorifică violența”

Published

on

O postare a președintelui american Donald Trump pe rețeaua de socializare Twitter a fost ascunsă de platforma socială pentru că ”glorifică violența”, anunță BBC, citat de Digi24.

În postarea sa de pe Twitter, Donald Trump i-a numit pe protestatarii din Minneapolis ”huligani” şi i-a ameninţat că va trimite armata să îi împuşte dacă protestele continuă.

”Nu pot să stau şi să privesc cum asta se întâmplă unui mare oraş american. O lipsă total de leadership. Fie primarul radical de stângă Jacob Frey îşi face treaba şi readuce oraşul sub control, fie trimit eu Garda Naţională şi fac treabă. Aceşti huligani dezonorează memoria lui George Floyd, iar eu nu voi permite asta. Tocmai am vorbit cu guvernatorul Tim Walz şi i-am spus că armata este cu el până la capăt. Dacă are probleme, vom prelua noi controlul, iar atunci când vor începe jafurile vom începe şi noi să tragem”, a scris Donald Trump pe Twitter.

În urma acestui mesaj transmis de liderul de la Casa Albă, Twitter a ascuns și a marcat comentariul, care poate fi însă vizualizat după apăsarea unui buton. ”Acest Tweet a încălcat regulile Twitter în ce priveşte glorificarea violenţei. Twitter, a hotărât, însă, că este în interesul publicului ca acest Tweet să rămână accesibil”.

Acesta este al doilea incident dintre președintele Donald Trump și rețeaua socială, folosită intens de liderul american pentru a comunica.

Zilele trecute, platforma Twitter a adăugat marți mențiunea ”verificați faptele” la două mesaje ale președintelui american Donald Trump care susținea că votul prin corespondență este substanțial ”fraudulos”. Represaliile preşedintelui american nu au întârziat să apară.

Joi, preşedintele american Donald Trump a semnat joi un ordin executiv ce vizează limitarea protecţiei reţelelor sociale şi limitarea libertăţii de care beneficiază acestea în gestionarea conţinutului publicat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending