Connect with us

ROMÂNIA

Liderii comisiilor de sănătate din Parlament și negociatorul Programului de sănătate al UE susțin prioritizarea insuficienței cardiace printr-un program național de sănătate

Published

on

© Photo Collage

Material realizat de Andreea Radu și Robert Lupițu

Insuficiența cardiacă trebuie să fie considerată o prioritate în cadrul domeniului sănătății, inclusiv prin crearea unui program național de sănătate și a unui program național de finanțare care să fie sprijinit și prin mecanisme europene, a fost mesajul transmis la unison de principalii decidenți politici din domeniul sănătății, în cadrul unei dezbateri organizate marți, la Palatul Parlamentului, de Societatea Română de Cardiologie, Fundația Română a Inimii, Societatea Națională de Medicina Familiei și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cu sprijinul AstraZeneca.

4,7% din populația adultă din România suferă de insuficiență cardiacă, cu un segment important în rândul persoanelor active (45-65 ani), 30% dintre cazuri ajung la spital în stadii agravate ale bolii, iar 1 din 2 persoane nou diagnosticate cu insuficiență cardiacă moare în următorii 5 ani, relevă un studiu consacrat insuficienței cardiace care a reprezentat un punct de pornire al dezbaterii “În inima problemei” și în cadrul căreia organizațiile reunite au propus decidenților politici soluții pentru accesul pacienților la diagnostic și tratament.

La eveniment au participat, fie în persoană, fie în format online, principalii decidenți politici de la nivelul Parlamentului național, respectiv liderii comisiilor pentru sănătate din Camera Deputaților și din Senat, alături de reprezentanți ai Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, precum și reputați experți în domeniul bolilor cardiovasculare. De asemenea, a fost reprezentat și nivelul european de decizie, prin participarea europarlamentarului Cristian Bușoi, raportorul Parlamentului European pentru programul de sănătate al Uniunii Europene (EU4Health) și responsabilul PE în relația cu Agenția Europeană pentru Medicamente.

© Guvernul României

Nelu Tătaru (PNL), președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a scos în evidență faptul că “insuficiența cardiacă este o afecțiune cu un impact extrem de  puternic asupra stării de sănătate a pacienților”.

“Pierderile umane imense pe care le provoacă insuficiența cardiacă în rândul populației adulte constituie dovada evidentă pentru care implicațiile sale ar trebui abordate ca priorități de sănătate publică în planurile naționale de sănătate și chiar în Strategia Națională de Sănătate. Prioritizarea afecțiunii în astfel de documente naționale cu o puternică forță legislativă ar asigura cadrul legal necesar implementării unor măsuri active de diagnostic precoce și tratament în stadii incipiente ale bolii”, a transmis el, într-un mesaj adresat în cadrul dezbaterii.

© Dezbatere – “În inima problemei”

În continuare, Florin Buicu (PSD), vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a subliniat că “există o diferență între indicatorul la nivel european în ceea ce privește speranța de viață sănătoasă și valoarea acestui indicator în România” și a insistat pe creșterea nivelului de finanțare a sănătății.

“Este obligația noastră, este obligația autorităților ca prin toate demersurile pe care le facem să îmbunătățim acest indicator. Lucrurile concrete se pot face relativ simplu, dar sănătatea trebuie să fie considerată o prioritate. Sper ca în afară de COVID-19, sănătatea să fie prioritară pentru România. Ca să fie prioritară înseamnă să alocăm bani atât din bugetul de stat, dar să putem prevedea bani și pentru programele finanțate de Casa de Asigurări. Finanțarea publică a sănătății în România este pe ultimele locuri la nivel european. Transferurile care se fac din bugetul de stat către asigurări ar trebui să fie mult mai mari față de sumele care în momentul de față ajung în asigurări”, a spus Buicu.

© Dezbatere – “În inima problemei”

Adrian Wiener (USR PLUS), vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a pledat pentru edificarea unei strategii naționale pentru insuficiență cardiacă, și nu doar a unui program național care să identifice soluții de finanțare.

“O să reiterăm demersul de adresare a principalilor factori de risc. 40% din dovada de boală din România este datorată unor factori de risc evitabili, care unii dintre ei pot fi amendați legislativ sau prin angajament politic pentru niște politici publice sau strategii naționale. Din punct de vedere al substratului financiar, are un profil social. Doar 39 din 100 de asigurați plătesc CASS. Sunt necesare decizii politice care să amelioreze această deficiență structurală, pentru că nevoile sunt din ce în ce mai mari”, a precizat Wiener.

© Dezbatere – “În inima problemei”

În finalul dezbaterii, europarlamentarul Cristian Bușoi a spus că domeniul sănătății va fi și va rămâne pentru o perioadă lungă de timp o prioritate de politică publică la nivel european, fiind de părere că bolile cardiovasculare trebuie să fie o prioritate

“Nu a fost această situație în trecut, dar pandemia de COVID-19, așteptările populației, așteptările cetățenilor europeni au dus la a pune sănătatea printre prioritățile de politică publică, fără a pune în pericol atribuțiile de la nivel național, organizarea sistemelor de sănătate rămânând în continuare în mod evident principala responsabilitatea a statelor membre. Bolile cardiovasculare trebuie să fie o prioritate, pentru că reprezintă o povară importantă pentru sistemele de sănătate. În mod special, în programul EU4Health se vor finanța acțiuni de prevenție, strategii de sănătate și anumite proiecte de digitalizare. În bolile cardiovasculare prevenția poate juca un rol important, acțiunile de prevenție pot schimba radical situația”, a afirmat Bușoi, raportor al Parlamentului European pentru programul EU4Health.

Un studiu de percepție realizat de YouGov cu sprijinul AstraZeneca în 9 țări din Europa și din lume, incluzând România (august 2020), a reliefat că românii nu cunosc simptomatologia și riscurile asociate insuficienței cardiace, determinând astfel prezentarea tardivă la medic.

Pentru a fi eficient, un Program Național de Insuficiență Cardiacă ar trebui să conțină: standarde pentru screening, diagnostic precoce și tratament pentru stadiile incipiente ale bolii; abordare multidisciplinară și integrată; măsuri de informare și educare privind simptomele și complicațiile insuficienței cardiace.

Participanții la dezbatere au scos în evidență faptul că, în acest moment, cadrul de reglementare pune accentul mai degrabă pe tratamentul pacienților în stadii avansate ale bolii, fără focus pe prevenția insuficienței cardiace, pe diagnosticul precoce și pe oportunitatea pe care noile opțiuni terapeutice, administrate încă din stadiile inițiale, le pot oferi pacienților cu insuficiență cardiacă. De asemenea, identificarea și raportarea cazurilor noi este îngreunată de lipsa unor programe dedicate de screening și diagnostic, iar costurile pentru sistemul de sănătate sunt mult mai ridicate atunci când pacienții ajung la medic în stadii tardive ce necesită spitalizare sau tratamente complexe.

© Dezbatere – “În inima problemei”

”Este momentul să găsim și să punem în aplicare cu toții – pacienți, medici, autorități – soluții pentru ca procesul de diagnostic și tratament al insuficienței cardiace să fie accesibil și sustenabil” este apelul făcut de inițiatorii acestui proiect, la finalul dezbaterii.

PPE

Secretarul general al PPE, mesaj de felicitare pentru Florin Cîțu: Aștept cu interes să lucrăm împreună pentru o Românie pro-UE mai puternică și în interesul cetățenilor

Published

on

Secretarul general al PPE, Antonio Lopez-Isturiz, l-a felicitat pe Florin Cîțu pentru alegerea sa în funcția de președinte al Partidului Național Liberal.

”Aștept cu interes să ne continuăm cooperarea, lucrând împreună pentru o Românie pro-UE mai puternică și în interesul cetățenilor”, a transmis acesta într-un mesaj publicat în limba română.

Florin Cîțu a câștigat funcția de președinte al Partidului Național Liberal, reușind să obțină 2,878 de voturi, adică 60,2% din cele 4,848 de voturi valabil introduse în urnă, dintre care 72 au fost anulate, învingându-l astfel pe contracandidatul său, Ludovic Orban, care a obținut 1,898 (39,7%) de voturi din partea delegaţilor la Congresul PNL

”Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor, indiferent pentru cine ați votat astăzi. De astăzi suntem un partid unit și vom folosi toate resursele împotriva adversarului politic, PSD. A fost mișcare care începe cu PNL și care va schimba România în bine. Împreună construim România liberală”, a transmis Florin Cîțu într-o primă reacție după aflarea rezultatului.

Florin Cîțu devine astfel cel de-al 17-lea președinte al Partidului Național Liberal de la fondarea sa, dacă excludem perioada din 2016 în care PNL și PDL au fuzionat și au adoptat un nou statut,  copreședinți ai PNL fiind atunci Alina Gorghiu și Vasile Blaga.

Acesta s-a născut pe 1 aprilie 1972 și este senator PNL din 2016, odată cu alegerile parlamentare, mandat reînnoit în urma alegerilor din 6 decembrie 2020.

La data de 4 noiembrie 2019, Cîțu a preluat de la Eugen Teodorovici mandatul de ministru al finanțelor publice în Guvernul Ludovic Orban. În februarie 2020, după ce moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Orban I a fost adoptată, Cîțu a fost desemnat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou guvern, doar că și-a depus mandatul cu câteva minute înainte ca Parlamentul să acorde votul de învestitură.

În contextul în care pandemia de coronavirus începuse să provoace primele îmbolnăviri și în România, prefigurând o criză sanitară, Guvernul Orban II și-a reintrat din nou în atribuții după votul parlamentar, Cîțu fiind menținut în continuare ministru al finanțelor.

În urma alegerilor parlamentare din decembrie, anul trecut, USR PLUS a respins în timpul negocierilor varianta ca Ludovic Orban să preia din nou conducerea Guvernului.

La 22 decembrie 2020, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Florin Cîţu candidat pentru funcţia de prim-ministru, propunerea fiind avansată de coaliţia PNL – USR PLUS – UDMR.

Comisia de Organizare a Congresului PNL din data de 25 septembrie 2021 a validat, la 23 august 2021, candidatura lui Florin Cîţu pentru funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal.

Continue Reading

POLITICĂ

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

Published

on

©Captură video PNL/ Facebook

Florin Cîțu a câștigat funcția de președinte al Partidului Național Liberal, reușind să obțină 2,878 de voturi, adică 60,2% din cele 4,848 de voturi valabil introduse în urnă, dintre care 72 au fost anulate, învingându-l astfel pe contracandidatul său, Ludovic Orban, care a obținut 1,898 (39,7%) de voturi din partea delegaţilor la Congresul PNL. 

”Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor, indiferent pentru cine ați votat astăzi. De astăzi suntem un partid unit și vom folosi toate resursele împotriva adversarului politic, PSD. A fost mișcare care începe cu PNL și care va schimba România în bine. Împreună construim România liberală”, a transmis Florin Cîțu într-o primă reacție după aflarea rezultatului.

Florin Cîțu devine astfel cel de-al 17-lea președinte al Partidului Național Liberal de la fondarea sa, dacă excludem perioada din 2016 în care PNL și PDL au fuzionat și au adoptat un nou statut,  copreședinți ai PNL fiind atunci Alina Gorghiu și Vasile Blaga.

Acesta s-a născut pe 1 aprilie 1972 și este senator PNL din 2016, odată cu alegerile parlamentare, mandat reînnoit în urma alegerilor din 6 decembrie 2020.

La data de 4 noiembrie 2019, Cîțu a preluat de la Eugen Teodorovici mandatul de ministru al finanțelor publice în Guvernul Ludovic Orban. În februarie 2020, după ce moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Orban I a fost adoptată, Cîțu a fost desemnat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou guvern, doar că și-a depus mandatul cu câteva minute înainte ca Parlamentul să acorde votul de învestitură.

În contextul în care pandemia de coronavirus începuse să provoace primele îmbolnăviri și în România, prefigurând o criză sanitară, Guvernul Orban II și-a reintrat din nou în atribuții după votul parlamentar, Cîțu fiind menținut în continuare ministru al finanțelor.

În urma alegerilor parlamentare din decembrie, anul trecut, USR PLUS a respins în timpul negocierilor varianta ca Ludovic Orban să preia din nou conducerea Guvernului.

La 22 decembrie 2020, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Florin Cîţu candidat pentru funcţia de prim-ministru, propunerea fiind avansată de coaliţia PNL – USR PLUS – UDMR.

Comisia de Organizare a Congresului PNL din data de 25 septembrie 2021 a validat, la 23 august 2021, candidatura lui Florin Cîţu pentru funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

Published

on

© UK Embassy Bucharest/ Facebook

Cetățenii europeni nerezidenți (care nu sunt protejați de Programul de Înregistrare a Cetățenilor UE – EU Settlement Scheme) pot intra în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord exclusiv în baza pașaportului valabil (simplu electronic sau simplu temporar) începând cu data de 1 octombrie.

Astfel, începând cu această dată, cetățenii români nerezidenți nu mai pot intra în Regatul Unit în baza cărții de identitate.

Conform informaţiilor comunicate de autorităţile britanice, cetăţenilor europeni (inclusiv cetăţenilor români) nerezidenţi în Regatul Unit care nu vor respecta regulile li se va interzice accesul pe teritoriul britanic, arată MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Începând cu data de 1 ianuarie 2021, cetățenii români nerezidenți pot călători spre/ tranzita prin Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în scop turistic/ vizită, pentru șederi de scurtă durată, pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a necesita o viză de intrare.

Totodată, cetățenii români nerezidenți care doresc să se deplaseze pe teritoriul Regatului Unit pentru o perioadă mai mare de șase luni (pentru activități de muncă, pentru studii etc.) au nevoie, începând cu data de 1 ianuarie 2021, de o viză de intrare eliberată de autoritățile britanice, în conformitate cu sistemul de imigrație bazat pe puncte.

Pentru a verifica dacă scopul șederii necesită o viză sau dacă sunt îndeplinite condițiile necesare pentru obținerea acesteia, poate fi consultată următoarea pagină de internet în limba engleză, pusă la dispoziție de către autoritățile britanice: https://www.gov.uk/check-uk-visa.

Autoritățile britanice recomandă persoanelor care au mențiuni înscrise în cazierul judiciar, precum și persoanelor cărora le-a fost refuzată în trecut intrarea pe teritoriul Regatului Unit, depunerea unei cereri pentru obținerea vizei și pentru deplasările de scurtă durată (sub 6 luni), potrivit informațiilor comunicate prin intermediul portalului https://www.gov.uk/browse/visas-immigration.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PPE24 mins ago

Secretarul general al PPE, mesaj de felicitare pentru Florin Cîțu: Aștept cu interes să lucrăm împreună pentru o Românie pro-UE mai puternică și în interesul cetățenilor

POLITICĂ15 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA17 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE18 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.18 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN20 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș21 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ23 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D1 day ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

POLITICĂ15 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru4 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL5 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending