Material realizat de Andreea Radu și Robert Lupițu
Insuficiența cardiacă trebuie să fie considerată o prioritate în cadrul domeniului sănătății, inclusiv prin crearea unui program național de sănătate și a unui program național de finanțare care să fie sprijinit și prin mecanisme europene, a fost mesajul transmis la unison de principalii decidenți politici din domeniul sănătății, în cadrul unei dezbateri organizate marți, la Palatul Parlamentului, de Societatea Română de Cardiologie, Fundația Română a Inimii, Societatea Națională de Medicina Familiei și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cu sprijinul AstraZeneca.
4,7% din populația adultă din România suferă de insuficiență cardiacă, cu un segment important în rândul persoanelor active (45-65 ani), 30% dintre cazuri ajung la spital în stadii agravate ale bolii, iar 1 din 2 persoane nou diagnosticate cu insuficiență cardiacă moare în următorii 5 ani, relevă un studiu consacrat insuficienței cardiace care a reprezentat un punct de pornire al dezbaterii “În inima problemei” și în cadrul căreia organizațiile reunite au propus decidenților politici soluții pentru accesul pacienților la diagnostic și tratament.
La eveniment au participat, fie în persoană, fie în format online, principalii decidenți politici de la nivelul Parlamentului național, respectiv liderii comisiilor pentru sănătate din Camera Deputaților și din Senat, alături de reprezentanți ai Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, precum și reputați experți în domeniul bolilor cardiovasculare. De asemenea, a fost reprezentat și nivelul european de decizie, prin participarea europarlamentarului Cristian Bușoi, raportorul Parlamentului European pentru programul de sănătate al Uniunii Europene (EU4Health) și responsabilul PE în relația cu Agenția Europeană pentru Medicamente.
Nelu Tătaru (PNL), președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a scos în evidență faptul că “insuficiența cardiacă este o afecțiune cu un impact extrem de puternic asupra stării de sănătate a pacienților”.
“Pierderile umane imense pe care le provoacă insuficiența cardiacă în rândul populației adulte constituie dovada evidentă pentru care implicațiile sale ar trebui abordate ca priorități de sănătate publică în planurile naționale de sănătate și chiar în Strategia Națională de Sănătate. Prioritizarea afecțiunii în astfel de documente naționale cu o puternică forță legislativă ar asigura cadrul legal necesar implementării unor măsuri active de diagnostic precoce și tratament în stadii incipiente ale bolii”, a transmis el, într-un mesaj adresat în cadrul dezbaterii.
În continuare, Florin Buicu (PSD), vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a subliniat că “există o diferență între indicatorul la nivel european în ceea ce privește speranța de viață sănătoasă și valoarea acestui indicator în România” și a insistat pe creșterea nivelului de finanțare a sănătății.
“Este obligația noastră, este obligația autorităților ca prin toate demersurile pe care le facem să îmbunătățim acest indicator. Lucrurile concrete se pot face relativ simplu, dar sănătatea trebuie să fie considerată o prioritate. Sper ca în afară de COVID-19, sănătatea să fie prioritară pentru România. Ca să fie prioritară înseamnă să alocăm bani atât din bugetul de stat, dar să putem prevedea bani și pentru programele finanțate de Casa de Asigurări. Finanțarea publică a sănătății în România este pe ultimele locuri la nivel european. Transferurile care se fac din bugetul de stat către asigurări ar trebui să fie mult mai mari față de sumele care în momentul de față ajung în asigurări”, a spus Buicu.
Adrian Wiener (USR PLUS), vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a pledat pentru edificarea unei strategii naționale pentru insuficiență cardiacă, și nu doar a unui program național care să identifice soluții de finanțare.
“O să reiterăm demersul de adresare a principalilor factori de risc. 40% din dovada de boală din România este datorată unor factori de risc evitabili, care unii dintre ei pot fi amendați legislativ sau prin angajament politic pentru niște politici publice sau strategii naționale. Din punct de vedere al substratului financiar, are un profil social. Doar 39 din 100 de asigurați plătesc CASS. Sunt necesare decizii politice care să amelioreze această deficiență structurală, pentru că nevoile sunt din ce în ce mai mari”, a precizat Wiener.
În finalul dezbaterii, europarlamentarul Cristian Bușoi a spus că domeniul sănătății va fi și va rămâne pentru o perioadă lungă de timp o prioritate de politică publică la nivel european, fiind de părere că bolile cardiovasculare trebuie să fie o prioritate
“Nu a fost această situație în trecut, dar pandemia de COVID-19, așteptările populației, așteptările cetățenilor europeni au dus la a pune sănătatea printre prioritățile de politică publică, fără a pune în pericol atribuțiile de la nivel național, organizarea sistemelor de sănătate rămânând în continuare în mod evident principala responsabilitatea a statelor membre. Bolile cardiovasculare trebuie să fie o prioritate, pentru că reprezintă o povară importantă pentru sistemele de sănătate. În mod special, în programul EU4Health se vor finanța acțiuni de prevenție, strategii de sănătate și anumite proiecte de digitalizare. În bolile cardiovasculare prevenția poate juca un rol important, acțiunile de prevenție pot schimba radical situația”, a afirmat Bușoi, raportor al Parlamentului European pentru programul EU4Health.
Un studiu de percepție realizat de YouGov cu sprijinul AstraZeneca în 9 țări din Europa și din lume, incluzând România (august 2020), a reliefat că românii nu cunosc simptomatologia și riscurile asociate insuficienței cardiace, determinând astfel prezentarea tardivă la medic.
Pentru a fi eficient, un Program Național de Insuficiență Cardiacă ar trebui să conțină: standarde pentru screening, diagnostic precoce și tratament pentru stadiile incipiente ale bolii; abordare multidisciplinară și integrată; măsuri de informare și educare privind simptomele și complicațiile insuficienței cardiace.
Participanții la dezbatere au scos în evidență faptul că, în acest moment, cadrul de reglementare pune accentul mai degrabă pe tratamentul pacienților în stadii avansate ale bolii, fără focus pe prevenția insuficienței cardiace, pe diagnosticul precoce și pe oportunitatea pe care noile opțiuni terapeutice, administrate încă din stadiile inițiale, le pot oferi pacienților cu insuficiență cardiacă. De asemenea, identificarea și raportarea cazurilor noi este îngreunată de lipsa unor programe dedicate de screening și diagnostic, iar costurile pentru sistemul de sănătate sunt mult mai ridicate atunci când pacienții ajung la medic în stadii tardive ce necesită spitalizare sau tratamente complexe.
”Este momentul să găsim și să punem în aplicare cu toții – pacienți, medici, autorități – soluții pentru ca procesul de diagnostic și tratament al insuficienței cardiace să fie accesibil și sustenabil” este apelul făcut de inițiatorii acestui proiect, la finalul dezbaterii.
