Ponderea românilor care ar prefera să studieze într-o țară vestică este de peste zece ori mai mare decât a celor care ar prefera să lucreze sau să studieze într-o țară din Est și două treimi populație declară că preferă drepturile și libertățile de tip occidental în locul valorilor tradiționale pe care le promovează Rusia, informează sondajul de opinie intitulat “Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a, remis CaleaEuropeană.ro.

„Prima cercetare din luna martie 2021 releva faptul că peste 40% dintre români considerau că Rusia promovează valorile tradiționale în fața decadenței morale a țărilor occidentale. Comparativ cu acest tip de evaluare generică, în cadrul sondajului din luna iunie am adresat o întrebare clarificatoare. Puși în fața unei alegeri personale, două treimi dintre români (66,6%) declară în sondajul din iunie 2021 că preferă drepturile și libertățile de tip occidental în locul valorilor tradiționale pe care le promovează Rusia. 16% declară că preferă valorile tradiționale pe care le promovează Rusia în locul drepturilor și libertăților de tip occidental. Datele confirmă faptul că, dincolo de observații contemplative, puși în fața unor alegeri personale concrete, românii preferă modelul și valorile occidentale”, a declarat Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group. 

„La nivel macrosocial, încrederea în țările autocrate se menține scazută. Observăm în mod particular cum un lider autocrat, dar foarte vizibil în social media și cu un brand atent construit și menținut, are capacitatea de a crește nivelul încrederii în țara ce o reprezintă, odată cu creșterea proprie doar în randul populației tinere. Acest rezultat subliniază puterea narativelor din social media în modelarea percepțiilor la nivel societal, importanța canalelor de comunicare alese în abordarea segmentelor țintă, precum și impactul pe termen lung la nivel socio-cultural”, a transmis Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project (TSP).

68,1% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 70,3% în martie), în timp ce 25,1% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 23% în martie), ponderea non răspunsurilor este de  6,7%. 

Analiza socio-demografică arată că cei care sunt mai optimiști decât restul populației în ceea ce privește direcția țării fac parte din următoarele categorii: tinerii sub 30 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le permite să-și cumpere tot ceea ce le trebuie, gulerele albe, locuitorii din București. Persoanele cu un nivel de educație mai scăzut și cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru strictul necesar) sunt în medie mai pesimiști decât restul populației în ceea ce privește direcția țării.

Țara preferată pentru muncă sau studiu:

Întrebați în ce țară ar prefera să muncească o perioadă mai lungă de timp sau să studieze, 42,2% dintre cei chestionați au ales varianta “într-o țară din Vest (UE, SUA sau Canada), 3,9% varianta “într-o țară din Est (Rusia, China)”, 4,2% au optat pentru o altă țară, iar 47,9% spun că nu ar pleca în nicio țară. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,9%.

Analiza socio-demografică: Varianta “într-o țară din Vest (UE, SUA sau Canada) este preferată mai ales de tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii Bucureștiului, persoanele care au cont de Tik-Tok. Varianta “nu aș pleca în nicio altă țară” este aleasă în special de persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani, respectiv peste 60 de ani, inactivii pasivi, locuitorii din rural și persoanele care nu au cont pe rețelele sociale.

Drepturi, libertăți și valori tradiționale:

66,6% dintre respondenți preferă drepturile și libertățile de tip occidental în locul valorilor tradiționale pe care le promovează Rusia. 16,2% declară că preferă valorile tradiționale pe care le promovează Rusia în locul drepturilor și libertăților de tip occidental.  Nu știu sau nu răspund la această întrebare 17,2%.

Aderarea la UE:

Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 56,2% dintre cei chestionați (față de 61,4% în martie) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 35,1% sunt de părerea contrarie (față de 35,2% în martie). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 8,6%.

Analiza socio-demografică demonstrează faptul că persoanele sub 30 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit mai ridicat (care le asigură cel puțin un trai decent), gulerele albe, locuitorii din București sunt de părere că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje. 

Persoanele cu vârsta între 45 și 60 de ani, cei cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru un trai decent) consideră într-o proporție mai mare decât celelalte categorii că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă dezavantaje.

Românii, cetățeni “de mâna a doua în Europa”?:

Afirmația “Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa” întrunește acordul a 81,3% dintre respondenți (față de 78,2% în martie). 14,8% sunt în dezacord cu afirmația (față de 20,4% în martie), iar 3,9% nu știu sau nu răspund.

Motivul perceput pentru acordul cu afirmația “Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa”:

Persoanele care sunt de acord cu afirmația Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa au fost chestionate cu privire la motivul pentru care cred acest lucru. 70,2% dintre aceștia consideră comportamentul nepotrivit al unor români care au trăit sau trăiesc în străinătate drept principalul motiv pentru care această stiuație. Raportat la totalul eșantionului, procentul reprezintă 57% din populație. 27,6%  (ceea ce reprezintă 22% din totalul populației)  consideră că atitudinea de superioritate a cetățenilor altor state europene este motivul principal pentru această situație. 2,2% nu știu sau nu răspund.

Afirmații – membru NATO:

Peste 65% dintre respondenți preferă ca România să fie membră NATO pentru că astfel va fi apărată bine din punct de vedere militar, iar 28,6% preferă ca România să fie o țară neutră pentru că astfel nu va fi atacată militar de nimeni.  Ponderea non-răspunsurilor este de 5,6%.

Analiza socio-demografică subliniază faptul că persoanele peste 60 de ani, cu educație superioară, gulerele albe și persoanele care declară că reușesc să cumpere și unele lucruri mai scumpe preferă într-o proporție mai mare decât media ca România să fie membră NATO pentru că astfel va fi apărată bine din punct de vedere militar. Persoanele cu un nivel de educație mai scăzut și cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru un trai decent), cei inactivi potențial activi, preferă într-o măsură mai mare decât restul populației ca România să fie o țară neutră pentru că astfel nu va fi atacată militar de nimeni

Afirmații – baze militare americane:

73,8% dintre cei intervievați (față de 75,4% în martie)  își exprimă acordul față de afirmația “Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20,3% își exprimă dezacordul (față de 20% în martie). 4,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Țara cu cea mai puternică armată:

39,7% dintre români sunt de părere că SUA au cea mai puternică armată, în timp ce 33,5% sunt de aceeași părere în cazul armatei Rusiei și 16,4% a Chinei. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,1%, iar 1,3% dintre respondenți indică altă țară.

Printre cei care cred că SUA au cea mai puternică armată se numără cu precădere: bărbații, persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi, locuitorii din București. Sunt de părere că Rusia are cea mai puternică armată din lume în special tinerii sub 30 de ani, gulere albe și locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia.

Țara cu cea mai puternică economie:

41,5% dintre români sunt de părere că cea mai puternică economie o are China. 24,1% sunt de aceeași părere în ceea ce privește economia SUA, în timp ce 14% consideră că Japonia are cea mai puternică economie și 14,1% Germania. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,4%, iar 0,9% dintre respondenți indică altă țară.

Bărbații, persoanele cu vârsta de 45-59 de ani, gulerele gri, locuitorii din regiunea Nord Vest și cei din regiunea București Ilfov sunt de părere că cea mai puternică economie din lume o are China. 

Drepturi și libertăți:

38,4% dintre cei intervievați consideră că SUA respectă cel mai bine drepturile și libertățile, iar 37,5% sunt de această părere în ceea ce privește Uniunea Europeană, 4,3% în ceea ce privește Rusia și 4,1% China.  Ponderea non-răspunsurilor este de 8,9%, iar 6,8% dintre respondenți indică altă țară.

Persoanele cu vârsta peste 45 de ani, inactivi pasivi, locuitorii din București și cei din regiunea Muntenia Sud consideră că SUA respectă cel mai bine drepturile și libertățile.

Încrederea în țări/ organizații internaționale:

Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (59,3% față de 49,4%  în martie). 55% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 51,6%) și 49,2% în Germania (față de 57,6% în martie). Dintre cei intervievați 47,8% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 47,2% în martie). Încrederea în Rusia și China este de sub 20 de procente. 17,9% declară că au încredere în Rusia (față de 16% în martie) și 16,8% în China (față de 19% în martie).

Încrederea în lideri internaționali:

44,1% dintre cei intervievați au încredere multă și foarte multă în cancelara Germaniei, Angela Merkel (față de 50,1% în martie). 36,4% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA (față de 41,6% în martie). În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au  încredere multă și foarte multă 23,9% dintre respondenți (față de 19% în martie).

Citiți și: Sondaj INSCOP: 81% dintre români sunt de părere că România trebuie să aleagă direcția VEST: UE-SUA-NATO din perspectiva alianțelor politice și militare.

Sondajul de opinie “Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Datele au fost culese în perioada 1 -15 iunie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.