Connect with us

ROMÂNIA

Sondaj INSCOP: Peste 55% dintre români sunt de părere că aderarea României la UE a adus avantaje, iar 65,8% consideră că România trebuie să fie membră NATO

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Ponderea românilor care ar prefera să studieze într-o țară vestică este de peste zece ori mai mare decât a celor care ar prefera să lucreze sau să studieze într-o țară din Est și două treimi populație declară că preferă drepturile și libertățile de tip occidental în locul valorilor tradiționale pe care le promovează Rusia, informează sondajul de opinie intitulat “Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a, remis CaleaEuropeană.ro.

„Prima cercetare din luna martie 2021 releva faptul că peste 40% dintre români considerau că Rusia promovează valorile tradiționale în fața decadenței morale a țărilor occidentale. Comparativ cu acest tip de evaluare generică, în cadrul sondajului din luna iunie am adresat o întrebare clarificatoare. Puși în fața unei alegeri personale, două treimi dintre români (66,6%) declară în sondajul din iunie 2021 că preferă drepturile și libertățile de tip occidental în locul valorilor tradiționale pe care le promovează Rusia. 16% declară că preferă valorile tradiționale pe care le promovează Rusia în locul drepturilor și libertăților de tip occidental. Datele confirmă faptul că, dincolo de observații contemplative, puși în fața unor alegeri personale concrete, românii preferă modelul și valorile occidentale”, a declarat Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group. 

„La nivel macrosocial, încrederea în țările autocrate se menține scazută. Observăm în mod particular cum un lider autocrat, dar foarte vizibil în social media și cu un brand atent construit și menținut, are capacitatea de a crește nivelul încrederii în țara ce o reprezintă, odată cu creșterea proprie doar în randul populației tinere. Acest rezultat subliniază puterea narativelor din social media în modelarea percepțiilor la nivel societal, importanța canalelor de comunicare alese în abordarea segmentelor țintă, precum și impactul pe termen lung la nivel socio-cultural”, a transmis Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project (TSP).

68,1% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 70,3% în martie), în timp ce 25,1% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 23% în martie), ponderea non răspunsurilor este de  6,7%. 

Analiza socio-demografică arată că cei care sunt mai optimiști decât restul populației în ceea ce privește direcția țării fac parte din următoarele categorii: tinerii sub 30 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le permite să-și cumpere tot ceea ce le trebuie, gulerele albe, locuitorii din București. Persoanele cu un nivel de educație mai scăzut și cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru strictul necesar) sunt în medie mai pesimiști decât restul populației în ceea ce privește direcția țării.

Țara preferată pentru muncă sau studiu:

Întrebați în ce țară ar prefera să muncească o perioadă mai lungă de timp sau să studieze, 42,2% dintre cei chestionați au ales varianta “într-o țară din Vest (UE, SUA sau Canada), 3,9% varianta “într-o țară din Est (Rusia, China)”, 4,2% au optat pentru o altă țară, iar 47,9% spun că nu ar pleca în nicio țară. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,9%.

Analiza socio-demografică: Varianta “într-o țară din Vest (UE, SUA sau Canada) este preferată mai ales de tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii Bucureștiului, persoanele care au cont de Tik-Tok. Varianta “nu aș pleca în nicio altă țară” este aleasă în special de persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani, respectiv peste 60 de ani, inactivii pasivi, locuitorii din rural și persoanele care nu au cont pe rețelele sociale.

Drepturi, libertăți și valori tradiționale:

66,6% dintre respondenți preferă drepturile și libertățile de tip occidental în locul valorilor tradiționale pe care le promovează Rusia. 16,2% declară că preferă valorile tradiționale pe care le promovează Rusia în locul drepturilor și libertăților de tip occidental.  Nu știu sau nu răspund la această întrebare 17,2%.

Aderarea la UE:

Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 56,2% dintre cei chestionați (față de 61,4% în martie) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 35,1% sunt de părerea contrarie (față de 35,2% în martie). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 8,6%.

Analiza socio-demografică demonstrează faptul că persoanele sub 30 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit mai ridicat (care le asigură cel puțin un trai decent), gulerele albe, locuitorii din București sunt de părere că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje. 

Persoanele cu vârsta între 45 și 60 de ani, cei cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru un trai decent) consideră într-o proporție mai mare decât celelalte categorii că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă dezavantaje.

Românii, cetățeni “de mâna a doua în Europa”?:

Afirmația “Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa” întrunește acordul a 81,3% dintre respondenți (față de 78,2% în martie). 14,8% sunt în dezacord cu afirmația (față de 20,4% în martie), iar 3,9% nu știu sau nu răspund.

Motivul perceput pentru acordul cu afirmația “Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa”:

Persoanele care sunt de acord cu afirmația Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa au fost chestionate cu privire la motivul pentru care cred acest lucru. 70,2% dintre aceștia consideră comportamentul nepotrivit al unor români care au trăit sau trăiesc în străinătate drept principalul motiv pentru care această stiuație. Raportat la totalul eșantionului, procentul reprezintă 57% din populație. 27,6%  (ceea ce reprezintă 22% din totalul populației)  consideră că atitudinea de superioritate a cetățenilor altor state europene este motivul principal pentru această situație. 2,2% nu știu sau nu răspund.

Afirmații – membru NATO:

Peste 65% dintre respondenți preferă ca România să fie membră NATO pentru că astfel va fi apărată bine din punct de vedere militar, iar 28,6% preferă ca România să fie o țară neutră pentru că astfel nu va fi atacată militar de nimeni.  Ponderea non-răspunsurilor este de 5,6%.

Analiza socio-demografică subliniază faptul că persoanele peste 60 de ani, cu educație superioară, gulerele albe și persoanele care declară că reușesc să cumpere și unele lucruri mai scumpe preferă într-o proporție mai mare decât media ca România să fie membră NATO pentru că astfel va fi apărată bine din punct de vedere militar. Persoanele cu un nivel de educație mai scăzut și cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru un trai decent), cei inactivi potențial activi, preferă într-o măsură mai mare decât restul populației ca România să fie o țară neutră pentru că astfel nu va fi atacată militar de nimeni

Afirmații – baze militare americane:

73,8% dintre cei intervievați (față de 75,4% în martie)  își exprimă acordul față de afirmația “Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20,3% își exprimă dezacordul (față de 20% în martie). 4,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Țara cu cea mai puternică armată:

39,7% dintre români sunt de părere că SUA au cea mai puternică armată, în timp ce 33,5% sunt de aceeași părere în cazul armatei Rusiei și 16,4% a Chinei. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,1%, iar 1,3% dintre respondenți indică altă țară.

Printre cei care cred că SUA au cea mai puternică armată se numără cu precădere: bărbații, persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi, locuitorii din București. Sunt de părere că Rusia are cea mai puternică armată din lume în special tinerii sub 30 de ani, gulere albe și locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia.

Țara cu cea mai puternică economie:

41,5% dintre români sunt de părere că cea mai puternică economie o are China. 24,1% sunt de aceeași părere în ceea ce privește economia SUA, în timp ce 14% consideră că Japonia are cea mai puternică economie și 14,1% Germania. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,4%, iar 0,9% dintre respondenți indică altă țară.

Bărbații, persoanele cu vârsta de 45-59 de ani, gulerele gri, locuitorii din regiunea Nord Vest și cei din regiunea București Ilfov sunt de părere că cea mai puternică economie din lume o are China. 

Drepturi și libertăți:

38,4% dintre cei intervievați consideră că SUA respectă cel mai bine drepturile și libertățile, iar 37,5% sunt de această părere în ceea ce privește Uniunea Europeană, 4,3% în ceea ce privește Rusia și 4,1% China.  Ponderea non-răspunsurilor este de 8,9%, iar 6,8% dintre respondenți indică altă țară.

Persoanele cu vârsta peste 45 de ani, inactivi pasivi, locuitorii din București și cei din regiunea Muntenia Sud consideră că SUA respectă cel mai bine drepturile și libertățile.

Încrederea în țări/ organizații internaționale:

Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (59,3% față de 49,4%  în martie). 55% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 51,6%) și 49,2% în Germania (față de 57,6% în martie). Dintre cei intervievați 47,8% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 47,2% în martie). Încrederea în Rusia și China este de sub 20 de procente. 17,9% declară că au încredere în Rusia (față de 16% în martie) și 16,8% în China (față de 19% în martie).

Încrederea în lideri internaționali:

44,1% dintre cei intervievați au încredere multă și foarte multă în cancelara Germaniei, Angela Merkel (față de 50,1% în martie). 36,4% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA (față de 41,6% în martie). În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au  încredere multă și foarte multă 23,9% dintre respondenți (față de 19% în martie).

Citiți și: Sondaj INSCOP: 81% dintre români sunt de părere că România trebuie să aleagă direcția VEST: UE-SUA-NATO din perspectiva alianțelor politice și militare.

Sondajul de opinie “Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Datele au fost culese în perioada 1 -15 iunie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.

POLITICĂ

Klaus Iohannis efectuează miercuri o vizită de stat în Egipt, la invitația omologului său Abdel Fattah El-Sisi

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, va efectua miercuri, 27 octombrie 2021, o vizită de stat în Republica Arabă Egipt, la invitația omologului său, președintele Abdel Fattah El-Sisi.

Vizita se desfășoară în cadrul dialogului bilateral foarte bun din ultimii ani, precum și în contextul aniversării în 2021 a 115 ani de relații diplomatice dintre România și Republica Arabă Egipt, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu prilejul consultărilor oficiale, președintele României și președintele Republicii Arabe Egipt vor evalua posibilitățile concrete de a dinamiza și aprofunda dialogul politico-diplomatic și cooperarea la toate nivelurile, extinderea și diversificarea colaborării româno-egiptene pe plan economic, inclusiv prin stimularea schimburilor comerciale și a investițiilor, precum și în noi domenii sectoriale de interes pentru cele două state.

Discuțiile vor include și teme actuale de politică internațională, cu accent pe evoluțiile politice și de securitate din regiunea Orientului Mijlociu și eforturile de mediere în dosare de interes.

În cadrul vizitei de stat în Republica Arabă Egipt, președintele Klaus Iohannis, va avea întrevederi și cu președintele Camerei Reprezentanților din Parlamentul egiptean, Hanafy Ali El-Gebaly, și președintele Senatului din Parlamentul egiptean, Abdel-Wahab Abdel-Razeq.

Continue Reading

ROMÂNIA

Solidaritate europeană: Olanda a trimis în România încă 350 de concentratoare de oxigen pentru lupta împotriva COVID-19

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Alte 350 de concentratoare de oxigen din Olanda au ajuns luni la București ca parte a sprijinului în spiritul solidarității europene pe care statele UE îl furnizează României în lupta împotriva pandemiei de COVID-19, după ce autoritățile române au activat Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.

Un exemplu concret de solidaritate europeană, a anunțat Reprezentanța Comisiei Europene în România, reluând motto-ul UE în lupta contra pandemiei: “Împreună suntem mai puternici!”

Sprijinul furnizat de țările de Jos a fost recepționat de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, în prezenței Ramonei Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Astăzi, prin intermediul Mecanismului UE de protecție civilă, au ajuns în România încă 350 de concentratoare de oxigen din Țările de Jos, pe lângă cele 200 deja livrate“, a declarat Ramona Chiriac.

Valul al patrulea al pandemiei coincide în România cu o recrudescență a cazurilor și deceselor cauzate de COVID-19. Media noilor cazuri de infectări este de aproximativ 15.000 de persoane/ zi în ultimele șapte zile și de 400 de decese/ zi în ultima săptămână. Rata de vaccinare este de 37,6% (cu o singură doză) și 35,6% (cu schemă completă), potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC). Noile restricții anunțate de autorități au crescut însă tendința de vaccinare, cu peste 368.000 de persoane noi vaccinate la finele săptămânii trecute.

Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă și a primit deja sprijin din partea statelor membre, asistență pentru care președintele Klaus Iohannis le-a mulțumit, joi și vineri, omologilor săi din Consiliul European la summitul de toamnă al liderilor UE.

Mai întâi, România a început transferul pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă în Ungaria, după ce autoritățile de la Budapesta s-au oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă. În acel context, Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români, interpretându-l drept “un gest de adevărată solidaritate europeană”.

O aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19.

În paralel, România a mai primit alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen au fost direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De asemenea, ministrul interimar al sănătății a avut mai multe runde de discuții telefonice cu comisarul european pentru sănătate, solicitând Comisiei Europene să ajute România cu stocuri de medicamente anti-COVID și medici din UE.

Drept urmare, Polonia a preluat trei pacienți români care necesită internare într-o secție ATI, Austria a oferit României 1075 de cutii de diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienților aflați în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2, în vreme ce Franța a răspuns solicitărilor României, punând la dispoziție 89.030 de flacoane de medicamente, 18 ventilatoare, echipamente și accesorii medicale.

Într-un alt gest de solidaritate fraternă, o echipă din Republica Moldova formată din 22 medici și asistenți și 9 reprezentanți ai IGSU Republica Moldova (8 paramedici și 1 medic coordonator) a ajuns luni la spitalul modular de la Lețcani, Iași pentru a ajuta corpul medical de acolo.

Cel mai recent, luni, premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunțat că Polonia va trimite o misiune medicală în România pentru a sprijini lupta împotriva COVID-19, în timp ce Serbia a donat României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum ItaliaSlovaciaRepublica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19 pentru a transporta echipamente de protecție din Coreea de Sud. De la autorizarea vaccinurilor Pfizer BioNTech, Moderna, AstraZeneca și Johnson&Johnson, România a donat vaccinuri unui număr însemnat de state precum Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Serbia, Tunisia, Egipt, Albania, Vietnam sau Coreea de Sud.

Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți joi și vineri la Bruxelles, și-au manifestat îngrijorarea față de situația evoluției și luptei împotriva COVID-19 în unele state membre. Campaniile de vaccinare desfășurate în întreaga Europă au dus la progrese semnificative în lupta împotriva COVID-19. Cu toate acestea, situația din unele state membre rămâne foarte gravă“, au consemnat Angela Merkel, aflată la ultimul său summit european, Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern în concluziile Consiliului European adoptate joia trecută.

Potrivit liderilor europeni, pentru a îmbunătăți în continuare ratele de vaccinare în întreaga Uniune, ar trebui intensificate eforturile de depășire a reticenței față de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării, mai ales pe platformele de comunicare socială.

“Trebuie să rămânem vigilenți în privința apariției și răspândirii unor posibile noi variante”, au avertizat cei 27 de șefi de stat sau de guvern.

Continue Reading

ROMÂNIA

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

Published

on

©MFA Serbia/ Twitter

Serbia a trimis luni României o donație de medicamente și concentratoare de oxigen pentru pacienții bolnavi de COVID-19.

Potrivit unui comunicat al MAE sârb, donația, făcută de Guvern la inițiativa președintelui Aleksandar Vučić, constă în  6.500 de cutii de medicamente şi concentratoare de oxigen cu o capacitate totală de 900 de litri.

”Suntem convinși că ajutorul va salva multe vieți”, a declarat ministrul de externe Nikola Selaković, care a amintit de sprijinul pe care România l-a oferit Serbiei în luna iulie, trimițând, prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE, doze de vaccin anti-COVID-19.

”Răspundem acum în același mod, arătând că suntem întotdeauna acolo pentru a ne ajuta unii pe alții atunci când traversăm perioade dificile”, a completat oficialul sârb care a scris ulterior pe transport un mesaj în limba română care să întărească declarațiile sale: ”Serbia este alături de România frăţească în cele mai grele momente.”

La rândul său, ambasadoarea României la Belgrad a transmis mulțumirile țării noastre printr-un mesaj scris în limba sârbă.

Confruntându-se cu o situație critică în lupta cu pandemia, România a primit sprijin din partea mai multor state, cel mai recent exemplu în acest sens fiind Austria și Franța care au oferit țării noastre prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE medicamente, ventilatoare și echipamente medicale.

Acest sprijin vine să-l completeze pe cel oferit de Țările de Jos, Polonia, Ungaria, Danemarca, Italia dar și de Republica Moldova.

Uniunea a furnizat prin același mecanism mai sus amintit 200 de concentratoare de oxigen din cadrul Rezervei medicale strategice rescEU găzduite de Țările de Jos, 50 de concentratoare de oxigen din Polonia , 5 200 de fiole de anticorpi monoclonali din Italia, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen din Danemarca. 

Ungaria s-a alăturat acestui efort comun, care s-a oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19 care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă, în contextul în care spitalele din țara noastră nu mai pot face față fluxului de persoane care au nevoie de tratament medical. Sprijinul acesteia a fost completat de cel oferit de Polonia, care a preluat trei pacienți români infectați cu SARS-Cov-2, aflați în stare critică și care va trimite o misiune medicală.

În egală măsură, o echipă din Republica Moldova formată din 22 medici și asistenți și 9 reprezentanți ai IGSU Republica Moldova (8 paramedici și 1 medic coordonator) a ajuns la spitalul modular de la Lețcani, Iași pentru a ajuta corpului medical de acolo.

În cadrul unei videoconferințe pentru pregătirea summitului Consiliului European care a avut loc săptămâna trecut, prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei i-au transmis președintelui Klaus Iohannis disponibilitatea de a sprijini România în criza COVID-19, în timp ce preşedintele Consiliului European și-a arătat deschiderea de a facilita sprijinul la nivel european pentru țara noastră.

În contextul în care ”România încă nu a atins vârful acestui val pandemic, iar rata de vaccinare a crescut în ultima perioadă, dar insuficient”, Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății a discutat cu Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate, cerând Tocilizumab, un medicament utilizat în tratarea pacienților cu forme severe de COVID-19 pentru care a fost activat Mecanismul pentru Protecție Civilă al UE în vederea achiziționării a 12.700 de flacoane și care se regăsește și pe lista de nevoi înaintată de țara noastră NATO, și echipe medicale care să sprijine, pe perioade determinate, personalul medical român din prima linie.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat la începutul săptămânii trecute că, în ritmul actual, România va avea abia în 2 ani și jumătate 70% din populație vaccinată anti-COVID.

Pentru a evita acest scenariu, OMS a arătat că este nevoie de soluții adaptate și bazate pe dovezi pentru ca vaccinurile care salvează vieți să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile de a dezvolta forme grave de boală și cu risc de deces.

Potrivit celor mai recente date publicate de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19, peste șase milioane de persoane au fost imunizate cu schema completă de vaccinare, aproximativ 700.000 primind și a treia doză.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.16 mins ago

Curtea de Conturi Europeană solicită o bună gestiune financiară a fondurilor de răspuns la pandemia de COVID-19: Cheltuielile UE continuă să prezinte erori

POLITICĂ30 mins ago

Klaus Iohannis efectuează miercuri o vizită de stat în Egipt, la invitația omologului său Abdel Fattah El-Sisi

U.E.37 mins ago

Germania, Franța și alte șapte state membre UE resping o reformă a pieței europene de electricitate ca soluție la explozia prețurilor

COMISIA EUROPEANA41 mins ago

Comisia Europeană extinde eticheta ecologică a UE la toate produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Boris Johnson, discuție telefonică cu Vladimir Putin: Relația actuală dintre Marea Britanie și Rusia nu este cea pe care o dorim

S&D3 hours ago

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

ROMÂNIA18 hours ago

Solidaritate europeană: Olanda a trimis în România încă 350 de concentratoare de oxigen pentru lupta împotriva COVID-19

ROMÂNIA18 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

U.E.19 hours ago

Comisia Europeană stabilește portofoliul celor mai promițătoare 10 mijloace terapeutice împotriva COVID-19

ROMÂNIA18 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA20 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO6 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

Team2Share

Trending