Connect with us

U.E.

Liderii instituțiilor UE comentează, în plenul PE, respingerea pentru a doua oară a Acordului privind Brexit: Am epuizat toate soluțiile oferite guvernului britanic. Este un dezastru, iar noi nu ne mai putem ocupa cu incertitudinea politică

Published

on

,,Nu ne mai putem ocupa cu incertitudinea politică” ar putea fi cuvintele care rezumă cel mai bine dezbaterea de astăzi din plenul Parlamentului European de la Strasbourg pe tema pregătirii reuniunii Consiliului European din 21-22 martie 2019 și a retragerii Regatului Unit din UE, în prezența Prim-Vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans și a negociatorului șef pentru Brexit, Michel Barnier.

Din partea Președinției române a Consiliului, Gabriela Ciot, Secretar de Stat pentru afaceri europene, a avut o intervenție legată de necesitatea unei discuții ,,sincere” între statele membre cu privire la câteva dintre provocările cu care se va confrunta UE – stabilirea priorităților semestrului european și pentru zona euro, gestionarea chimbărilor climatice sau combaterea dezinformării și a știrilor false în contextul alegerilor europene din mai -, precum și la oportunitățile de creștere globală a profilului european – continuarea activităților UE în domeniul climatic și dezvoltarea relațiilor cu China. Consiliul European de săptămâna viitoare va discuta toate aceste chestiuni și va oferi orientări pentru a face progrese în viitor. De asemenea, reprezentantul Președinției Consiliului a mai spus că statele membre trebuie să se asigure că nimeni nu va fi lăsat în urmă, ținând cont de particularitățile regionale.

@Gabriela Ciot/Facebook

Secretarul de stat pentru afaceri europene s-a adresat plenului Parlamentului European pentru a prezenta poziția Consiliului cu privire la respingerea acordului de retragere negociat de premierul britanic Theresa May în urma votului de aseară din Camera Comunelor. Gabriela Ciot a reiterat poziția UE27 prezentată în comunicatul transmis, aseară, de purtătorul de cuvânt al președintelui Consiliului European Donald Tusk, subliniind faptul că statele membre au epuizat toate soluțiile pe care le puteau oferi guvernului britanic în cazul Brexit și că mingea este acum în terenul Regatului Unit, care trebuie să se lămurească asupra căii de urmat. Reprezentatul Președinției rotative a subliniat inclusiv că UE se pregătește pentru un scenariu no-deal.

,,A fi sau a nu fi membru al UE, a exista sau a nu exista? Aceasta este întrebarea pe care Parlamentul Britanic trebuie să și-o pună. Din păcate, nu ne confruntăm cu teatrul, ci cu viața reală și cu slujbele cetățenilor europeni și ale celor britanici. În această etapă foarte târzie trebuie să vedem cum procedăm cu acordul de retragere, unde a existat un compromis provizoriu anul trecut. Nu ar trebui să se facă nimic în detrimentul solidarității statelor membre și mai ales în ceea ce privește Irlanda. Am ajuns la limitele noastre, însă suntem gata să purtăm discuții care să poată contribui la clarificările din Regatul Unit. Aceste clarificări însă nu ar trebui să contrazică chiar intenția legată de Irlanda, ci ar trebui doar să subliniem că este o acțiune temporară. La nivelul UE am făcut progrese în privința acordului de retragere, dar este și nevoie de consimțământul britanicilor. Marea Britanie trebuie să stabiliească încotro se îndreaptă. Trebuie să existe un calendar și o strategie referitor la acest parcurs. Singura certitudine este că ne confruntăm cu o incertitudine crescută. Este necesar să ne pregătim inclusiv pentru un scenariu no-deal”, a afirmat Gabriela Ciot.

Frans Timmermans, Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a vorbit în intervenția sa despre subiectele care ar trebui atinse în cadrul reuniunii Consiliului European din 21-22 martie. Acesta a pus accentul pe industria europeană, pe stimularea activităților de cercetare și pe promovarea inteligenței artificiale, precum și pe echilibrarea relațiilor cu China, care este atât un partener al UE, cât și un competitor puternic al acesteia. De asemenea, Timmermans a mulțumit PE pentru sprijinirea măsurilor luate de Comisie pentru contracararea dezinformării și protejarea libertății de expresie.

@EC – Audiovisual Service

,,Sunt multe lucruri de care Europa trebuie să se ocupe în următorii ani, inclusiv industria, care înglobează 32 de milioane de cetățeni. Facem apel la statele membre de a stimula activitățile de cercetare, inteligența artificială. Ședința Consiliului va pune accent și pe relația cu China. China este un partener, dar în același timp și un concurent puternic. UE este una dintre cele mai deschise economii din lume. Trebuie să asigurăm o colaborare bună cu China și în același timp trebuie să ne protejăm interesele noastre. Mesajul nostru este că Europa trebuie să rămână deschisă, iar libertatea de exprimare este o libertate pe care o respectăm. Salut faptul că PE sprijină măsurile Comsiei menite să prevină dezinformarea. UE își va păstra suveranitatea atât timp cât își va apăra valorile fără compromis”, a spus oficialul european.

Cât despre Brexit, Timmermans a declarat că UE și reprezentanții instituțiilor ei au făcut tot posibilul să ofere garanțiile cerute de guvernul de la Londra, cu condiția protejării cetățenilor și companiilor de ambele părți, dar, în situația de față, când acordul de retragere a fost respins pentru a doua oară, statele membre nu mai pot face altceva decât să aștepte ca soluția să vină din Regatul Unit.

,,Iată în ce situație suntem. Încă o dată Camera Comunelor a respins acordul de retragere în ciuda clarificărilor suplimentare, în ciuda eforturilor supraomenești făcute de Michel Barnier, de președintele Juncker, pentru a o ajuta pe doamna Theresa May să clarifice chestiunile încă problematice. Cu toate acestea, acordul de retragere a fost respins, iar astăzi așteptăm un nou vot; singurii care pot să ne spună ce urmează să se întâmple sunt membrii Parlamentului Britanic, membrii Camerei Comunelor și cred că PE și Comisia trebuie să rămână pe aceeași lungime de undă. Să reducă impactul negativ pe cât posibil. Asta e datoria noastră, să ne gândim la cetățeni, la companiile noastre, de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii. Ce am încercat să facem a fost să ne asigurăm că cerințele ferme ale Guvernului Britanic sunt reconciliate și nu văd altă soluție decât acordul de retragere cu clarificările care au fost făcute. Aste e etapa în care ne aflăm acum. Poziția noastră este aceeași, de a face cât mai puțin rău într-un proces extrem de dureros care va provoca daune de ambele părți. Însă e datoria noastră, având la bază votul britanicilor, să solicităm ca soluția să vină de la Londra”, a încheiat prim-vicepreședintele Comisiei Europene, oglindind poziționarea statelor membre.

@EPP Group in the European Committee of the Regions

Respingerea acordului de retragere a Regatului Unit din UE pentru a doua oară a fost comentată în plenul PE și de Michel Barnier, negociatorul șef pentru Brexit din partea Uniunii, precum și de Manfred Weber, președintele grupului politic PPE. Ambii oficiali europeni și-au exprimat regretul cu privire la impasul în care se află cele două părți și au reiterat faptul că UE nu mai poate face nimic mai mult pentru un guvern care a convenit asupra unui acord negociat în comun mai bine de un an și jumătate, decizia privind calea de urmat în continuare aparținând Marii Britanii.

Liderul PPE a sugerat chiar organizarea unui nou referendum în Regatul Unit pentru ca cetățenii să fie cei care decid încă o dată ceea ce își doresc.

Michel Barnier, negociatorul șef pentru Brexit din partea UE a subliniat în intervenția sa faptul că:

,,Îmi exprim recunoștința pentru încrederea pe care am primit-o. Votul de ieri seară prelungește și înrăutățește o incertitudine care a fost generată acum 3 ani de o decizie suverană pe care o respectăm și o regretăm. Decizia Marii Britanie de a ieși din UE afectează fiecare cetățean și statele membre ale UE. Decizia răspunderii Brexit revine Marii Britanii. Este un impas în care se află negocierile. Am încercat să găsim soluții comune, probleme juridice, economice și financiare, sociale. Ieșirea Marii Britanii trebuie să fie una ordonată, care să lase timp pentru a derula o altă negociere referitoare la viitoare relație pe care vrem să o construim cu aceasta, pe care o considerăm parteneră. Deciziile le-am luat alături de Guvernul de la Londra, niciodată împotriva lui. Reamintesc faptul că dacă Marea Britanie vrea să părăsească UE, atunci acest tratat pe care l-am negociat 1 an și jumătate este singurul tratat disponibil și aș dori ca toată lumea să înțeleagă acest lucru. Am mers până la limita a ceea ce putem face, cu o dorință de a asigura pacea si stabilitatea pe insula Irlandei, de a respecta toate acordurile și de a păstra integritatea pieței noastre interne. Marea Britanie trebuie să ne spună care este calea clară pe care o va lua”, a afirmat Barnier.

@ European Parliament

Manfred Weber, președintele Grupului PPE a precizat în intervenția sa faptul că:

,,Ce dezastru după votul de ieri. Tinerii din Marea Britanie sunt furioși, supărați, pentru ceea ce face în acest moment politicul la ei în țară. O întreagă generație are acum mai puține șanse pentru viitor. O întreagă generație nu se va mai bucura de beneficiile UE, așa cum a făcut-o generația trecută. O întreagă generație cade victimă Guvernului de la Londra. Suntem alături de tineri și de toți cei deznădăjduiți. Britanicii trebuie să se hotărască cu privire la ce vor să facă. Dacă Parlamentul este indecis, atunci trebuie să întrebăm din nou oamenii cu privire la parcursul viitor. Este un lucru logic de făcut. Există riscul ca incertitudinile de la Londra să se răsfrângă asupra întregii Uniuni Europene. Noi nu mai putem să ne ocupăm tot timpul politic cu incertitudinea politică. Trebuie să facem ceva legat de incertitudinea juridică. Pot să spun că nu mai avem timp, iar britanicii trebuie să ne spună ce vor în viitor. Această evoluție este un semnal de alarmă pentru toți populiștii și extremiștii.’’

Astăzi, Parlamentul de la Londra votează pentru ieșirea Marii Britanii din UE fără o înțelegere, declanșând astfel un Brexit ,,dur”. Dacă și această opțiune este respinsă, atunci deputații britanici mai au ocazia, joi, să voteze pentru extinderea termenului de retragere programată pentru 29 martie.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

Published

on

© European Union 2021

Consiliul European de toamnă de la Bruxelles, o reuniune altfel ordinară și prevăzută în calendarul politic instituțional, a fost scena unui moment demn de a fi înscris în cronica istoriei integrării europene. Liderii statelor membre au organizat o ceremonie de adio pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European înainte de a se retrage de la conducerea celei mai mari puteri europene, după 16 ani, și de a se îndrepta către panteonul integrării europene.

Ai participat la 107 din cele 214 reuniuni ale Consiliului European de la înființarea acestuia. Îți mulțumim pentru experiența, înțelepciunea și capacitatea ta de a te concentra asupra lucrurilor esențiale. Dankeschön, dragă Angela“, a scris Charles Michel, liderul Consiliului European, tot pe Twitter.

Michel a publicat un scurt montaj video cu ilustrații de la cele mai importante summituri europene la care Merkel a luat parte, de la primul astfel de Consiliu, în decembrie 2005, când a fost întâmpinată, între alții de Tony Blair sau Jacques Chirac, și până în prezent.

“Reuniunea a început cu un cuvânt din partea președintelui Consiliului European în cinstea premierului suedez Stefan Löfven și a cancelarului german Angela Merkel. După ceremonia de adio președintele Consiliului European a trecut la primul subiect de pe ordinea de zi, migrația” a anunțat, pe Twitter, purtătorul de cuvânt al lui Charles Michel

O serie de fotografii publicate pe pagina Consiliului European arată că Merkel a primit mic cadou comemorativ și că a fost aplaudată la scenă deschisă.

© European Union 2021

© European Union 2021

Reverențe din partea liderilor europeni

De altfel, joi seară, liderii statelor membre au participat la o fotografie de familie, o practică uzuală până la izbucnirea pandemiei, și care acum a fost organizată în semn de reverență pentru cancelarul german care adesea a fost considerată și liderul de facto al Uniunii Europene.

© European Union 2021

La plecarea Angelei Merkel din funcția de cancelar german, premierul luxemburghez Xavier Bettel a declarat că aceasta “va lăsa un mare gol” după atâția ani.

“Cei mai mulți oameni nu știu acest lucru, dar doamna Merkel a fost o mașină de compromis”, a spus el, adăugând că ea a salvat adesea situația atunci când compromisul părea imposibil.

“Angela venea și spunea ‘OK, propun…’ și de cele mai multe ori tot găsea ceva care să ne lege”, a precizat el, conform Politico Europe.

De asemenea, și președintele lituanian Gitanas Nausėda a declarat că are un “respect imens” pentru Angela Merkel, deoarece “a fost probabil acest factor de stabilizare de care este nevoie în mod crucial, mai ales în circumstanțe foarte complicate”.

“În momentele critice, a fost acea doamnă care a intervenit și ne-a ajutat să găsim o soluție”, a continuat Nausėda, adăugând: “Așadar, apreciez foarte mult activitatea Angelei și îi doresc tot ce este mai bun în viitor.”

“E vorba de cineva care timp de 16 ani a marcat într-adevăr Europa şi ne-a ajutat pe noi toţi, Cei 27, să luăm decizii bune cu multă umanitate în momente dificile”, a declarat și premierul belgian Alexander de Croo, potrivit Agerpres.

Plecarea Angelei Merkel “va lăsa un gol imens, căci este cineva care a fost atât de mult timp în funcţie şi care a avut o influenţă atât de mare asupra dezvoltării Uniunii Europene”, a adăugat omologul său austriac Alexander Schallenberg. “Ea este o artizană a păcii în cadrul UE şi este, fără îndoială, o mare europeană”, a mai spus el.

© European Union 2021

Aflată la finalul celui de-al patrulea și ultim mandat de cancelar al Germaniei, Angela Merkel a participat joi și vineri, probabil, la cel din urmă summit european dintr-o lungă și prodigioasă carieră politică în slujba intereselor Germaniei și ale Uniunii Europene.

După alegerile generale din Germania, la care Merkel nu a mai candidat, și cu negocierile privind o coaliție “semafor” între SPD, Verzi și liberali care înclină către formarea unui guvern până la Consiliul European din decembrie, summitul de la Bruxelles din aceste zile pare fi ultimul pentru cel mai longeviv lider din Consiliul European, ștafetă pe care le-o va preda premierului maghiar Viktor Orban și premierului olandez Mark Rutte, ambii în funcție din anul 2010.

Supranumită “cancelarul etern” al Germaniei și “doamna de fier” a Europei, Angela Merkel a intrat în cel de-al 16-lea an de când este în fruntea guvernului federal de la Berlin, ea devenind la 22 noiembrie 2005 cel mai tânăr cancelar german și prima femeie în această poziție. În peste un deceniu și jumătate de la preluarea puterii, călcând pe urmele mentorului său Helmut Kohl, Merkel a ajuns cel mai proeminent om politic din Europa și de multe ori a fost privită drept lider al lumii libere. Mai mult, în funcție de durata negocierilor post-electorale pentru constituirea unui nou guvern federal, Merkel are șansa de a-l detrona pe Kohl din poziția neoficială de cel mai longeviv cancelar postbelic al Germaniei.

Lăsând în urmă o moștenire aparte – transformarea eșecului Tratatului Constituțional din 2005 în oportunitatea Tratatului de la Lisabona, gestionarea crizelor economico-financiare și a migrației, salvarea Greciei de la colaps financiar, și brevetarea politică, alături de președintele Franței, a fondului de redresare post-COVID-19, Angela Merkel se va alătura lui Jean-Claude Juncker și altor lideri marcanți în panteonul integrării europene.

Și pentru că istoria reprezintă adesea și rampă favorabilă pentru liderii marcanți, Angela Merkel se va retrage din marea arenă politică europeană la un an distanță de când a preluat și a asigurat, în numele Germaniei, ultima sa președinție semestrială la Consiliul Uniunii Europene, un mandat derulat în timpul celei mai grave crize de la înființarea UE – pandemia de coronavirus – și în cadrul căruia cancelarul german a avut o singură misiune: “să intre în istorie ca un serviciu de succes pentru existența Uniunii Europene, și nu ca o procesiune funerară”.

Mi-am luat o piatră de pe inimă”, avea să declare Angela Merkel la 11 decembrie 2020, la finalul ultimului Consiliu European al anului, pentru ca în ultimul său mesaj de Anul Nou în calitate de cancelar să afirme că 2020 a fost “cel mai greu an al mandatului meu“, însă “niciodată nu am salutat noul an cu atât de multă speranță”.

Definită inclusiv drept “sprintul” unei “curse de ștafetă”, președinția germană a Consiliului UE a lăsat Uniunii o moștenire incontestabilă.

Arta compromisului și două summituri cruciale: Un pachet bugetar și de relansare economică de proporții istorice și un mecanism privind statul de drept

© European Union, 2020

Obținerea unui acord la nivelul șefilor de stat sau de guvern la capătul unui summit maraton, cel mai lung din istorie, a reprezentat semnalul că “Germany’s in town”, Consiliul European din 17-21 iulie fiind deopotrivă prima reuniune fizică a liderilor europeni de la debutul pandemiei și întâiul summit din timpul președinției germane a Consiliului UE. Cei 27 de lideri europeni au aprobat atunci, după patru zile și patru nopți de negocieri, un pachet istoric de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) finanțat prin granturi și împrumuturi contractate de Comisia Europeană la un rating foarte bun și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. Deci, eficacitate 100% într-o decizie complicată și fără precedent: asumarea unei datorii comune, fie ea și limitată, de Uniunea Europeană în numele statelor membre.

Însă, acest acord a necesitat și o artă a compromisului pe care președinția germană a Consiliului UE s-a văzut nevoită să o asigure după ce Polonia și Ungaria și-au exprimat dreptul de veto la jumătatea lunii noiembrie, generând scenarii fără precedent care ar fi presupus inclusiv lansarea cooperării consolidate, procedură care ar fi permis celorlalte 25 de state membre să adopte bugetul și fondul de redresare fără participarea Budapestei și Varșoviei. Un scenariu dezintegrator pe care Angela Merkel nu și l-ar fi permis, mai ales că unul dintre argumentele sale politice privind viabilitatea proiectului european susține că “pentru ca UE să supraviețuiască, economia sa trebuie să trebuie să supraviețuiască”. 

Astfel, concluziile negociate de liderii europeni la summitul din decembrie 2020, în baza compromisului identificat de Germania, subliniază că aplicarea mecanismului de condiționalitate va fi “obiectivă, echitabilă și imparțială” și va asigura un “proces non-discriminatoriu și bazat pe tratament egal între statele membre”. Potrivit declarației negociate de președinția germană, nu va fi luată nicio hotărâre de blocare a fondurilor înainte ca CJUE (Curtea de Justiţie a UE) să se pronunţe în cazul în care o ţară decide să conteste reglementare în cauză.

Salvarea priorității zero a Comisiei Europene: Pactul Verde European

© European Union 2020 – Source : EP

Rolul decisiv jucat de Germania și de Angela Merkel a fost evident și în problema tranziției verzi și a proiectului emblematic al Pactului Verde European, Berlinul salvând prioritatea zero a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, primul german în această funcție după cinci decenii.

Astfel, cei 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană au ajuns în dimineața zilei de 11 decembrie, după aproape zece ore de negocieri și un an întreg de tratative complicate, la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, unanimitatea fiind întrunită și într-un moment simbolic, la un an de la lansarea de către Comisia Europeană a Pactului Verde Europeanconsiderat drept “momentul omului pe Lună” pentru Europa și care are drept scop atingerea neutralității climatice până în anul 2050.

La această suită de rezultate importante mai pot fi adăugate acordul post-Brexit livrat împreună cu Comisia Europeană și echipa de negociere condusă de Michel Barnier și un acord de principiu privind investițiile între UE și China. Cel din urmă acord este momentan blocat în procesul de ratificare, însă a fost definit de Angela Merkel ca o bază bună de pornire în relațiile cu Beijingul, cuprinse între marjele de gândire strategică ale cooperării acolo unde este posibil și ale rivalității sistemice în contextul competiției dintre modelul autocratic al Chinei și cel democratic promovat de SUA și de Uniunea Europeană.

Câteva eșecuri pentru Angela Merkel: migrația, relațiile cu China, Conferința privind viitorul Europei și eternul balet cu Rusia

În egală măsură, relațiile UE cu China reprezintă și un eșec pentru Germania, deoarece Angela Merkel își dorea un acord mai cuprinzător, nu un acord de principiu asupra unei astfel de înțelegeri. De asemenea, una dintre reuniunile vedetă ale președinției germane a Consiliului UE era programat a fi primul summit UE-27 – China, la Leipzig, însă întrunirea nu a mai avut loc din cauza pandemiei.

De asemenea, președinția germană nu a izbutit să faciliteze un acord al statelor membre privind un nou pact referitor la migrație, din cauza calendarului birocratic, Comisia Europeană venind cu noua propunere în acest sens abia în luna septembrie 2020.

Nu în ultimul rând, un eșec răsunător, și acesta tributar în mare măsură pandemiei de COVID-19, a fost generat de imposibilitatea lansării Conferinței privind viitorul Europei, un demers care potrivit deciziilor europene asumate ar fi trebuit să înceapă în timpul președinției germane, în 2020, și să se încheie, în 2022, în timpul președinției franceze a Consiliului UE. Conferința privind viitorul Europei a debutat, în cele din urmă, la 9 mai 2021, de Ziua Europei, sub egida președinției portugheze a Consiliului UE.

Un alt subiect complicat care va atârna nefavorabil moștenirii lui Merkel este reprezentat de relațiile cu Rusia, în general, și de gazoductul Nord Stream 2, în particular. Deși Germania a fost un susținător al impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei după anexarea Crimeei, a co-gestionat formatul Normandia și acordurile de la Minsk privind situația din Ucraina și a definit Moscova drept o provocare și o amenințare, Angela Merkel va lăsa în urma sa un nou gazoduct ruso-german, care va lega Rusia de Europa via Germania și va spori dependența europeană de gazul rusesc, resursă naturală utilizată ca armă geopolitică de către Moscova.

Despărțirea Angelei Merkel de marea scenă politică europeană și internațională a început în luna iunie, ea participând pentru ultima dată la summit-urile G7 și NATO, structuri și organizații unde, de asemenea, a căpătat o poziție longevivă. De asemenea, pe 30-31 octombrie ar urma să participe la ultimul său summit G20.

Totodată, în ultimele luni mai mulți lideri occidentali au găzduite vizite ale longevivului lideri transatlantic. Pe 15 iulie, la Casa Albă, președintele SUA Joe Biden a elogiat “natura istorică” a mandatelor Angelei Merkel: “Ai fost un apărător de neclintit al Europei unite și al alianței transatlantice. Îmi va fi dor să te văd la summiturile noastre”. Cel mai recent, ea a fost laureată cu Premiul “Carol al V-lea” de regele Spaniei pentru că reprezintă “spiritul celei mai bune Europe unite”.

Pentru Angela Merkel, toate aceste momente echivalează cu pași ceremonioși și siguri către panteonul integrării europene și cel al istoriei relației transatlantice. Auf Wiedersehen, Frau Bundeskanzlerin!

© European Union 2019

Continue Reading

U.E.

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, s-a întâlnit la Bruxelles cu Marine Le Pen, liderul extremei drepte franceze și oponentă a lui Emmanuel Macron

Published

on

© Marine Le Pen / Twitter

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, s-a întâlnit vineri dimineață, la Bruxelles, cu Marine Le Pen, liderul extremei drepte franceze și oponentă președintelui francez, Emmanuel Macron, relatează Politico.eu, citând TVN24

Întâlnirea celor doi oficiali a avut loc la sediul reprezentanței poloneze din Bruxelles, în jurul orei 9:30, înaintea începerii summitului Consiliului European care a debutat joi.

„Sunt onorată să fiu primită astăzi de șeful guvernului polonez, Mateusz Morawiecki. Am discutat despre șantajul inacceptabil al Comisiei Europene asupra Poloniei și vreau să-i ofer sprijinul meu”, a scris  Marine Le Pen, pe Twitter. 

„Avem multe lucruri în comun cu Mateusz Morawiecki, inclusiv apărarea suveranității națiunilor europene. Acesta este motivul pentru care am lansat, împreună cu alte 14 partide din Europa, un text comun pentru a apăra suveranitatea națiunilor”, a adăugat ea.

Prim-ministrul Morawiecki  nu a comentat până în prezent acest subiect.

Fostul premier polonez și fost președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a criticat întâlnirea dintre cei doi oficiali. 

„În timp ce interlocutorii mei, și anume președinta Comisiei Europene, liderii Austriei, Croației, Irlandei, Greciei, Germaniei, Sloveniei și Slovaciei, încearcă să rezolve dilema cum să mențină Polonia în UE, să apere statul de drept și să deblocheze fondurile europene, premierul Morawiecki se întâlnește cu eurosceptica pro-Putin Marine Le Pen”, a scris Donald Tusk, pe Twitter.

Înaintea începerii reuniunii de joi a Consiliului European, Mateusz Morawiecki, care s-a prezentat marți în plenul Parlamentului European pentru a oferi explicații, s-a întâlnit cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cu cancelarul german Angela Merkel, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat că liderii europeni vor discuta cu privire la Polonia.

Mai mult, Parlamentul European a condamnat încercarea Poloniei de a submina supremația dreptului UE și solicită Consiliului și Comisiei să protejeze de urgență cetățenii polonezi și europeni și nu acorde fonduri din partea UE pentru guvernele care subminează în mod flagrant, intenționat și sistematic valorile Uniunii Europene.

Într-o rezoluție adoptată joi cu 502 voturi pentru, 153 împotrivă și 16 abțineri, eurodeputații au subliniat faptul că “Tribunalul Constituțional” al Poloniei nu este valid și independent din punct de vedere juridic și nici calificat să interpreteze Constituția țării, ci doar un “un instrument de legalizare a activităților ilegale ale autorităților”. 

Tot în acest sens, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune a transmis marți că  Uniunea Europeană trebuie să acționeze împotriva punerii sub semnul întrebării a proiectului european de către Polonia și să utilizeze mijloacele puse la dispoziție de statele membre. 

„Să pui sub semnul întrebării statul de drept înseamnă să pui sub semnul întrebării proiectul european. Vom fi extrem de vigilenţi şi fermi în privinţa acestor subiecte peste tot în Europa”, a dat el asigurări la sosirea la Luxemburg înaintea summitului UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană invită tinerii să participe la un sondaj dedicat Anului European al Tineretului 2022: Fă-ți și tu vocea auzită

Published

on

© CaleaEuropeana - Zaim Diana

Ca urmare a adoptării propunerii oficiale de a transforma anul 2022 în Anul European al Tineretului, Comisia Europeană invită acum tinerii să își împărtășească așteptările, interesele și ideile cu privire la ceea ce doresc să se realizeze în cadrul acestui an, potrivit comunicatului.

Sondajul lansat astăzi, 22 octombrie, va contribui la clarificarea temelor, a tipurilor de activități, precum și a moștenirii de durată pe care tinerii doresc să o obțină în urma Anului European al Tineretului.

Sondajul rămâne deschis până la 17 noiembrie 2021.

Europa are nevoie de viziunea, angajamentul și participarea tuturor tinerilor pentru a construi un viitor mai bun, mai verde, mai favorabil incluziunii și mai digital. Prin organizarea unui An european al tineretului, Europa se străduiește să le ofere tinerilor mai multe și mai bune oportunități pentru viitor.

Comisia Europeană informarează că tinerii vor ghida procesul înainte și în timpul Anului, astfel încât să poată beneficia din plin de An.

Ca urmare a anunțului făcut de președinta Ursula von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii, Comisia Europeană a adoptat joi propunerea sa oficială de a face din 2022 „Anul European al Tineretului”, potrivit comunicatului oficial. 

Cu ocazia Anului European al Tineretului, Comisia în cooperare cu Parlamentul European, statele membre, autoritățile regionale și locale, părțile interesate și tinerii înșiși, intenționează:

  • să onoreze și să sprijine generația care a făcut cele mai multe sacrificii în timpul pandemiei, oferindu-le noi speranțe, putere și încredere în viitor, subliniind modul în care tranziția ecologică și digitală oferă noi perspective și oportunități;
  • să îi încurajeze pe toți tinerii, în special pe cei cu mai puține oportunități, care provin din medii defavorizate, din zone rurale sau îndepărtate, sau care aparțin unor grupuri vulnerabile, să devină cetățeni activi și actori ai schimbărilor pozitive;
  • să promoveze oportunitățile oferite de politicile UE pentru tineri în vederea sprijinirii dezvoltării lor personale, sociale și profesionale. Anul European al Tineretului va merge mână în mână cu punerea în aplicare cu a NextGenerationEU în ceea ce privește furnizarea locurilor de muncă, educație și oportunități de formare;
  • să se inspire din acțiunile, viziunea și perspectivele tinerilor pentru a consolida și revigora în continuare proiectul comun al UE, pornind de la Conferința privind Viitorul Europei.

„Pandemia le-a răpit tinerilor multe oportunități – de a se întâlni și de a-și face noi prieteni, de a experimenta și de a explora noi culturi. Deși nu putem să le redăm acel timp înapoi, vrem să desemnăm anul 2022 drept Anul European al Tineretului. De la climă la social și digital, tinerii se află în centrul priorităților noastre politice. Ne angajăm să îi ascultăm, așa cum facem în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, și dorim să lucrăm împreună pentru a modela viitorul Uniunii Europene. O Uniune este mai puternică dacă îmbrățișează aspirațiile tinerilor noștri”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Citiți și: EYE 2021 | Propuneri pentru viitorul UE: Tinerii pledează pentru o Europă federală, care să consolideze identitatea europeană

Reamintim că Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European de la Strasbourg că le va oferi tinerilor un nou program, denumit „ALMA”, care le va da posibilitatea de a lucra temporar într-un alt stat membru.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN24 mins ago

Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

U.E.1 hour ago

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, s-a întâlnit la Bruxelles cu Marine Le Pen, liderul extremei drepte franceze și oponentă a lui Emmanuel Macron

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană invită tinerii să participe la un sondaj dedicat Anului European al Tineretului 2022: Fă-ți și tu vocea auzită

POLITICĂ1 hour ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută noul plan de apărare al NATO: Noi structuri aliate, de reacție rapidă, pentru securitatea României

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Reprezentanța Comisiei Europene în România și 20 de ambasade la București, declarație comună pentru combaterea violenței împotriva femeilor: Pandemia face această cauză și mai importantă

NATO2 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL UE2 hours ago

Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Nicolae Ștefănuță3 hours ago

Influence Index 2021: Nicu Ștefănuță, cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Parlamentul European a adoptat noi norme pentru a proteja victimele accidentelor rutiere, indiferent dacă acestea au loc în țara de reședință sau în altă parte a UE

NATO2 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ1 day ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending