Rusia și China conduc o ripostă autoritară împotriva ordinii internaționale bazate pe reguli, a afirmat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, prefațând mizele și agenda summitului Alianței Nord-Atlantice din 14 iunie, într-o conversație privind procesul NATO 2030 și agenda transatlantică pentru viitor în care a evidențiat nouă măsuri ce se vor regăsi în Declarația Finală a reuniunii liderilor euro-atlantici de peste două săptămâni.
“Rusia își continuă modelul de comportament periculos prin consolidarea sa militară masivă din Arctica până în Africa. Își intimidează vecinii, suprimă opoziția pașnică la ea acasă și desfășoară atacuri cibernetice și hibride în țările NATO. China se afirmă pe scena mondială. (…) Are deja al doilea cel mai mare buget de apărare și cea mai mare flotă. și încearcă să controleze infrastructura critică din țările noastre și din întreaga lume. Însă, Beijingul nu împărtășește valorile noastre”, a spus Stoltenberg, în cadrul unui dialog organizat de German Council on Foreign Relations și The Brookings Institute.
Descriind o lume în care concurența globală este în creștere, el a explicat că “prin NATO 2030, ne adaptăm la o lume mai competitivă”, adăugând că “ambițiile trebuie să fie înalte, deoarece provocările la adresa securității noastre sunt mari”.
Astfel, Stoltenberg a conturat nouă idei care definesc NATO 2030 și care se vor regăsi în Declarația Finală a summitului din 14 iunie, primul dintre aliații europeni și noul președinte american Joe Biden. De altfel, secretarul general al NATO a demarat și un amplu proces de consultări cu liderii aliați privind agenda summitului, având întrevederi cu Emmanuel Macron, Boris Johnson, Mark Rutte, Angela Merkel și Pedro Sanchez și urmând a se deplasa, luni și marți, la Washington, pentru prima sa întrevedere bilaterală cu Joe Biden.
Cele nouă idei lansate de Jens Stoltenberg vizează:
1) consolidarea NATO ca forum unic și indispensabil pentru consultările transatlantice;
2) sporirea angajamentului față de apărarea colectivă din perspectiva tuturor tipurilor de amenințări prin consolidarea capacităților și a investițiilor;
3) elaborarea unor obiective de reziliență la nivelul întregii Alianțe pentru a face societățile mai puțin vulnerabile la atacuri;
4) intensificarea inovării transatlantice prin crearea unui accelerator tehnologic transatlantic în domeniul apărării;
5) întărirea parteneriatelor, îndeosebi cu Uniunea Europeană, dar și cu țările din Asia, pentru a apăra ordinea internațională bazată pe reguli;
6) intensificarea sprijinului acordat partenerilor precum Irak, Iordania, Georgia și Ucraina în materie de formare și de consolidare a capacităților de apărare;
7) abordarea consecințelor schimbărilor climatice asupra securității, prin reducerea emisiilor militare;
8) elaborarea următorului Concept Strategic al NATO;
9) consolidarea bugetului pentru finanțări comune la nivelul Alianței.
“Pentru a face toate acestea, trebuie să investim mai mult. (…) Nu ar trebui doar să investim mai mult, ci și mai bine. De aceea, ar trebui să creștem bugetul finanțat în comun al NATO”, a mai spus secretarul general al Alianței
El a explicat că acest lucru “ar ajuta la finanțarea mai multor antrenamente și exerciții comune, a unor apărări cibernetice mai puternice, a unor capacități de ultimă generație și a unei mai mari consolidări a capacităților partenerilor noștri”, numind investițiile comune un “multiplicator de forțe” și un “mesaj puternic de unitate și hotărâre”.
Jens Stoltenberg și-a centrat o mare parte din discurs și intervenții în cadrul dezbaterii pe provocările strategice reprezentate de Rusia și China, vorbind inclusiv despre posturile nucleare ale celor doi competitori.
“Noile rachete hipersonice fac parte dintr-un model în care am văzut Rusia, dar și China, investind masiv în noi capacități moderne, convenționale și nucleare, sisteme de arme hipersonice, dar și, de exemplu, rachete cu rază intermediară de acțiune care au încălcat Tratatul INF, care a dus la dispariția Tratatului INF, care a fost o piatră de temelie a controlului armelor în Europa”, a spus el, invocând măsuri de apărare din partea NATO și vorbind inclusiv despre oportunitatea primei întâlniri dintre Joe Biden și Vladimir Putin, care vor discuta despre descurajarea nucleară și stabilitatea strategică.
El a asigurat că atât Rusia, cât și China se vor regăsi definite în noul Concept Strategic al Alianței, în raport cu Moscova urmând a fi consolidată abordarea duală de tip “descurajare și apărare, combinate cu dialog politic”.
În ce privește China, ea “va juca un rol mai important ca niciodată, (…) însă nu este vorba de a declara China drept adversar”, a spus Stoltenberg, pledând în favoarea importanței NATO pentru Statele Unite în acest context.
“Pentru Statele Unite, acest lucru demonstrează valoarea NATO. Pentru că, în mod normal, Statele Unite au fost întotdeauna cele mai mari în toate domeniile. Când comparăm Statele Unite cu China, nu mai este întotdeauna cea mai mare. În curând, China va depăși Statele Unite în ceea ce privește dimensiunea economiei. Au depășit deja Statele Unite în ceea ce privește dimensiunea marinei militare. China își propune să devină o putere militară predominantă până la mijlocul acestui secol. Iar China este lider în unele dintre cele mai importante tehnologii, inclusiv, de exemplu, unele părți ale inteligenței artificiale și ale sistemelor autonome. Așadar, pentru Statele Unite, faptul că nu trebuie să se ocupe singure de ascensiunea Chinei, ci să aibă 29 de prieteni și aliați în Europa și Canada, reprezintă un mare avantaj, mai ales dacă sau atunci când aceștia sunt îngrijorați de consecințele ascensiunii Chinei. Așadar, NATO a devenit și mai important pentru Statele Unite din cauza schimbării echilibrului global de putere cauzat de ascensiunea Chinei”, a explicat el, pe larg.
O dublă reuniune a miniștrilor de externe și ai apărării din țările aliate, care a avut loc pe 1 iunie pentru pregătirea summitului din 14 iunie, a stabilit că statele NATO sunt aproape de un consens pentru a da startul lucrărilor către un nou Concept Strategic al Alianței, punând accentul pe consolidarea politică, militară și globală a NATO și pe dimensiuni specifice precum împărțirea responsabilităților și cheltuielilor militare, consolidarea posturii de descurajare și apărare, crearea unui accelerator pentru inovare în domeniul apărării și poziționarea față de ascensiunea Chinei.
