Connect with us

NATO

Liderii NATO vor adopta nouă decizii majore la summitul de la Bruxelles. Jens Stoltenberg: Rusia și China conduc o ripostă autoritară împotriva ordinii internaționale

Published

on

© NATO

Rusia și China conduc o ripostă autoritară împotriva ordinii internaționale bazate pe reguli, a afirmat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, prefațând mizele și agenda summitului Alianței Nord-Atlantice din 14 iunie, într-o conversație privind procesul NATO 2030 și agenda transatlantică pentru viitor în care a evidențiat nouă măsuri ce se vor regăsi în Declarația Finală a reuniunii liderilor euro-atlantici de peste două săptămâni.

“Rusia își continuă modelul de comportament periculos prin consolidarea sa militară masivă din Arctica până în Africa. Își intimidează vecinii, suprimă opoziția pașnică la ea acasă și desfășoară atacuri cibernetice și hibride în țările NATO. China se afirmă pe scena mondială. (…) Are deja al doilea cel mai mare buget de apărare și cea mai mare flotă. și încearcă să controleze infrastructura critică din țările noastre și din întreaga lume. Însă, Beijingul nu împărtășește valorile noastre”, a spus Stoltenberg, în cadrul unui dialog organizat de German Council on Foreign Relations și The Brookings Institute.

 

Descriind o lume în care concurența globală este în creștere, el a explicat că “prin NATO 2030, ne adaptăm la o lume mai competitivă”, adăugând că “ambițiile trebuie să fie înalte, deoarece provocările la adresa securității noastre sunt mari”.

Astfel, Stoltenberg a conturat nouă idei care definesc NATO 2030 și care se vor regăsi în Declarația Finală a summitului din 14 iunie, primul dintre aliații europeni și noul președinte american Joe Biden. De altfel, secretarul general al NATO a demarat și un amplu proces de consultări cu liderii aliați privind agenda summitului, având întrevederi cu Emmanuel Macron, Boris Johnson, Mark Rutte, Angela Merkel și Pedro Sanchez și urmând a se deplasa, luni și marți, la Washington, pentru prima sa întrevedere bilaterală cu Joe Biden.

Cele nouă idei lansate de Jens Stoltenberg vizează:

1) consolidarea NATO ca forum unic și indispensabil pentru consultările transatlantice;

2) sporirea angajamentului față de apărarea colectivă din perspectiva tuturor tipurilor de amenințări prin consolidarea capacităților și a investițiilor;

3) elaborarea unor obiective de reziliență la nivelul întregii Alianțe pentru a face societățile mai puțin vulnerabile la atacuri;

4) intensificarea inovării transatlantice prin crearea unui accelerator tehnologic transatlantic în domeniul apărării;

5) întărirea parteneriatelor, îndeosebi cu Uniunea Europeană, dar și cu țările din Asia, pentru a apăra ordinea internațională bazată pe reguli;

6) intensificarea sprijinului acordat partenerilor precum Irak, Iordania, Georgia și Ucraina în materie de formare și de consolidare a capacităților de apărare;

7) abordarea consecințelor schimbărilor climatice asupra securității, prin reducerea emisiilor militare;

8) elaborarea următorului Concept Strategic al NATO;

9) consolidarea bugetului pentru finanțări comune la nivelul Alianței.

“Pentru a face toate acestea, trebuie să investim mai mult. (…) Nu ar trebui doar să investim mai mult, ci și mai bine. De aceea, ar trebui să creștem bugetul finanțat în comun al NATO”, a mai spus secretarul general al Alianței

El a explicat că acest lucru “ar ajuta la finanțarea mai multor antrenamente și exerciții comune, a unor apărări cibernetice mai puternice, a unor capacități de ultimă generație și a unei mai mari consolidări a capacităților partenerilor noștri”, numind investițiile comune un “multiplicator de forțe” și un “mesaj puternic de unitate și hotărâre”.

Jens Stoltenberg și-a centrat o mare parte din discurs și intervenții în cadrul dezbaterii pe provocările strategice reprezentate de Rusia și China, vorbind inclusiv despre posturile nucleare ale celor doi competitori.

“Noile rachete hipersonice fac parte dintr-un model în care am văzut Rusia, dar și China, investind masiv în noi capacități moderne, convenționale și nucleare, sisteme de arme hipersonice, dar și, de exemplu, rachete cu rază intermediară de acțiune care au încălcat Tratatul INF, care a dus la dispariția Tratatului INF, care a fost o piatră de temelie a controlului armelor în Europa”, a spus el, invocând măsuri de apărare din partea NATO și vorbind inclusiv despre oportunitatea primei întâlniri dintre Joe Biden și Vladimir Putin, care vor discuta despre descurajarea nucleară și stabilitatea strategică.

El a asigurat că atât Rusia, cât și China se vor regăsi definite în noul Concept Strategic al Alianței, în raport cu Moscova urmând a fi consolidată abordarea duală de tip “descurajare și apărare, combinate cu dialog politic”.

În ce privește China, ea “va juca un rol mai important ca niciodată, (…) însă nu este vorba de a declara China drept adversar”, a spus Stoltenberg, pledând în favoarea importanței NATO pentru Statele Unite în acest context.

“Pentru Statele Unite, acest lucru demonstrează valoarea NATO. Pentru că, în mod normal, Statele Unite au fost întotdeauna cele mai mari în toate domeniile. Când comparăm Statele Unite cu China, nu mai este întotdeauna cea mai mare. În curând, China va depăși Statele Unite în ceea ce privește dimensiunea economiei. Au depășit deja Statele Unite în ceea ce privește dimensiunea marinei militare. China își propune să devină o putere militară predominantă până la mijlocul acestui secol. Iar China este lider în unele dintre cele mai importante tehnologii, inclusiv, de exemplu, unele părți ale inteligenței artificiale și ale sistemelor autonome. Așadar, pentru Statele Unite, faptul că nu trebuie să se ocupe singure de ascensiunea Chinei, ci să aibă 29 de prieteni și aliați în Europa și Canada, reprezintă un mare avantaj, mai ales dacă sau atunci când aceștia sunt îngrijorați de consecințele ascensiunii Chinei. Așadar, NATO a devenit și mai important pentru Statele Unite din cauza schimbării echilibrului global de putere cauzat de ascensiunea Chinei”, a explicat el, pe larg.

O dublă reuniune a miniștrilor de externe și ai apărării din țările aliate, care a avut loc pe 1 iunie pentru pregătirea summitului din 14 iunie, a stabilit că statele NATO sunt aproape de un consens pentru a da startul lucrărilor către un nou Concept Strategic al Alianței, punând accentul pe consolidarea politică, militară și globală a NATO și pe dimensiuni specifice precum împărțirea responsabilităților și cheltuielilor militare, consolidarea posturii de descurajare și apărare, crearea unui accelerator pentru inovare în domeniul apărării și poziționarea față de ascensiunea Chinei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Șeful Statului Major al Apărării a discutat la Atena cu omologii din NATO pe tema războiului hibrid, a dezinformării și a atacurilor cibernetice

Published

on

© NATO/ Flickr

Șeful Statului Major al Apărării a discutat la Atena cu omologii din NATO pe tema războiului hibrid, a dezinformării și a atacurilor cibernetice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, remis caleaeuropeana.ro.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, a participat la Reuniunea șefilor Apărării din Comitetul Militar al NATO, care a avut loc în Atena, Grecia, în perioada 17-19 septembrie.

Discuțiile celor 30 de șefi ai Apărării din NATO s-au concentrat pe subiecte privind operațiile, misiunile și activitățile aliate. De asemenea, au fost abordate principalele provocări pe timp de pace la care Alianța trebuie să răspundă – terorismul, schimbarea naturii conflictului ca urmare a emergenței noilor tehnologii, războiul hibrid, inclusiv prin utilizarea la scară largă a dezinformării, schimbările climatice și atacurile cibernetice. Șefii Apărării au reliefat tendința de modificare a mediului geopolitic, subliniind că linia de demarcație dintre pace și criză a devenit din ce în ce mai difuză. Comitetul Militar a abordat subiectul schimbării naturii războiului și a discutat despre necesitatea ca NATO să mențină pasul cu viteza dezvoltării tehnologice.

Comitetul Militar a fost informat de comandanții de nivel strategic ai NATO, respectiv Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Tod D. Wolters, și comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT), generalul André Lanata, despre modalitățile de implementare a conceptului de descurajare și apărare în zona euro-atlantică („Deterrence and Defence of the Euro-Atlantic Area”) și a conceptului fundamental al NATO de ducere a războiului („NATO’s Warfighting Capstone Concept”). De asemenea, șefii Apărării au analizat inițiativa „NATO 2030” și implicațiile militare ale acesteia. Șefii Apărării vor contribui și la elaborarea noului Concept Strategic al NATO („NATO Strategic Concept”).

În marja reuniunii Comitetului Militar al NATO de la Atena, șeful Apărării din România, generalul-locotenent Daniel Petrescu, a avut întâlniri bilaterale cu omologii din Franța, Germania și Marea Britanie. În cadrul acestor întâlniri au fost abordate subiecte privind situația de securitate din Europa Centrală și de Est, cooperarea militară bilaterală și viitoarea participare a detașamentului românesc în misiunea Takuba din Sahel, Africa, sub comandă franceză.

Continue Reading

NATO

Rapid Trident 2021. Ucraina a început exerciții militare comune cu forțele SUA și aliați din NATO, ce aduce împreună 6000 de soldați din 15 țări

Published

on

©Сухопутні війська ЗС України/ Facebook

Ucraina a început luni exerciții militare comune cu Statele Unite și alte trupe NATO, într-o perioadă în care țările vecine ei, Rusia și Belarus, au desfășurat la rândul lor exerciții de amploare care au trezit îngrijorări din partea Occidentului, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării ucrainean a indicat că 4.000 de militari ucraineni şi alţi 2.000 străini  din 15 țări participă la exerciţiile ”RAPID TRIDENT – 2021”, programate să dureze până la 1 octombrie.

”Cred că fiecare dintre voi îşi va concentra toate cunoştinţele, toate eforturile pentru a arăta ţărilor agresoare că nu au nicio şansă”, a declarat Ihor Palahniuk, general-maior, comandant al pregătirii forţelor terestre ucrainene, la ceremonia de deschidere desfăşurată la Centrul internaţional pentru operaţiunile de menţinere a păcii din Ucraina, situat în districtul Yaroviv, în vestul ţării.

O unitate a Gărzii Naţionale din Washington, desfăşurată în Ucraina din aprilie în cadrul unei forţe multinaţionale de instruire, participă la aceste exerciţii. În total, trupe din 12 ţări iau parte la aceste exerciţii cu scopul de a ”îmbunătăţi interoperabilitatea cu ţările aliate şi partenere” şi a-şi demonstra nivelul de pregătire.

Exercițiile din Ucraina apar în contextul în care Moscova a desfășurat manevre în apropierea frontierelor NATO și UE în ultimele săptămâni la care, potrivit Rusiei, au participat aproximativ 200.000 de militari.

Kiev şi Alianţa Nord-Atlantică acuză, de asemenea, Rusia că a desfăşurat trupe suplimentare în acest an lângă frontierele Ucrainei.

Aproximativ 20 de nave de război ruseşti au început luni exerciţii cu tiruri reale la scară amplă în Marea Neagră.

Acest exercițiu este al treilea la care Ucraina participă. În iunie, Ucraina, SUA şi alte state aliate au organizat un exerciţiu naval, Sea Breeze, în Marea Neagră şi în sudul Ucrainei, în pofida apelurilor Rusiei de a-l anula. În iulie, Ucraina, SUA, Polonia şi Lituania au desfăşurat un alt exerciţiu, cu participarea a peste 1.200 de soldaţi.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, discurs cu ocazia aniversării a 70 de ani de la înființarea NATO în Italia: Timp de douăzeci de ani, trupele italiene au servit cu profesionalism în Afganistan

Published

on

© NATO

Italia se numără printre cei mai mari contribuabili la misiunile și operațiunile Alianței Atlanticului de Nord, a transmis vineri secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la înființarea NATO în Italia.

„Astăzi marcăm o aniversare importantă în istoria Alianței noastre. În Irak, forțele italiene fac parte din misiunea noastră de instruire. În Kosovo, conduceți eforturile de menținere a păcii ale NATO, construind o mai mare stabilitate în Balcanii de Vest. Trupele dumneavoastră descurajează confruntările și mențin pacea în cadrul desfășurărilor NATO din Letonia și România. Iar avioanele dvs. ajută la securizarea cerului deasupra Islandei și a Muntenegrului chiar în acest moment”, a declarat acesta, potrivit comunicatului oficial. 

În cadrul discursului său, Mircea Geoană a amintit că timp de douăzeci de ani, trupele italiene au servit cu curaj și profesionalism în Afganistan. Au luptat împotriva terorismului internațional pentru a împiedica această țară să mai devină vreodată un refugiu sigur pentru teroriști.

„Italia a fost una dintre ultimele țări care au părăsit Afganistanul în luna august. Ați jucat un rol-cheie în evacuarea multor persoane – inclusiv a aproape 5000 de afgani – și în aducerea lor înapoi în siguranță. În acest sens, rolul de coordonare al ambasadorului Stefano Pontecorvo, înaltul reprezentant civil al NATO în Afganistan, a fost esențial”, a mai spus el. 

Mai mult, Mircea Geoană a subliniat că Italia este sediul mai multor organisme NATO, precum Colegiul de Apărare al NATO din Roma. 

„În timp ce sărbătorim această aniversare, privim înapoi către șapte decenii de muncă grea și realizări bine meritate. În același timp, trebuie să privim înainte și să ne pregătim pentru ceea ce ar putea să ne iasă în cale în această lume imprevizibilă. Acesta este motivul pentru care, atunci când s-au întâlnit la Summitul NATO de la Bruxelles din iunie, liderii noștri au convenit asupra NATO 2030 – o agendă ambițioasă pentru securitatea noastră viitoare. Pentru a ne asigura că suntem pregătiți pentru provocările de astăzi și pentru cele de mâine”, a punctat secretarul general adjunct al NATO.

În final, Mircea Geoană s-a declarat convins că acest comandament de la Napoli va continua să facă Alianța puternică și  să se asigure că rămâne pregătită să mențină oamenii în siguranță și liberi.

„La mulți ani pentru cea de-a 70-a aniversare. Felicitări pentru tot ceea ce ați făcut”, a secretarul general adjunct al NATO. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU19 mins ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

SUA59 mins ago

SUA și Franța dezamorsează criza submarinelor: Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări. SUA recunosc importanța unei apărări europene complementare cu NATO

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Criza submarinelor. De la Washington, Boris Johnson încearcă să-l calmeze pe Emmanuel Macron în “frangleză”: “E timpul să își revină. Donnez-moi un break”

ONU5 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

CHINA6 hours ago

Sondaj ECFR: Europenii cred că un nou Război Rece este în desfășurare între SUA și rivalii China și Rusia și văd “UE drept cel mai de nădejde aliat al Americii”

Daniel Buda6 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda privind sprijinirea turismului în UE

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană a adoptat propunerea privind îmbunătățirea instrumentului comercial unilateral care facilitează accesul la piața unică a produselor din țările cu venituri mici

MEDIU6 hours ago

Octavian Berceanu: Prioritatea mea nu se schimbă. Voi milita în continuare pentru protejarea mediului

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană propune revizuirea normelor UE în materie de asigurări pentru a favoriza investițiile pe termen lung ale societăților de asigurări în redresarea Europei

ONU19 mins ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI7 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU14 hours ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL1 day ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI4 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA4 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending