Statele Unite vor continua să colaboreze cu aliații regionali pentru a asigura o regiune Indo-Pacific liberă și deschisă, în ciuda provocărilor venite din partea Chinei, care reprezintă cea mai mare provocare, a declarat duminică, la Singapore, secretarul american apărării Lloyd Austin.

Indo-Pacificul este zona de interes numărul 1 a armatei americane, a declarat Austin, iar China reprezintă provocarea, a indicat acesta.

“Când vă uitați la cererea noastră de buget… cererea noastră de buget este direct legată de strategia noastră și ne vedeți continuând să investim în lucruri care sunt relevante pentru eforturile noastre în această regiune”, a spus el, conform Pentagonului.

Statele Unite continuă să trimită cele mai moderne și mai capabile sisteme de armament în Indo-Pacific.

În plus, Departamentul Apărării a prevăzut în buget peste 9 miliarde de dolari pentru Inițiativa de descurajare în Pacific.

De asemenea, Departamentul Apărării continuă să investească în cercetare pentru sisteme adaptate la regiune, inclusiv lucrări privind hipersonica, descurajarea amenințărilor cibernetice și multe altele.

Austin s-a aflat în Singapore pentru Dialogul Shangri-La – cea mai importantă reuniune a miniștrilor apărării și a experților din regiune. El s-a adresat reporterilor care călătoreau cu el la scurt timp după ce ministrul chinez al apărării, generalul Li Shangfu, a luat cuvântul în cadrul evenimentului.

Șeful Pentagonului a declarat că este interesant să auzi ce au de spus liderii chinezi, dar ceea ce fac ei de fapt este mult mai grăitor. El a remarcat că activitățile periculoase continuă.

“Aș spune doar că … este interesant să asculți … ceea ce spune. Ceea ce este cel mai important este – urmăriți ce fac”, a spus Austin.

Secretarul de stat și-a exprimat îngrijorarea cu privire la “comportamentul iresponsabil” al Chinei în Marea Chinei de Sud. “Am văzut interceptări apropiate și comportamentul coercitiv … în căile navigabile”, a insistat el.

Liderii chinezi din domeniul apărării au refuzat invitațiile de a se întâlni cu Austin. Chinezii au spus că acest lucru se datorează faptului că Statele Unite l-au sancționat pe Li Shangfu.

“Eu personal sunt sancționat în Rusia”, a spus Austin. “Dar pot – dacă vreau – să vorbesc cu ministrul rus al apărării”.

În calitate de co-președinți 2023 ai Rețelei de puncte de contact pentru femei, pace și securitate (WPS-FPN) , Statele Unite și România vor găzdui cea de-a cincea reuniune la nivel de capital a WPS-FPN la Washington, D.C., în perioada 6-8 iunie, informează Departamentul de Stat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Rețeaua se va reuni sub tema co-președinției: “Promovarea adaptabilității și evoluției Femeilor, Păcii și Securității (WPS) ca un cadru pentru implementarea schimbărilor politice”.

Lansată în 2016, WPS-FPN este un forum transregional coordonat de UN Women pentru a împărtăși cele mai bune practici și experiențe legate de avansarea agendei globale WPS.

În prezent, există 99 de membri ai WPS-FPN, inclusiv țări și organizații regionale, fiecare țară membră desemnând un oficial guvernamental care să servească drept coordonator, cunoscut sub numele de punct de contact național.

“Statele Unite ale Americii sunt onorate să servească, alături de România, în calitate de copreședinte WPS-FPN 2023, o dovadă a angajamentului nostru de a impulsiona agenda WPS la nivel mondial. Statele Unite sunt profund angajate în promovarea echității și egalității de gen ca element critic al păcii și securității. Siguranța femeilor și a fetelor, în toată diversitatea lor, în conflicte și crize, precum și participarea lor semnificativă la toate nivelurile proceselor de luare a deciziilor politice și de securitate sunt esențiale pentru realizarea unei păci și a unei securități globale durabile”, arată sursa citată.

Reuniunea la nivel de capital se va deschide cu o sesiune plenară la 6 iunie, între orele 9:45 și 12:30, la Departamentul de Stat al SUA. Printre vorbitorii la nivel înalt se numără subsecretarul pentru controlul armelor și securitate internațională, ambasadorul Bonnie Jenkins; asistentul președintelui și directorul Consiliului pentru politica de gen de la Casa Albă, Jennifer Klein; ambasadorul SUA pentru probleme globale ale femeilor, Geeta R. Gupta; președintele Hunt Alternatives și lector la Harvard Kennedy School of Government Eleanor Roosevelt Lecturer în domeniul politicilor publice, ambasadorul Swanee Hunt; șefa Biroului de gestionare a egalității de gen din România și punctul de contact românesc, locotenent-colonelul Manuela-Elena Bercea; și directorul executiv al UN Women, Sima Sami Bahous.

Președintele Klaus Iohannis, va participa marți, la Bratislava, la summitul Formatului București 9 (B9), pe care îl va co-prezida alături de președintele Republicii Slovace, Zuzana Čaputová, și de președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La eveniment va participa, de asemenea, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

Reuniunea la vârf a statelor din Formatul București 9 se desfășoară cu aproximativ o lună înaintea Summitului NATO de la Vilnius și va oferi prilejul unui schimb aprofundat de opinii cu privire la prioritățile de pe agenda aliată și obiectivele majore, cu accent pe consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, precum și pe intensificarea cooperării cu Ucraina.

Agenda discuțiilor va viza evaluarea progresului realizat în implementarea deciziilor aliate adoptate în cadrul summitului NATO de la Madrid, inclusiv în ceea ce privește angajamentele de investiții și cheltuieli pentru apărare, precum și sprijinul acordat Ucrainei în susținerea aspirațiilor sale euroatlantice.

O atenție specială va fi acordată și partenerilor vulnerabili din regiune, precum Republica Moldova, care se confruntă cu provocări crescute de securitate.

Summitul B9 la nivelul șefilor de stat din regiune urmează reuniunilor la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și unui summit extraordinar organizat la Varșovia în luna februarie, în prezența președintelui american Joe Biden.

În contextul summitului de la Vilnius din luna iulie, aliații NATO de pe flancul estic solicită o apărare înaintată, creșterea prezenței SUA și tratarea Ucrainei și R. Moldova ca elemente importante ale arhitecturii de securitate europene.

De asemenea, aliații estici solicită un nou model de forțe, planuri de apărare îmbunătățite și apărare antiaeriană și antirachetă integrată pe flancul estic al NATO.