Câteva mii de manifestanţi – 4.000, potrivit Ministerului de Interne rus, cel puţin 10.000, potrivit estimărilor Reuters – au sfidat interdicţia autorităţilor de a se reuni şi s-au strâns la Moscova pentru a-şi manifesta sprijinul faţă de principalul oponent al Kremlinului, Aleksei Navalnîi.

“Rusia va fi liberă”, “Putin e un asasin”, scanda mulţimea compactă, reunită în piaţa Puşkin din centrul Moscovei, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Poliţia a arestat peste 350 de persoane în întreaga Rusie cu prilejul protestelor organizate în câteva zeci de oraşe la apelul lui Navalnîi. Între persoanele arestate se numără și soția lui Aleksei Navalnîi, Iulia.

Poliţia rusă a reţinut-o sâmbătă pe Iulia Navalnîia – soţia principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, aflat în detenţie – la un protest care are loc la Moscova, după cum a anunţat chiar ea pe contul ei de Instagram, dintr-o dubă a poliţiei, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

“Scuzaţi calitatea proastă (a fotografiei), lumina este proastă în duba poliţiei”, a scris Iulia pe pagina ei de Instagram, postând un selfie făcut din interiorul vehiculului de poliţie.

Echipa lui Navalnîi a publicat pe tot parcursul dimineţii de sâmbătă înregistrări video de la aceste proteste, unde mulţimi formate din zeci, sute şi chiar mii de oameni au scandat sloganuri precum “Putin hoţul”, “Navalnîi, suntem alături de tine” sau “libertate pentru prizonierii politici”.

Primele manifestaţii au avut loc sâmbătă în Orientul Extrem rus şi în Siberia, îndeosebi la Vladivostok, Habarovsk, Novosibirsk şi Cita, sub supravegherea unor importante efective de poliţie. Iar, în unele locuri, reprimarea a fost brutală, notează AFP. Arestările au fost deosebit de violente la Vladivostok, port rus la Oceanul Pacific, unde poliţişti antirevoltă i-au urmărit pe manifestanţi şi i-au lovit cu bastoanele, potrivit unui video al AFP.

Circa 2.000 de oameni au protestat şi la Sankt Petersburg, al doilea oraş al ţării şi locul de baştină al preşedintelui Vladimir Putin. Şi aici poliţia a făcut zeci de arestări.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost arestat duminica trecută la punctul de control al paşapoartelor de pe aeroportul Şeremetievo din Moscova. Navalnîi a revenit de la Berlin, unde fusese internat din august pentru a fi tratat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok, deşi ştia că ar putea fi arestat.

Occidentul și-a manifestat solidaritatea cu opozantul rus, a criticat deciziile autorităților de la Moscova de a-l reține pe Navalnîi, solicitând eliberarea imediată a acestuia, iar Parlamentul European a cerut “oprirea imediată” a finalizării gazoductului Nord Stream 2 și revizuirea relațiilor UE-Rusia după arestarea liderului opoziției.

Premierul Canadei, Justin Trudeau, şi preşedintele american, Joe Biden, au avut vineri o “călduroasă” discuţie telefonică cu ocazia căreia au decis să se întâlnească “luna viitoare”, a anunţat biroul prim-ministrului canadian, notează AFP, potrivit Agerpres.

În cursul unei discuţii de peste 30 de minute, noul preşedinte american şi Justin Trudeau “au convenit să se întâlnească luna viitoare pentru a face să progrese munca importantă care constă în reînnoirea prieteniei profunde şi durabile dintre Canada şi Statele Unite”, potrivit unui comunicat.

Modalităţile acestei întâlniri bilaterale – online sau în prezenţă fizică -, precum şi data, rămân de precizat, potrivit consilierilor lui Justin Trudeau.

Discuţia telefonică, primul apel al lui Joe Biden unui lider străin, potrivit Casei Albe, s-a desfăşurat pe un “ton foarte călduros”, a precizat biroul premierului canadian. De asemenea, în cazul în care viitoarea întâlnire Biden – Trudeau va fi prima pentru liderul de la Casa Albă, acesta va relua tradiția lui Barack Obama, care a efectuat prima sa vizită externă, în 2009, la Ottawa, spre deosebire de Donald Trump, care a preferat ca întâia sa destinație externă să fie Arabia Saudită.

Cei doi au abordat o serie de subiecte ca lupta împotriva pandemiei de coronavirus, care a dus la închiderea frontierei dintre cele două ţări în martie, protecţia mediului sau relaţia “economică extraordinară şi foarte strânsă” dintre cei doi vecini, potrivit comunicatului.

Joe Bide şi Justin Trudeau au abordat şi primul subiect de discordie între cele două ţări: decizia noului preşedinte american de blocare a construcţiei oleoductului Keystone XL, sprijinit de Ottawa, dar denunţat de Washington pentru impactul său asupra mediului.

“Premierul a exprimat decepţia Canadei în ce priveşte decizia Statelor Unite legată de proiectul Keystone XL”, a indicat biroul său. “Premierul a subliniat avantajele importante pe care le procură relaţia bilaterală în domeniul energiei pe plan economic şi al securităţii energetice. El a mai subliniat sprijinul său pentru muncitorii din domeniul energiei”, potrivit documentului.

Prim-ministrul canadian, care a întreţinut relaţii extrem de dificile cu Donald Trump, a salutat o “nouă eră” în relaţiile dintre cele două ţări, în cursul unei conferinţe de presă vineri dimineaţă.

Noul secretar american al apărării, Lloyd Austin, a avut vineri prima sa convorbire telefonică după preluarea mandatului, discutând cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, despre consolidarea legăturii transatlantice dintre Europa și America de Nord prin intermediul Alianței Nord-Atlantice.

“Am vorbit cu secretarul american al apărării Lloyd Austin și l-am felicitat pentru confirmarea sa în funcție. O discuție importantă despre valorile pe care le împărtășim și provocările cu care ne confruntăm. Aștept cu nerăbdare să lucrăm îndeaproape pentru consolidarea legăturii dintre Europa și America de Nord prin intermediul NATO”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter.

Într-un comunicat separat, purtătorul de cuvânt al Pentagonului a subliniat că “discuția a fost primul său apel telefonic adresat unui lider străin în calitate de secretar al apărării” prin care “întărește importanța Alianței NATO pentru Statele Unite”.

Spoke with US Secretary of Defence @LloydAustin & congratulated him on his confirmation. Great discussion about the values we share & the challenges we face. I look forward to working closely with him to strenghten the bond between Europe & North America through #NATO. pic.twitter.com/2YtTAvFono

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) January 22, 2021

Potrivit unui comunicat al Departamentului Apărării remis CaleaEuropeană.ro, cei doi lideri au discutat despre importanța valorilor noastre comune, a mediului actual de securitate, inclusiv a menținerii unei descurajări puternice a NATO și a unei poziții de apărare, precum și a misiunilor aflate în desfășurare în Afganistan și Irak.

De asemenea, au analizat pe scurt viitoarea reuniune a miniștrilor apărării din NATO și au fost de acord să discute din nou mai detaliat în următoarele săptămâni.

Secretarul apărării a declarat că așteaptă cu nerăbdare dezvoltarea unei relații de lucru strânse cu Stoltenberg și ambii lideri s-au angajat să se consulte în lunile următoare.

Senatul american l-a confirmat vineri pe generalul în retragere Lloyd Austin dreptul noul secretar al apărării, acesta devenind primul afro-american care conduce Pentagonul.

Nominalizarea lui Austin a fost aprobată cu o majoritate covârșitoare de 93 de voturi pentru și 2 împotrivă, în ciuda îngrijorărilor dintre democrați și republicani cu privire la numirea unui alt general recent pensionat pentru a conduce Departamentul Apărării.

Lloyd Austin, 67 de ani, este un general de patru stele în retragere, cu peste 40 de ani de serviciu militar. El a lucrat cu președintele ales Biden și a fost arhitect șef al campaniei militare de înfrângere a Statului Islamic în Irak și Siria. 

Lloyd Austin s-a angajat marţi , în timp audierii sale, să re-examineze deciziile privind retragerile militare din Germania adoptate în administraţia Trump, conform dorinţei fostului lider de la Casa Albă.

Pe de altă parte, Lloyd Austin a susţinut retragerea din Afganistan. “Mi-ar plăcea să văd că acest conflict se încheie cu o reglementare negociată”, a declarat el, adăugând că “ar fi utilă în viitor concentrarea asupra operaţiunilor de combatere a terorismului”.