Connect with us

U.E.

Londra atenționează cetățenii europeni: Cei care nu au aplicat la timp pentru a primi statut de ședere în Regatul Unit vor fi deportați după Brexit

Published

on

Regatul Unit va deporta cetățenii europen icare nu au aplicat la timp pentru a primi statutul de ședere după Brexit, a declarat Brandon Lewis, adjunct britanic de Interne, citat de BBC, informează Digi24.

Oficialul britanic a explicat că persoanele care se vor regăsi în această situație vor fi deportate chiar dacă îndeplinesc toate criteriile pentru a primi un permis de ședeze.

Lewis a declarat pentru cotidianul Die Welt: „Dacă cetățenii UE până în acel moment nu s-au înregistrat și nu au un motiv adecvat pentru aceasta, atunci se vor aplica normele în vigoare privind imigrația”.

Potrivit datelor publicate de guvernul britanic la 9 octombrie, aproape două milioane de cetățeni europeni au cerut să rămână în Regatul Unit după Brexit, dintre care o jumătate doar în luna septembrie, odată cu apropierea datei de ieșire a țării din Uniunea Europeană.

La sfârşitul lui septembrie, numărul total de cereri primite era de peste 1.8 milioane (1.860.200), dintre care 520.600 în septembrie.

În total, peste 1,5 milioane de solicitări au fost acceptate, mai arată statisticile oficiale, 61% dintre solicitanţi obţinând statutul de ”rezident permanent” (”settled status”), acordat acelor persoane care au trăit o perioadă continuă de cel puţin cinci ani în Marea Britanie, ceea ce le va permite să continue să muncească în Regatul Unit şi să beneficieze de alocaţii sociale, după Brexit.

Alţi 38% dintre solicitanţi au obţinut statutul de ”pre-settled”, atribuit celor care sunt de mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.

Cei mai numeroşi solicitanţi sunt polonezii (347.300), românii (280.600) şi italienii (200.700).

Potrvit MAE, cifrele comunicate de partea britanică, raportate la estimările oficiale privind numărul cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene care locuiesc, muncesc şi studiază în Marea Britanie, arată că aproximativ 64% dintre cetăţenii români au depus cereri de înregistrare prin schema EUSS, fiind a doua cea mai numeroasă comunitate de cetăţeni europeni care a depus astfel de solicitări.

MAE încurajează toţi cetăţenii români care doresc să rămână în Marea Britanie şi după data retragerii acestui stat din UE să se înregistreze cât mai curând posibil şi să apeleze la sprijinul Ambasadei României la Londra şi al Consulatelor Generale ale României de la Manchester şi Edinburgh pentru asistenţă suplimentară.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Guvernul croat, pregătit să înceapă discuții cu cancelarul Angela Merkel privind atragerea unei investiții Volkswagen în Croația

Published

on

© Volkswagen/ Twitter

Guvernul croat este pregătit să înceapă discuții cu cancelarul Angela Merkel privind atragerea unei investiții Volkswagen în Croația, a anunțat marți ministrul croat al economiei, Darko Horvat, în cadrul unei conferințe la Varaždin, transmit Hina şi Novinite, preluat de Agerpres.

Ministrul Darko Horvat a declarat, în cadrul unui eveniment, că cei patruzeci de parametri necesari pentru investiție au fost acum satisfăcuți și că guvernul a pus la punct o ofertă adecvată.

,,Discuțiile încep mâine (miercuri, n.r.) cu doamna Merkel despre realizarea unei investiții VW în Croația. Guvernul a pregătit o ofertă pentru VW și a găsit trei locații unde există un milion de metri pătrați de teren, toate celelalte condiții, care vizează cei 40 de parametri, sunt îndeplinite așa cum au fost solicitate pentru a realiza această investiție ”, a explicat ministrul economiei.

Cele trei locații potențiale pentru fabrică VW suntVaraždin, Ivanić-Grad și Dugo Selo.

,,În nicio altă parte a Croației nu au găsit atât de multe terenuri disponibile pentru investiții, combinat cu toate celelalte condiții, cum ar fi capacitatea umană și educațională și planurile de dezvoltare pentru douăzeci de ani”, a adăugat Horvat.

Totuși, într-un interviu acordat postului naţional de radio, Horvat a precizat că ,,este prea devreme să vorbim despre VW în acest moment” și, dacă va avea şansa ,,să prezint oferta Croaţiei în cadrul unor convorbiri directe, o voi face”, a adăugat ministrul economiei. 

Volkswagen plănuia să ridice noua fabrică cu o capacitate de producție anuală de 300.000 de vehicule în Manisa, la 40 km de oraşul Izmir. Însă, compania germană a amânat construirea unei fabrici în Turcia nedorind să devină parte a criticilor internaţionale de condamnare a operaţiunilor militare derulate de Ankara în Siria de teama potențialelor efecte asupra imaginii sale.

În acest context, Bernd Osterloh, şeful sindicatului global al VW şi membru în Consiliul de Supraveghere al producătorului auto, preciza la începutul lunii că reglementările VW prevăd ca la fabricile companiei să existe ,,un mediu de stabilitate şi siguranţă”. De asemenea, directorul financiar al companiei auto, Frank Witter, a explicat că deocamdată nu există o urgență privind construirea unei noi uzine, existând chiar alternativa de a moderniza actualele fabrici pentru extinderea capacității de producție.

Între timp, compania va monitoriza situația politică îngrijorătoare din Siria și evoluțiile de pe frontul deschis în nordul țării  și va decide până la finalul anului dacă va construi noua sa fabrică în Turcia, potrivit anunțului făcut de compania germană după reuniunea de marți a Consiliului de supervizare. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL): PPE, așteptări pozitive privind reconfirmarea mandatului președintelui Iohannis pentru consolidarea direcției europene a României

Published

on

© caleaeuropeana.ro

Partidul Popular European (PPE) are așteptări pozitive privind reconfirmarea mandatului președintelui Iohannis pentru consolidarea direcției europene a României în următorii cinci ani, este declarația făcută de eurodeputatul Cristian Bușoi pentru corespondentul caleaeuropeană, la Congresul PPE de la Zagreb.

Întrebat despre primirea făcută de popularii europeni delegației liberale din România, la congresul de la Zagreb, eurodeputatul Cristian Bușoi a declarat că ,,a fost primită foarte bine, este una dintre cele mai mari și influente delegații din PPE, dar și foarte bine reprezentată la nivel politic, prin intermediul președintelui Klaus Iohannis, al premierului Ludovic Orban și al comisarului european pentru transporturi, Adina Vălean, precum și de toți europarlamentarii PNL”. De asemenea, a spus acesta, ,,fiecare dintre noi profităm de fiecare oportunitate pentru a promova interesele, proiectele și imaginea României în interiorul familiei populare europene”. 

Întrebat care sunt așteptările membrilor PPE privind cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerie prezidențiale din România, Cristian Bușoi a răspuns că toți cei cu care s-au interesectat atât cu șeful statului, cât și cu premierul Orban, au ,,așteptări pozitive privind reconfirmarea unui al doilea mandat la Cotroceni al președintelui Iohannis prin care să continue munca bună pentru România și consolidarea direcției europene în următorii cinci ani”. 

,,Aceste așteptări pozitive țin de rezultatele din turul I, de sondajele de opinie, de excelenta prestație a președintelui Iohannis în ultimele zile, în România, inclusiv la dezbaterea cu jurnaliștii și fomatorii de opinie”, a explicat Cristian Bușoi. 

,,Cred că în orice bătălie politică trebuie mobilizare maximă până în ultimul moment pentru ca românii să confirme așteptările din sondaje, însă sperăm la o victorie”, a adăugat eurodeputatul.

 

Continue Reading

U.E.

Eurostat: Franța, Italia și Spania, cei mai mari producători de vinuri din UE, cu vânzări de peste 9 miliarde de euro în 2018

Published

on

© European Union

În 2018, producția vândută de vin (inclusiv vin spumant, port și must de struguri) în UE a fost de aproximativ 15 miliarde de litri. Cei mai mari producători de vinuri au fost Italia, Spania și Franța, urmate de Portugalia, Germania și Ungaria, potrivit cifrelor publicate de Eurostat

În această săptămână, iubitorii de vinuri sărbătoresc Ziua Beaujolais Nouveau (21 noiembrie), fiind un moment potrivit pentru a analiza cele mai recente date despre principalii exportatori și importatori de vin din Uniunea Europeană (UE).

Franța, cel mai mare exportator

În 2018, statele membre ale UE au exportat vin în valoare de 22,7 miliarde de euro. Peste jumătate din cantitatea de vin a fost exportată în țări din afara UE (11,6 miliarde euro, sau 51% din totalul exporturilor de vin), în principal către Statele Unite (3,8 miliarde euro, sau 33% din exporturile extra-UE), Elveția (1,0 miliarde euro, 9%), China (1,0 miliarde euro, 8%), Canada (0,9 miliarde euro, 8%), Japonia și Hong Kong (ambele 0,8 miliarde euro, 7%).

Franța a fost de departe cel mai mare exportator de vin, cu exporturi extra-UE în valoare de 5,4 miliarde euro în 2018, reprezentând 47% din exporturile de vin în afara UE ale statelor membre. După Franța, s-a clasat Italia (3,1 miliarde euro, 26%) și Spania (1,2 miliarde euro, 10%).

Regatul Unit, cel mai mare importator

În ceea ce privește fluxurile din import, statele membre ale UE au importat vin într-un total de 13,4 miliarde de euro în 2018. Doar 20% din acestea provin din țări din afara UE, în special din Chile (0,6 miliarde euro, 22% din importurile din afara UE) , Australia (0,45 miliarde euro, 17%), Statele Unite (0,43 miliarde euro, 16%), Africa de Sud (0,4 miliarde euro, 15%) și Noua Zeelandă (0,37 miliarde euro, 14%).

Printre statele membre ale UE, cel mai mare importator de vin a fost Regatul Unit (1,2 miliarde euro sau 47% din importurile din afara UE ale statelor membre), urmată de Germania (0,3 miliarde euro, 11%), Olanda ( 0,2 miliarde euro, 9%) și Franța (0,2 miliarde euro, 8%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending