50 de foști miniștri de externe sau înalți funcționari din diplomația statelor europene au lansat un apel către liderii Uniunii Europene printr-o scrisoare comună, cărora le solicită respingerea planului propus de Casa Albă pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian, anunțat de președintele american Donald Trump la finalul lunii ianuarie.

Printre semnatari se numără francezii Dominique de Villepin şi Hubert Védrine, germanii Sigmar Gabriel şi Hans-Gert Pöttering, austriaca Benita Ferrero-Waldner, britanicul Chris Patten, luxembourgezul Jacques Santer, italianul Massimo d’Alena și spaniolul Javier Sonala, care a ocupat postul de secretar general al NATO în perioada 1995-1999 și cel de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate între 1999 și 2009.

Potrivit documentului publicat de The Guardian, semnatarii semnalează că acest ”plan de la pace la prosperitate” pentru Orientul Mijlociu amenință drepturile palestinienilor și viitorul democrației israeliene și ”contrazice parametrii conveniți la nivel internațional pentru procesul de pace în Orientul Mijlociu, rezoluții relevante ale Națiunilor Unite, inclusiv rezoluția 2334 a Consiliului de Securitate al ONU și principiile fundamentale ale dreptului internațional”.

Drept argument, aceștia au avertizat că planul ”permite anexarea unor părți importante și vitale ale teritoriului palestinian ocupat. El legitimează şi încurajează activităţile ilegale israeliene. Acesta recunoaște doar revendicările unei singure părți privind Ierusalimul și nu oferă nicio soluție echitabilă cu privire la chestiunea refugiaților palestinieni. Planul proiectează un viitor <<stat>> palestinian fără control și suveranitate într-un teritoriu fragmentat. Harta care figurează în plan propune enclave palestiniene sub control militar israelian permanent”.

”<<De la pace la prosperitate>> nu este o foaie de parcurs pentru o soluție viabilă a două state, nici pentru vreo altă soluție legitimă pentru acest conflict. Planul prevede o formalizare a realității actuale în teritorul palestinian ocupat, în care două popoare trăiesc umăr la umăr, dar fără drepturi egale. Un astfel de rezulat prezintă caracteristici similare cu cele ale apartheidului” mai precizează cei 50 de semnatari în documentul amintit mai sus.

Președintele american Donald Trump a propus la 28 ianuarie ”o soluție realistă cu două state” pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian, care condiționează totuși nașterea unui stat palestinian de ”respingerea clară a terorismului” și precizează că Ierusalimul va rămâne ”capitala indivizibilă a Israelului”, acordând partenerului strategic numeroase garanții, printre care și suveranitate asupra Văii Iordanului.

Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a respins la începutul lunii februarie planul de pace avansat de Washington, spunând că se îndepărtează de parametri conveniți la nivel internațional privind rezolvarea pașnică a conflictului israeliano-palestinian.

”Uniunea Europeană este pe deplin angajată în parteneriatul transatlantic și evaluează toate eforturile pentru a ajuta la găsirea unei rezoluții pașnice a conflictului israeliano-palestinian. UE își reiterează angajamentul față de o soluție negociată între cele două state, bazată pe liniile directoare din 1967, cu schimburi de teritoriu echivalente, așa cum se poate conveni între părți, între statul Israel și un stat independent, democratic, contigu, suveran și viabil al Palestinei, care să trăiască cot la cot în pace, securitate și recunoaștere reciprocă – așa cum specifică concluziile Consiliului din iulie 2014”, a transmis Înaltul Reprezentant.

În plus, la 14 februarie, acesta a anunțat că intenționează să elaboreze o inițiativă europeană pentru facilitarea procesului de pace între Israel și Palestina și a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să renunțe la planurile de extindere în Ierusalimul de Est, calificând construirea de noi locuințe de către Israel în această zonă drept ”profund dăunătoare pentru o soluție cu două state”.

Planul de pace pentru Orientul Mijlociu a fost criticat și de Papa Francisc, care a atras atenția asupra ”soluțiilor inechitabile” la conflictul israeliano-palestinian, spunând că acestea nu vor fi decât un preludiu pentru noi crize.

Primul contingent de trupe, tancuri și echipamente americane care vor luat parte la exercițiul militar ”Defender Europe 20” a început să sosească la finele săptămânii trecute în portul german din nordul Bremerhaven, dând startul celei mai mari desfășurări de forțe americane în Europa din ultimii 25 de ani.

În total, peste 20.000 de trupe și 20.000 de echipamente sunt transportate peste Atlantic, ajungând în șase porturi europene. Acestea urmează a fi transferate apoi în zonele amenajate pentru manevrele militare cu parteneri europeni, a spus Armata SUA.

Celor 20.000 de militari americani – dintre care 12.250 activi, 7.000 din partea Gărzii Naționale și 750 în rezervă – li se vor alătura aproximativ 9.000 de militari SUA staţionaţi în Europa. În total, urmează să participe 37.000 de militari aliaţi. Potrivit unui comunicat al MApN, forţele terestre ale Armatei Românei vor fi implicate în acest exercițiu militar.

O parte semnificativă a forțelor militare și a echipamentelor vor fi desfășurate în partea de nord-est a flancului estic al NATO, în Polonia, Letonia, Lituania și Estonia, mișcarea în masă a trupelor americane de-a lungul Atlanticului în Germania și Europa de Est fiind considerată un test al cooperării și capacității militare transatlantice, mai ales în contextul conceptului de mobilitate militară promovat la nivelul Alianței Nord-Atlantice în ultimii ani.

Galerie FOTO – via NATO

© NATO

© NATO

© NATO

© NATO

© NATO

© NATO

© NATO

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a afirmat că Washingtonul “nu va recunoaște niciodată” revendicarea peninsulei ucrainene Crimeea pe care Moscova a ocupat-o și anexat-o în 2014, într-o declarație remisă joi, 27 februarie, când a fost marcată cea de-a șasea aniversare a tentativei de anexare de către Rusia a peninsulei Crimeea.

Într-o declarație intitulată ”Crimeea este Ucraina”, Pompeo a spus că lumea nu va uita niciodată ”invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina”.

”Pe 27 februarie se fac șase ani de la tentativa de anexare dă către Rusia a peninsulei Crimeea ce aparține Ucrainei, iar Statele Unite reafirmă: Crimeea este Ucraina. După cum am subliniat în declarația cu privire la Crimeea din iulie 2018, Statele Unite nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată pretențiile Rusiei de suveranitate asupra peninsulei. Solicităm Rusiei să pună capăt anexării Crimeei”, a susținut șeful diplomației americane.

”Statele Unite condamnă acțiunile ilegale ale Rusiei în Crimeea și continuarea acțiunilor sale agresive împotriva Ucrainei, inclusiv în Donbas, și va menține sancțiuni împotriva Rusiei până când va reda Ucrainei controlul asupra Crimeei și își va pune în aplicare, pe deplin, angajamentele luate în baza acordurilor de la Minsk”, a mai spus el, referindu-se la setul de acorduri încheiate în capitala Belarusului referitoare la încetarea conflictului.

Observațiile lui Pompeo au venit la câteva ore după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis un decret prin care a desemnat 26 februarie zi memorială, menită a marca anexarea Crimeei de puterea de la Moscova, nerecunoscută de comunitatea internațională și soldată cu o serie de sancțiuni impuse Moscovei, notează Radio Europa Liberă.