Secretarul de stat american, Antony Blinken, a anunțat crearea unui departament și a unui emisar însărcinați cu securitatea cibernetică, obiectivul fiind acela de a consolida diplomația Statelor Unite în fața acestor ”provocări ale secolului XXI”, în contextul în care atacurile hackerilor apropiați de țări rivale sunt pe trend ascendent, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Vom colabora cu Congresul pentru a înființa un nou Birou al spațiului cibernetic” în cadrul Departamentului de Stat, a menționat acesta într-un mesaj către personal, obținut de AFP.

Această direcţie va fi condusă în cele din urmă de un ambasador a cărui confirmare va trebui validată printr-un vot al Senatului american şi ”se va concentra pe trei sectoare-cheie: securitatea ciberspaţiului internaţional, politica digitală internaţională şi libertatea digitală”, a precizat presei purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price.

Antony Blinken, care urnează să susțină miercuri un discurs despre această axă de ”modernizare” a politicii externe, a promis, în egală măsură, unimirea unui ”nou emisar special pentru tehnologiile cruciale și emergente.”

Lumea a intrat ”într-o eră fundamental nouă a afacerilor internaţionale, în care criza climatică, sănătatea şi tehnologiile emergente vor fi din ce în ce mai mult în centrul iniţiativelor comune cu aliaţii şi partenerii noştri, dar şi al competiţiei cu rivalii şi adversarii noştri”, a subliniat Ned Price.

Decizia vine după reluarea apelurilor Statelor Unite de unire a eforturilor la nivel global pentru combaterea atacurilor cibernetice și după publicarea unui raport de către Trezoreria americană în care sunt analizate sancțiunile adoptate de Washington. Acesta relevă că este nevoie modernizarea acestui sistem, a cărui eficiență este afectată ca urmare a dezvoltării criptomonedelor.

Recent, miniștrii și reprezentanții Uniunii Europeane, României și ai altor 30 de state, printre care Germania, Franța, Canada au adoptat o declarație comună, la inițiativa SUA, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că ” fenomenul ransomware reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității globale, cu consecințe economice și de securitate grave.”

”Diminuarea efectelor acțiunilor de ransomware necesită eforturi de consolidare a rezilienței rețelelor și sistemelor informatice, măsuri concrete de compromitere a fluxurilor financiare ilicite aferente acestor acțiuni, operații coordonate de diminuare a capacităților actorilor responsabili și angajament diplomatic susținut în promovarea unei conduite responsabile a statelor, în special în gestionarea amenințărilor care provin din propriul teritoriu”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său francez Emmanuel Macron au avut vineri o convorbire telefonică în care ‘au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, a informat Casa Albă într-un comunicat în care administrația de la Washington a confirmat și vizita vicepreşedintei Kamala Harris la Paris în perioada 11-12 noiembrie pentru discuții cu Emmanuel Macron “despre importanţa relaţiei transatlantice pentru pace şi securitate în lume”.

Convorbirea dintre cei doi lideri urmează discuției pe care au avut-o luna trecută și culminată cu un comunicat comun care a aplanat diferendele cauzate de criza submarinelor australiene. De asemenea, ei au pregătit terenul pentru o întâlnire bilaterală, la Roma, în perioada 30-31 octombrie, când ambii președinți vor participa la summitul G20. Conversația telefonică a fost anunțată anterior de președintele francez, care a specificat că își scurtează conferința de presă de la finalul Consiliului European de la Bruxelles pentru a participa la o discuție cu omologul american.

“Cei doi lideri au trecut în revistă eforturile depuse în prezent de echipele lor pentru a sprijini stabilitatea și securitatea în Sahel și pentru a consolida cooperarea în Indo-Pacific“, arată Casa Albă. SUA și Franța au dezamorsat criza submarinelor pe 22 septembrie, când Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări, iar SUA au reafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacifică are o importanţă strategică”. 

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice. Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra. Această dispută a fost stinsă și prin vizita recentă la Washington a șefului diplomației UE, Josep Borrell, care a decis împreună cu omologul american, Antony Blinken, au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică.

În convorbirea telefonică de vineri, Biden și Macron “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, după ce în comunicatul precedent, SUA au recunoscut “importanța unei apărări europene complementare cu NATO”.

Această discuție a fost precedată de o întâlnire, la Bruxelles, în marja reuniunii miniștrilor apărării din NATO, între secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și ministrul francez al armelor, Florence Parly, după cum a informat Pentagonul.

La NATO, Parly şi-a îndemnat omologii din Alianța Nord-Atlantică să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera apărării, afirmând că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa. Semnalul demnitarului de la Paris a venit după ce presa germană a relatat că Germania și alte patru state UE vor lansa o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene ce preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.

Solicitat să comenteze acest aspect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu a văzut această propunere, însă a amintit că Alianța “a triplat dimensiunea Forței de reacție a NATO, peste 40.000 de soldați” și a subliniat că atâta timp cât mai multe capacități sunt disponibile și pentru misiunile și operațiunile NATO, atunci “este un lucru pe care îl salutăm”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.