Connect with us

INTERNAȚIONAL

Macedonia, invitată de Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri aliați să devină al 30-lea membru al NATO

Published

on

Corespondență de la NATO

Cei 29 de lideri euro-atlantici au decis să invite Macedonia să devină cel de-al 30-lea membru al Alianței Nord-Atlantice, se arată în declarația finală a summitului adoptată de șefii de stat și de guverne din NATO, după acordul istoric dintre guvernele de la Skopje și Atena privind modificarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

FOTO: NATO

Reafirmăm angajamentul nostru față de politica privind ușile deschise a Alianței, în conformitate cu articolul 10 din Tratatul de la Washington, care este unul dintre marile succese ale Alianței. Aderarea Muntenegrului, anul trecut, și invitația noastră de astăzi către Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei reprezintă o demonstrație tangibilă a acestui angajament”, se afirmă în declarația finală adoptată de Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri aliat.

Practic, Macedonia este țara parteneră NATO care avea cele mai mari așteptări de la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie, La un deceniu distanță de la summitul de la București, când invitația de aderare a Macedoniei a fost blocată, acordul istoric încheiat după 27 ani de dispute diplomatice între Skopje și Atena privind noul nume al Macedoniei este așteptat să deblocheze aderarea Macedoniei la UE şi NATO.

Imediat după semnarea acestei înțelegeri, NATO a cerut finalizarea acordului pentru ca Macedonia să adere la Alianța Nord-Atlantică. Recent, acordul dintre cele două părți a fost ratificat în Parlamentul macedonean.

Aderarea Macedoniei la NATO reclamă și îndeplinirea unei condiții, după cum este specificat în comunicatul final al summitului: finalizarea și implementarea acordului negociat între Atena și Skope.

La summitul de la București din 2008, am decis că NATO va invita Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei să se alăture Alianței de îndată ce o soluție reciproc acceptabilă a problemei numelui a fost atinsă în cadrul ONU. Salutăm acordul istoric dintre Atena și Skopie privind soluționarea problemei denumirii. În conformitate cu politica noastră, am decis să invităm guvernul de la Skopie să înceapă discuțiile de aderare pentru a se alătura Alianței noastre. Implementarea integrală a tuturor procedurilor interne prescrise cu privire la acordul privind soluționarea problemei denumirii este o condiție pentru încheierea cu succes a procesului de aderare”, au mai transmis șefii de stat și de guvern reuniți la nivelul Consiliului Nord-Atlantic.

Macedonia s-a alăturat în 1995 Parteneriatului pentru Pace, iar în anul 1999 candidatura sa la NATO a fost formalizată prin lansarea ”Membership Action Plan”. Invitația de aderare a Macedoniei la NATO urma să fie făcută la summitul aliat de la București (3-4 aprilie 2008), însă aceasta a fost blocată de Grecia. În comunicatul final al summitului respectiv se convenea că aderarea Macedoniei la NATO va avea loc după soluționarea disputei privind denumirea oficială a statului.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

REPUBLICA MOLDOVA

Reacția UE după ce guvernul Sandu a fost demis: Trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din Republica Moldova

Published

on

Necesitatea reformelor din Republica Moldova nu a dispărut odată cu destituirea guvernului de la Chișinău și relația cu această țară se va baza în continuarea pe respectarea statului de drept și a standardelor demcoratice, a declarat marți Maja Kocijancic, purtătoare de cuvânt a înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, după ce guvernul condus de Maia sandu a fost marți demis printr-o moțiune de cenzură, anunță Agerpres.

”Votul de neîncredere oferit Guvernului din Republica Moldova, cu privire la întrebările referitoare la procesul de recrutare a procurorului general trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din țară. Coaliţia începuse o serie de iniţiative pentru a respecta angajamentele-cheie făcute începând din iunie, mai ales cu privire la combaterea corupţiei, la independenţa justiţiei şi la anchetarea fraudei bancare. Necesitatea unor asemenea reforme nu a dispărut odată cu demiterea guvernului. Parteneriatul Uniunii Europene va rămâne concentrat pe furnizarea de beneficii tangibile pentru cetăţenii moldoveni. În acest spirit, UE este angajată să lucreze cu aceia din Republica Moldova care susţin procesul de reformă aflat în centrul Acordului de Asociere, în particular cu privire la combaterea corupţiei şi la interesele legitime indiferent de afilierea politică, la asigurarea independenţei sistemului judiciar şi la depolitizarea instituţiilor de stat. Vom continua să ne bazăm relaţia cu Republica Moldova pe principiul condiţionalităţii şi pe respectarea statului de drept şi a standardelor democratice”, relevă o declaraţie difuzată de Serviciul European de Acțiune Externă.

O reacție după înlăturarea Guvernului Sandu, demers inițiat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a venit și din partea președintelui României Klaus Iohannis.

”Sprijinul României, inclusiv financiar, va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, realizarea proiectelor bilaterale strategice și va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”, se arată în declarația șefului statului.

Guvernul Maia Sandu a picat, după cinci luni de la învestire, în urma moțiunii de cenzură depuse de partenerii de coaliție, socialiștii președintelui Igor Dodon. Moțiunea de cenzură depusă de PSRM a primit sprijinul deputaților din Partidul Democrat (PD), care a părăsit guvernarea în iunie, trecând cu 63 de voturi.

Continue Reading

NEWS

Parlamentul României va organiza la 2 decembrie o ședință solemnă pentru celebrarea Zilei Naționale. Klaus Iohannis și Ludovic Orban vor susține discursuri de la tribuna Legislativului

Published

on

Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au decis marți organizarea unei ședințe solemne a Parlamentului pe 2 decembrie, pentru celebrarea Zilei Naționale, informează Agerpres.

Potrivit memorandumului intern aprobat de Bpr, vor susţine alocuţiuni, de la tribuna Parlamentului, şeful statului, Klaus Iohannis, preşedinţii celor două Camere, Teodor Meleşcanu (Senat) şi Marcel Ciolacu (Camera Deputaţilor), premierul Ludovic Orban şi reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Printre cei propuşi să fie invitaţi se numără foştii şefi de stat, Custodele Coroanei, Margareta, Patriarhul BOR, Arhiepiscopii Bisericilor romano-catolice şi greco-catolice, preşedinţii Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, guvernatorul BNR, Avocatul Poporului, preşedintele Academiei Române, primarul general al Capitalei, directorii SRI, SIE, SPP şi STS.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis critică înlăturarea guvernului Maia Sandu la Chișinău: ”Sprijinul României va fi strict condiționat de avansarea parcursului european al Republicii Moldova”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a reacționat marți, după demersul inițiat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) de înlăturare a Guvernului Maia Sandu, și a precizat că acesta are loc ”într-un moment esențial pentru reforma Justiției” și că ”este îndreptat împotriva intereselor pe termen mediu și lung ale Republicii Moldova și ale cetățenilor săi”.

Guvernul Maia Sandu a picat, după cinci luni de la învestire, în urma moțiunii de cenzură depuse de partenerii de coaliție, socialiștii președintelui Igor Dodon. Moțiunea de cenzură depusă de PSRM a primit sprijinul deputaților din Partidul Democrat (PD), care a părăsit guvernarea în iunie, trecând cu 63 de voturi

”În cele cinci luni de la preluarea mandatului, Guvernul condus de Maia Sandu a făcut progrese importante în implementarea reformelor necesare apropierii de Uniunea Europeană, în scopul promovării valorilor democrației și statului de drept, în lupta împotriva corupției și asigurarea independenței justiției, precum și în domeniul economic și social, reforme menite să asigure creșterea nivelului de prosperitate și securitate al cetățenilor Republicii Moldova.

Totodată, Guvernul Maia Sandu a reușit să restabilească încrederea partenerilor de dezvoltare, mai ales a Uniunii Europene, premisă esențială pentru reluarea sprijinului politic și financiar internațional pentru Republica Moldova.

România a exprimat ferm sprijinul pentru eforturile Guvernului de la Chișinău, în condițiile angajamentului clar și hotărât al coaliției guvernamentale pentru parcursul european și pentru avansarea Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

În perioada premergătoare moțiunii de cenzură, România a adresat direct, pe multiple canale, un apel ferm forțelor politice de la Chișinău pentru responsabilitate și depășirea impasului politic, încurajând identificarea unei soluții care să asigure stabilitatea, să continue reforma Justiției și să permită Guvernului să mențină parcursul european.

În contextul actual, sprijinul României, inclusiv financiar, va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, realizarea proiectelor bilaterale strategice și va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”, se arată în declarația șefului statului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending