Corespondență din München

Europa trebuie să adopte „realismul bazat pe valori”, a cerut, vineri, președintele finlandez Alexander Stubb în cadrul Conferinței de Securitate de la München.

În cadrul unei mese rotunde intitulată „Tariff-fying Times: Managing the Weaponisation of Trade” (Vremuri de tarife: gestionarea instrumentalizării comerțului), președintele finlandez Alexander Stubb a pledat pentru o nouă atitudine europeană față de situația mondială.

„În acest moment, alegerea este destul de binară”, a afirmat el.

„Sunt cei care susțin o lume multipolară, bazată pe tranzacții, acorduri și sfere de interes. Și sunt cei care susțin o lume multilaterală… noi susținem ideea instituțiilor, regulilor, normelor și cooperării internaționale”, a mai spus acesta

Din motive demografice, economice și geopolitice, sudul globului va decide următoarea ordine mondială, a argumentat Stubb, încercând să formuleze o propunere valoroasă de colaborare.

„Ceea ce am încercat să fac este să spun că ne bazăm politica externă pe realismul bazat pe valori, adică să fim fideli valorilor noastre: drepturile omului, drepturile fundamentale, democrația, libertatea, statul de drept – dar să fim realiști, nu putem rezolva problemele comerciale, conflictele, schimbările climatice sau tehnologia doar cu țările care împărtășesc aceleași valori”, a continuat el.

Discutând despre comerț, Stubb a fost întrebat care este sfatul său pentru alte țări pentru a-și asigura viitorul în această nouă ordine mondială emergentă.

„Alătură-te Uniunii Europene. Îți oferă protecție”, a declarat Alexander Stubb.

Deși liderii europeni și industria ar putea fi nemulțumiți de UE în ultima vreme, acuzând-o că strangulează creșterea economică cu birocrație excesivă, liderul finlandez a avut numai cuvinte de laudă.

El a dat ca exemplu amenințările SUA de a majora tarifele vamale pentru Finlanda cu 25% în urma disputei privind Groenlanda.

„Nu poți face asta, pentru că atunci va fi 25% pentru Uniunea Europeană”, a spus el, argumentând că puterile blocului în materie de comerț, concurență și politică monetară protejează statele membre de astfel de presiuni.

Stubb a urcat pe scena Conferinței după ce cancelarul german Friedrich Merz a decretat că „Europa s-a întors dintr-o vacanță de la istorie”, una în care „ordinea mondială nu mai există” și o epocă „a rivalității marilor puteri, nici măcar SUA nu va fi atât de puternică pe cont propriu”.

Punctul de plecare al ediției din acest an este raportul Conferinței, care avertizează că cea mai mare provocare la adresa ordinii internaționale liberale „vine din interior”, prin schimbarea dramatică a modului în care actuala administrație americană își privește alianțele, cu sentimentul de insecuritate al Europei care o plasează între negare și acceptare că epoca de securitate garantată de americani s-a sfârșit.

În ceea ce-l privește pe președintele finlandez, acesta și-a lansat recent volumul „The Triangle of Power – Rebalancing the New World Order”.

În centrul cărții se află ideea că ordinea liberală mondială se află într-un proces accelerat de dezagregare, fiind înlocuită de o competiție tot mai accentuată între poli de putere. „Argumentul meu principal este că ordinea liberală mondială se destramă. Cooperarea multilaterală lasă loc rivalității și conflictului multipolar”, a subliniat președintele Finlandei.

Volumul este prezentat ca un apel la o regândire a politicii externe și a modului în care statele gestionează relațiile internaționale, într-un moment marcat de conflicte, polarizare și slăbirea instituțiilor multilaterale. „Cartea este un apel la un realism bazat pe valori și la o politică externă demnă”, a explicat președintele finlandez.

Comisia Europeană a prezentat un nou set de instrumente pentru securitatea lanțurilor de aprovizionare IT&C (ICT Supply Chain Security Toolbox), menit să sprijine statele membre în identificarea, evaluarea și reducerea riscurilor de securitate cibernetică asociate infrastructurilor digitale și furnizorilor de tehnologie.

Noul instrument stabilește o abordare comună la nivelul Uniunii Europene pentru gestionarea riscurilor din lanțurile de aprovizionare IT&C, într-un context în care atacurile cibernetice devin tot mai sofisticate și pot avea impact direct asupra securității și economiei europene.

Setul de instrumente include scenarii de risc și recomandări concrete de reducere a vulnerabilităților, precum evaluarea furnizorilor critici, utilizarea strategiilor multi-furnizor pentru reducerea dependențelor și măsuri menite să limiteze riscurile asociate furnizorilor considerați cu risc ridicat. Documentul oferă statelor membre un cadru comun pentru consolidarea securității infrastructurilor digitale esențiale.

„Atacurile cibernetice asupra lanțurilor de aprovizionare IT&C devin din ce în ce mai sofisticate și pot afecta securitatea și economia noastră. Prin adoptarea acestui set de instrumente, ne intensificăm eforturile pentru a le proteja, printr-o înțelegere comună a riscurilor și a modului în care acestea pot fi reduse”, a declarat vicepreședinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen.

Inițiativa a fost elaborată de Grupul de cooperare NIS2, care reunește statele membre ale UE, Comisia Europeană și Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA). Progresul implementării va fi evaluat peste un an.

Comisia a subliniat că securitatea lanțurilor de aprovizionare IT&C reprezintă o prioritate strategică, inclusiv în contextul revizuirii Actului european privind securitatea cibernetică, prezentată la 20 ianuarie 2026. Propunerea introduce și un cadru pentru lanțuri de aprovizionare IT&C de încredere, care vizează inclusiv riscuri non-tehnice, precum interferențele externe, și urmărește o abordare armonizată în cele mai sensibile sectoare.

Totodată, Comisia a publicat două evaluări de risc dedicate vehiculelor conectate și automatizate, precum și echipamentelor de detecție utilizate la frontiere și în punctele vamale, documente care analizează vulnerabilitățile existente și măsurile necesare pentru limitarea acestora.

Corespondență din München

Cancelarul german Friedrich Merz a deschis Conferința de Securitate de la München cu un mesaj dur despre mediul de securitate global, afirmând că evenimentele recente au pus capăt ceea ce el a numit „o lungă vacanță din istoria mondială”, schimbare ce semnalează o revenire la politica puterii și la conflicte drept cadru definitoriu pentru politica europeană – axată pe descurajare, cheltuieli de apărare și competiție geopolitică.

La prima sa ediție a conferinței din capitala bavareză în calitate de cancelar, Merz și-a început discursul cu amabilități, definind Conferința de Securitate drept „un seismograf pentru situația politică”, bazându-se pe experiența sa de a veni aici de ani de zile pentru a „cultiva relațiile cu prietenii noștri americani”. În același timp, cancelarul a apreciat că tema ediției din acest an – o ordine internațională aflată în curs de destrămare – este un motto „sumbru”.

„Trebuie să-l formulăm în termeni și mai duri. Această ordine mondială nu mai există. Europa tocmai s-a întors dintr-o vacanță de la istorie”, a afirmat el.

În opinia lui Merz, Europa și lumea întreagă se confruntă o eră „marcată de politica marilor puteri”, inclusiv „revizionismul violent” al Rusiei prin agresiunea sa împotriva Ucrainei și o Chină care „dorește să fie un lider în modelarea lumii”, dar „folosește în mod sistematic dependențele altora și redefinește ordinea internațională în favoarea sa”.

În același timp, rolul Statelor Unite de leadership global este „contestat și, probabil, pierdut”, a arătat cancelarul german

Merz a trecut apoi la limba engleză și s-a adresat direct delegației americane cu o mustrare foarte puternică la adresa SUA.

De generații întregi, „încrederea dintre aliați, parteneri și prieteni a făcut din NATO cea mai puternică alianță din toate timpurile. Europa știe foarte bine cât de prețioasă este aceasta. În era rivalității marilor puteri, nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acționa singure. Dragi prieteni, apartenența la NATO nu este doar un avantaj competitiv pentru Europa, ci și pentru Statele Unite. Așadar, să reparăm și să reînnoim împreună încrederea transatlantică. Noi, europenii, ne facem partea noastră”, a afirmat cancelarul german, în aplauzele sălii.

La conferință se află peste 50 de membri ai Congresului SUA, cea mai mare delegație parlamentară americană prezentă vreodată la München.

At #MSC2026, 🇩🇪 @bundeskanzler Merz emphasizes that the advantage of NATO membership applies to both sides. pic.twitter.com/jF7urOrOdy

— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 13, 2026

Revenind la limba germană, Merz recunoaște și unele erori europene, afirmând că „nimeni nu ne-a forțat să ajungem în această dependență excesivă față de Statele Unite în care ne-am aflat recent”.

„Această dependență a fost autoimpusă, dar acum renunțăm la această stare cât mai repede posibil”, a mai spus el.

În același timp, Friedrich Merz a respins „politica marilor puteri” în Europa, precizând că aceasta nu este o opțiune pentru Germania. Cu toate acestea, el a subliniat că este important „să schimbăm comutatorul din mintea noastră” pentru a face din Europa o superputere și a face față haosului noii ordini mondiale.

„Dacă Europa este sfâșiată, și noi suntem sfâșiați”, a mai punctat Merz, referindu-se la alianțele din UE, formatul E3 cu Franța și Regatul Unit și formatul extins cu Italia și cu Polonia.

„Pe termen lung, vom avea succes doar dacă îi aducem și pe ceilalți europeni alături de noi, iar pentru noi, germanii, nu există alternativă. Suntem în inima Europei. Dacă Europa este sfâșiată, și noi suntem sfâșiați. Germania este sfâșiată”, a mai afirmat el.

Punctul de plecare al ediției din acest an este raportul Conferinței, care avertizează că cea mai mare provocare la adresa ordinii internaționale liberale „vine din interior”, prin schimbarea dramatică a modului în care actuala administrație americană își privește alianțele, cu sentimentul de insecuritate al Europei care o plasează între negare și acceptare că epoca de securitate garantată de americani s-a sfârșit.

Acesta este în cadrul în care delegația Statelor Unite va fi condusă de secretarul de stat Marco Rubio, care promite că mesajul său va fi bine primit de europeni, după discursul furibund și critic al lui JD Vance de anul trecut la adresa Europei, întrebuințând România ca exemplu. Participarea șefului diplomației americane la München va reprezenta cel mai înalt nivel de reprezentare pe care Washington-ul îl trimite la Conferința de Securitate în acest an. Wolfgang Ischinger, veteranul diplomat care prezidează Conferința Securitate de la München, a precizat că prezența lui Rubio va sublinia importanța relațiilor transatlantice în ciuda unei “crize de încredere”.

Raportul Conferinței de Securitate, a cărui copertă ilustrează un elefant, pune pe masa dezbaterilor una dintre cele mai incerte perspective globale din ultimele opt decenii, și anume că „la mai bine de 80 de ani de la începutul construcției, ordinea internațională postbelică condusă de SUA după 1945 se află acum în curs de destrămare”. Totodată, potrivit raportului, cea mai proeminentă dintre cei care promit să elibereze țara lor de constrângerile ordinii existente și să reconstruiască o națiune mai puternică și mai prosperă este actuala administrație americană, cu președintele Donald Trump portretizat în rolul de „demolator” și cu Statele Unite considerate „elefantul din cameră” când vine vorba de destrămarea ordinii.

Această optică a fost invalidată luni, la Berlin, de ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker. Invitat să vorbească la evenimentul de lansare al raportului Conferinței de Securitate de la München, Whitaker a „respins complet tot ce tocmai am auzit”, subliniind că Statele Unite nu doresc destrămarea NATO sau subminarea alianțelor existente și a ordinii mondiale, ci doar să „echilibreze” modul în care este împărțită povara apărării între aliați.

Astfel, reuniunea miniștrilor apărării din țările NATO, desfășurată joi la Bruxelles, a fost marcată de un discurs strategic dur al subsecretarului pentru politică al Departamentului de Război al SUA, Elbridge Colby, care a prezentat o viziune clară de restructurare a Alianței, împărțind evoluția acesteia în trei etape: „NATO 1.0”, „NATO 2.0” și ceea ce el a numit „NATO 3.0”. Arhitect al strategiei de apărare a SUA, Colby a confirmat o schimbare majoră de ton din partea Washingtonului, afirmând explicit că „Europa trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru propria sa apărare convențională” și că aceasta „nu este o viziune anti-europeană”.