Președintele Franței, Emmanuel Macron, se confruntă cu o presiune intensă de a convoca alegeri parlamentare anticipate sau chiar de a demisiona, după ce foști aliați s-au alăturat opoziției, cerându-i să intervină pentru a opri criza politică ce se adâncește în a doua economie ca mărime a Uniunii Europene, relatează The Guardian într-un amplu material.
La câteva ore după ce ultimul său premier a fost constrâns să demisioneze, incapabil să formeze un guvern care să reziste mai mult de o zi, președintele Emmanuel Macron a fost văzut luni singur pe cheiul Senei, într-o friguroasă dimineață de toamnă, scrie Reuters într-o altă analiză.
Gărzile sale de corp păstrau distanța în fața și în spatele lui, în timp ce ieșea printr-o poartă din fier forjat pe digul de piatră, îmbrăcat într-un pardesiu negru. Scena, filmată de la distanță și difuzată de televiziune franceză, amintea de imaginile cu Charles de Gaulle care căuta refugiu în câmpiile bătute de vânt din Irlanda după demisia sa la sfârșitul anilor 1960, un șef de stat care se retrage în sine însuși pe măsură ce era sa politică se apropie de sfârșit.
Primul prim-ministru nominalizat de Macron a cerut marți președintelui să se retragă, pe fondul frustrărilor tot mai mari chiar în interiorul taberei prezidențiale, în contextul unuia dintre cele mai tensionate episoade politice din Franța de la înființarea celei de-a Cincea Republici, în 1958 și poate cea mai gravă criză politică de la demisia lui de Gaulle în 1969.
Édouard Philippe, premier între 2017 și 2020 și în prezent lider al unui partid aliat lui Macron, a declarat că acesta ar trebui să anunțe organizarea de alegeri prezidențiale anticipate imediat după adoptarea bugetului pentru anul viitor. Macron a fost reales în aprilie 2022 pentru un mandat de cinci ani, însă, după alegerile legislative anticipate din 2024, premierii numiți de el nu au reușit să obțină o majoritate parlamentară pentru adoptarea bugetului.
„Timpul este esențial”, a spus Philippe, la stația radio RTL, potrivit Politico Europe. „Nu vom continua ceea ce trăim de șase luni. Încă 18 luni ar fi mult prea mult și dăunează Franței. Jocul politic pe care îl jucăm astăzi este deprimant”, a continuat el.
Philippe, considerat de sondaje drept cel mai bine poziționat candidat al centrului politic pentru viitoarele alegeri prezidențiale, nu este singurul dintre foștii premieri ai lui Macron care se distanțează de președintele aflat în dificultate.
Gabriel Attal, al cărui scurt mandat ca cel mai tânăr prim-ministru din istoria Franței s-a încheiat anul trecut, când Macron a convocat alegerile anticipate ce au dus la actualul parlament fragmentat, a declarat că nu mai înțelege deciziile președintelui.
Attal, în prezent lider al principalului partid pro-Macron, a declarat presei franceze că, după cinci premieri schimbați în mai puțin de doi ani, „a venit timpul să încercăm altceva”, criticând ceea ce a numit „determinarea lui Macron de a păstra controlul cu orice preț”.
Apelurile vin după ce actualul premier, Sébastien Lecornu, numit în funcție cu doar 28 de zile în urmă, a demisionat luni împreună cu întregul său cabinet, la doar 14 ore după formarea acestuia. Macron i-a cerut însă să poarte ultimele discuții cu liderii partidelor pentru a încerca formarea unei majorități.
Președintele i-a acordat lui Lecornu timp până miercuri seara pentru a „defini o platformă de acțiune și stabilitate”. Însă, în semn al dificultăților, partidul de extremă dreapta Adunarea Națională (RN), cea mai mare formațiune din parlament, a refuzat să participe.
„Aceste ale enșpelea negocieri nu mai urmăresc protejarea intereselor poporului francez, ci doar ale președintelui însuși”, a transmis RN, formațiune care, potrivit sondajelor, ar obține cele mai multe voturi la eventuale alegeri legislative, deși este puțin probabil să obțină majoritatea.
Într-un editorial dur, cotidianul Le Monde a descris criza drept o „farsă tragică” și „încă o demonstrație a destrămării celui de-al doilea mandat al lui Macron”, de la realegerea sa din 2022. „Președintele se află într-o criză majoră”, scrie publicația.
Ziarul a criticat întreaga „clasă politică franceză”, pe care a acuzat-o că este „incapabilă să facă față provocării”, preferând să se poziționeze electoral înaintea scrutinului prezidențial din 2027, în loc să „construiască un compromis esențial pentru lunile următoare”.
Franța se află într-o criză politică de peste un an, de la alegerile din 2024 – convocate ca reacție la succesul extremei drepte în alegerile europene din acel an – care au produs un parlament împărțit în trei blocuri relativ egale: stânga, extrema dreaptă și alianța de centru-dreapta a lui Macron, fără ca vreunul să aibă majoritate.
Printre opțiunile posibile, Macron ar putea să-l revoce și să-l revoce din nou pe Lecornu, să numească un alt premier – eventual un tehnocrat fără afiliere politică – care ar fi al optulea din mandatul său, sau să dizolve din nou parlamentul și să convoace alegeri legislative.
Macron a afirmat în repetate rânduri că este reticent să convoace noi alegeri legislative, despre care sondajele arată că ar produce probabil un nou parlament divizat, dar luni a sugerat că ar putea lua această decizie dacă Lecornu nu reușește în ultima sa tentativă.
Președintele a insistat, de asemenea, că nu va demisiona înainte de finalul mandatului său, în 2027.
Apelurile venite din partea aliaților lui Macron au fost oglindite de cereri similare formulate de opoziția politică, atât din partea stângii, cât și a extremei drepte, inclusiv din partea liderului partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (RN), Jordan Bardella. El a declarat marți că sprijină, la rândul său, organizarea de noi alegeri parlamentare sau chiar un scrutin prezidențial anticipat.
„Fac apel la președintele republicii să audă suferința din țară, să iasă din izolare și să dizolve Adunarea Națională. Trebuie să ne întoarcem la poporul francez, pentru ca acesta să poată alege singur o majoritate”, a spus Bardella.
Lecornu s-a întâlnit marți cu liderii alianței centriste a lui Macron și cu cei ai partidului conservator Les Républicains (LR), iar, potrivit presei franceze, partidele au convenit că prioritatea absolută trebuie să fie găsirea unui acord pentru adoptarea urgentă a bugetului de austeritate planificat pentru anul viitor.
Criza politică se desfășoară pe fundalul problemelor financiare tot mai grave ale Franței: raportul datorie/PIB al țării este al treilea cel mai ridicat din Uniunea Europeană și aproape dublu față de plafonul permis de regulamentele europene, la fel ca și deficitul bugetar estimat, de aproape 6%.
Pentru a obține o majoritate în parlament și a asigura adoptarea bugetului, Lecornu va avea nevoie de sprijinul altor formațiuni, inclusiv al Partidului Socialist (PS) de centru-stânga, care a cerut „o schimbare de direcție” și formarea unui nou „guvern de stânga”.
Lecornu a devenit cel mai efemer prim-ministru din istoria modernă a Franței în momentul demisiei sale — al cincilea premier al țării de la realegerea lui Macron în 2022 și al treilea de la dizolvarea parlamentului de anul trecut.
