Miniștrii britanici se pregătesc să relaxeze planurile post-Brexit pentru controalele la frontieră asupra produselor alimentare și a altor importuri din Uniunea Europeană, din cauza temerilor că vor deteriora în continuare comerțul și ar putea duce la lipsuri severe în supermarketurile din Marea Britanie, informează The Guardian, preluat de Digi24. 

Exportatorii britanici au fost loviți puternic de noile reguli și reglementări de la graniță după intrarea în vigoare oficială a Brexitului de la 1 ianuarie 2021, unii ajungând chiar la concluzia că există costuri mult prea mari pentru comerțul UE-UK.

Potrivit mai multor surse din industria britanică, citate de Observer, noul ministru pentru Brexit, Lordul Frost, are în vedere să permită controale mai laxe asupra importurilor de la 1 aprilie și să reducă planurile pentru controale vamale complete, inclusiv inspecții fizice, care urmează să înceapă de la 1 iulie.

De la această dată, planurile includeau verificări fizice ale produselor și declarații vamale pentru ca acestea să poată intra în țară. Toate aceste planuri au fost date peste cap de efectele dezastruoase ale Brexit asupra comerțului britanic, iar guvernul de la Londra are în vedere să renunțe la o parte dintre ele de teama de a nu ajunge ca rafturile magazinelor să fie goale din primăvară.

Astfel, importurile de hrană din UE în Marea Britanie ar putea intra în țară fără prea multe verificări, în contextul în care ultimele două luni au arătat cât de mult a afectat Brexit comerțul britanic.

Agenția din UK care se ocupă de responsabilitate bugetară (Office for Budget Responsability) a reiterat că barierele impuse la graniță din cauza Brexit duc la o scădere de 4% a productivității pe termen lung.

De altfel, o figură importantă din industrie a precizat: „Îngrijorarea este că, dacă continuăm cu mai multe controale și trecem la controale la importuri, atunci exportatorii nu vor fi pregătiți și nici de această parte nu suntem pregătiți pentru asta. Nu există încă infrastructura instalată sau numărul de funcționari vamali necesari pentru a realiza toate acestea. Am văzut deja exporturile grav afectate. Următorul coșmar ar putea fi importurile.”

Totuși, o sursă din Downing Street a confirmat sâmbătă seara că Frost a ordonat deja „o revizuire a calendarului pentru a ne asigura că nu impunem sarcini inutile companiilor”, dar a adăugat că este de-abia  „la începutul procesului și nu s-au luat decizii”.

Astăzi se împlinesc 75 de ani de la discursul prin care fostul prim-ministru britanic Winston Churchill a invocat conceptul “Cortinei de Fier”, rămas definitoriu pentru istoria postbelică și un moment de referință al confruntării bipolare dintre SUA și URSS și al trasării unei linii ideologice de aproape cinci secole între Europa de Est și cea de Vest.

La 5 martie 1946, la Fulton, Missouri, în fața unei mulțimi imense care l-a inclus președintele SUA, Harry Truman, liderul Marii Britanii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a rostit o faimoasă descriere a diviziunii politice care se deschidea în Europa între estul comunist dominat de sovietic și democrațiile occidentale și o frază care este considerată moment de debut al Războiului Rece: “De la Stettin în Marea Baltică până la Trieste în Adriatică, o cortină de fier a coborât pe tot continentul. În spatele ei au rămas toate capitalele din vechile state ale Europei Centrale şi de Est: Varşovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucureşti şi Sofia”.

La 75 de ani distanță de la acel moment, 27 state europene s-au regăsit în cadrul Uniunii Europene, proiectul integraționist european construit pe baza reconcilierii postbelice și din care Marea Britanie a lui Churchill a făcut parte din 1973 până în 2020. 

BBC amintește că Winston Churchill folosise pentru prima dată termenul de “cortină de fier” într-o telegramă confidenţială adresată preşedintelui Statelor Unite, Harry Truman, în mai 1945 – la numai patru zile de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.

Winston Churchill era îngrijorat de intenţia URSS de a instala regimuri politice “prietene” în sud-estul Europei, mai ales după ce negociase cu dictatorul sovietic Iosif Stalin acordul procentajelor de la Moscova, care viza împărțirea sferelor de influență în Europa de Est și de Sud-Est.

Puțini sunt cei care știu că celebrul discurs al fostului prim-ministru britanic privind căderea Cortinei de Fier peste Europa, susținut la 5 martie 1946, la Fulton, ar fi trebuit să cuprindă și referiri la Statele Unite ale Europei, un concept pe care însă Churchill l-a prezentat șase luni mai târziu, la Zurich, la 19 septembrie 1946.

Dezvăluirile au apărut într-o scrisoare publicată de The Guardian la 10 mai 2020, în aceeași în care în urmă cu 80 de ani Winston Churchill prelua puterea într-o Mare Britanie aflată în război cu Germania nazistă, dar și în contextul în care pe 8 mai s-au împlinit 75 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, iar 9 mai au fost aniversați 70 de ani de la Declarația Schuman, document considerat piatra de temelie a Uniunii Europene.

Ambele discursuri, de la Fulton și de la Zurich, au fost susținute când Winston Churchill era lider al opoziției după primul său mandat de prim-ministru.

Winston Churchill a fost prim-ministru al Marii Britanii în două rânduri. El a fost numit prim-ministru al Marii Britanii la 10 mai 1940 și a condus din această poziție guvernul Regatului Unit către victoria din cel de-al Doilea Război Mondial, jucând un rol crucial în crearea ordinii internaționale postbelice, decisă prin conferințele de la Ialta (4-11 februarie 1945) și de la Postdam (17 iulie – 2 august 1945). Marea Britanie a început Conferința de la Potsdam cu Winston Churchill prim-ministru și a încheiat-o cu laburistul Clement Attlee la conducere, după victoria împotriva conservatorilor lui Churchill la alegerile din 1945.

Winston Churchill a revenit ca prim-ministru la 26 octombrie 1951 până la 5 aprilie 1955, fiind primul șef al guvernului de la Londra din timpul domniei reginei Elisabeta a II-a (1952-prezent).

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu l-a primit joi, la sediul MAE, pe Greg Hands, ministru de stat pentru politici comerciale din cadrul Departamentului de Comerț Internațional al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi oficiali au realizat, cu acest prilej, un schimb de opinii privind viitorul relațiilor bilaterale România – Regatul Unit, cu accent asupra oportunităților de cooperare dintre cele două țări în contextul post-Brexit.

Ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat că pentru România, Regatul Unit rămâne în continuare un partener strategic, de încredere, existând conexiuni istorice profunde între cele două state, precum și numeroase poziții similare pe teme de actualitate ale relațiilor internaționale. Ambii demnitari au reafirmat relevanța Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit, stabilit în anul 2003, și au evocat interesul comun pentru modernizarea cadrului acestui parteneriat, inclusiv în contextul noii dinamici determinate de retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, dar și al evoluțiilor mediului internațional.

Pe palierul bilateral, șeful diplomației române a arătat că relațiile economice constituie unul dintre pilonii Parteneriatului Strategic pe care autoritățile române doresc să-l consolideze în mod special, printr-o valorificare eficientă a potențialului schimburilor economice și al atragerii investițiilor britanice în România.

În acest context, miniștrii Bogdan Aurescu și Greg Hands au evocat utilitatea revitalizării activității Camerei de comerț bilaterale pentru impulsionarea relațiilor dintre companiile din cele două state și au evidențiat interesul pentru aprofundarea cooperării în domenii cum ar fi serviciile financiare și IT, precum și pentru posibilitatea constituirii unui hub tehnologic româno-britanic.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat rolul esențial al comunității românești din Regatul Unit, în calitate de vector al impulsionării relației bilaterale româno-britanice și a reiterat importanța pe care autoritățile de la București o acordă respectării drepturilor românilor din Regatul Unit. Din această perspectivă, a pledat pentru soluționarea chestiunii taxei diferențiate aplicate de partea britanică pentru vizele de muncă, prin identificarea unei abordări comune, cât mai curând posibil.

Ministrul Bogdan Aurescu a evocat, totodată, cooperarea foarte bună dintre România și Regatul Unit în domeniul securității și apărării, salutând prezența în România a aeronavelor Royal Air Force pentru efectuarea operațiunilor de poliție aeriană întărită.

De asemenea, cei doi demnitari au reconfirmat convergența viziunilor celor două state cu privire la o serie de teme internaționale, cum ar fi promovarea unei relații transatlantice solide, relația cu Rusia și sprijinirea statelor partenere din Vecinătatea Estică.