Republica Moldova trebuie să adere la Uniunea Europeană pentru a supraviețui agresiunii Rusiei, a avertizat marți președinta Maia Sandu, într-un discurs susținut de la tribuna Parlamentului European și centrat pe apărarea democrației având ca reper propria țară aflată în ajunul unui scrutin parlamentar decisiv pentru viitorul țării.
Învecinată doar cu România și Ucraina, țara cu 2,4 milioane de locuitori, care împarte o frontieră de 1 200 de kilometri cu Ucraina, a devenit o țintă a războiului hibrid purtat de Rusia, inclusiv prin dezinformare și propagandă, atacuri cibernetice și manipularea alegerilor.
„Iată de ce calea noastră europeană nu este doar despre valori, este despre supraviețuire”, a declarat Sandu în alocuțiunea susținută în aplauzele Parlamentului European la Strasbourg, adăugând că Kremlinul „și-a dezlănțuit întregul arsenal de atacuri hibride împotriva noastră”. „Câmpul de luptă îl reprezintă alegerile noastre“, a adăugat ea.
„Moldova nu poate fugi de geografia sa. Simțim brațul lung al agresiunii ruse (…) Ne confruntăm cu un război hibrid nelimitat, la o scară nemaivăzută înainte de invazia totală a Ucrainei”, a spus ea, numind Rusia „cea mai mare amenințare cu care ne confruntăm”.
Discursul președintei Sandu a avut loc înaintea alegerilor parlamentare cruciale din Republica Moldova din 28 septembrie, pe fondul avertismentelor potrivit cărora Kremlinul continuă să utilizeze o serie de tactici online și offline, inclusiv dezinformarea și schemele de cumpărare a voturilor, în încercarea de a deraia traiectoria pro-europeană actuală a țării.
Discursul lui Sandu, rostit cu o zi înainte ca președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen să susțină de la același pupitru discursul privind Starea Uniunii Europene, a căutat reconfirmarea sprijinului european pe fondul alegerilor parlamentare din 28 septembrie.
Cetățenii Republicii Moldova vor merge la urne pentru un scrutin pe care Sandu a prezis că Kremlinul va încerca să-l influențeze și despre care a spus că sunt cele mai importante alegeri din istoria țării.
Referendumul de anul trecut privind aderarea la UE a trecut la limită, cu 50,4% din voturi față de 49,6%, într-un proces electoral afectat de interferențe rusești. În același timp, în cadrul unor alegeri prezidențiale extrem de strânse, Sandu și-a învins contracandidatul prorus, obținând al doilea mandat pentru care a candidat de pe o platformă democratică pro-europeană.
„Scopul Kremlinului este limpede: să captureze Moldova prin intermediul urnelor de vot, să ne folosească împotriva Ucrainei și să ne transforme într-o rampă de lansare a atacurilor hibride împotriva Uniunii Europene”, a adăugat Sandu, prezentând tehnicile și exemplele de manipulare și propagandă orchestrate de la Kremlin.
Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE în 2022 și a inițiat reforme ample în administrație, justiție și economie. Însă Sandu a avertizat că Uniunea nu ar trebui să aștepte „perfecțiunea” înainte de a permite țării să avanseze pe drumul integrării.
„Nu cerem scurtături. Ne facem temele cu sârguință. Dar pentru noi, aderarea nu este doar un exercițiu tehnocratic. Este o cursă contra cronometru – pentru a ancora democrația noastră în Uniunea Europeană, acolo unde va fi protejată de cea mai mare amenințare: Rusia”, a afirmat ea.
“Vă mulțumesc că mi-ați oferit ocazia să vă vorbesc astăzi – și că sunteți alături de Moldova pe calea noastră europeană“, a conchis Sandu discursul în fața europarlamentarilor.
De altfel, eurodeputații vor participa la o dezbatere separată cu Consiliul și Comisia privind consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride și a ingerințelor rusești, iar miercuri vor vota o rezoluție în acest sens.
Discursul președintei Republicii Moldova în casa democrației europene este menit să stimuleze caracterul decisiv al alegerilor de la finalul acestei luni și să contracareze tacticile hibride ale Rusiei.
Pe acest fundal, Maia Sandu i-a găzduit pe 27 august, de Ziua Independenței Republicii Moldova, pe președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul polonez Donald Tusk pentru a-și exprima sprijinul ferm pentru Republica Moldova în fața presiunilor rusești și pentru parcursul european al țării. Într-un scut politic de susținere pentru Republica Moldova în fața Rusiei, cei trei au avut intervenții la evenimentele dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova, cu Macron și Tusk vorbind în limba română, în ovațiile audienței din Piața Marii Adunări Naționale.
Acest veritabil desant politic european la Chișinău a fost deschis de prim-ministrul Ilie Bolojan, primul lider român care a vizitat Republica Moldova pe 23 august, ziua nefastului și odiosului pact Ribbentrop-Molotov, și a fost încheiat duminică, 31 august, de Ziua Limbii Române, printr-o vizită la Chișinău a președintelui Nicușor Dan.
Reuniți la Bruxelles pentru Consiliul European de vară din luna iunie, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au reafirmat sprijinul ferm pentru Republica Moldova pe drumul său către aderarea la UE, invitând Consiliul Uniunii Europene să deschidă clusterele și capitolele de negociere “atunci când condițiile sunt îndeplinite” și luând act de evaluarea Comisiei Europene potrivit căreia primul cluster, cel al aspectelor fundamentale, este pregătit pentru a fi deschise negocierile. Concluzii similare au fost adoptate și în privința Ucrainei, însă nu prin consens, 26 de state aprobând și Ungaria continuând să își exercite dreptul de veto în ce privește Kievul.
Ulterior, Uniunea Europeană și Republica Moldova au organizat pe 4 iulie primul lor summit din istorie, la Chișinău, întâlnirea marcând un moment istoric în relațiile UE–Moldova, reafirmând angajamentul comun pentru pace, securitate și prosperitate în întreaga Europă și evidențiind viitorul european al Republicii Moldova.
În cadrul summitului, președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Republicii Moldova Maia Sandu au adoptat o declarație comună care trasează o viziune comună și stabilește rezultate concrete pentru calea europeană a Moldovei, inclusiv propunerea de eliminare a tarifelor de roaming cu Uniunea Europeană de la data de 1 ianuarie 2026 și alocarea a 270 milioane de euro, sub formă de prefinanțare, din Planul de Reformă și Creștere pentru Republica Moldova, cel mai amplu program financiar de la independența țării, în valoare de 1,9 miliarde de euro.
