Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a transmis, miercuri, un mesaj la 23 de ani de la atentatele din SUA din 11 septembrie, moment care ”a schimbat cursul istoriei şi a schimbat perspectiva omenirii asupra terorismului: un cumplit flagel care poate lovi oriunde”.

”Comemorăm 23 de ani de la atentatul din 11 septembrie 2001, care a schimbat cursul istoriei şi a schimbat perspectiva omenirii asupra terorismului: un cumplit flagel care poate lovi oriunde, chiar şi în inima economică a celei mai puternice ţări. Naţiunea americană a mers mai departe, în timp, plângându-şi victimele şi luând măsuri pentru ca un asemenea eveniment să nu se mai întâmple”, a scris, miercuri, pe Facebook, Nicolae Ciucă.

El a afirmat că solidaritatea şi unitatea în faţa terorii reprezintă calea către o lume mai sigură şi precizează că securitatea şi siguranţa statală sunt pilonii centrali ai viziunii sale prezidenţiale pentru România.

Cinstim memoria celor care şi-au pierdut viaţa în acea tragică zi şi suntem cu inima alături de familiile acestora şi de supravieţuitori. România a fost şi rămâne solidară cu partenerul strategic american, la fel ca întreaga lume democratică. Solidaritatea şi unitatea în faţa terorii – indiferent de unde este ea răspândită – reprezintă calea către o lume mai sigură. Securitatea și siguranța statală sunt pilonii centrali ai viziunii mele prezidențiale pentru România anilor care urmează. Putem construi orice în societatea noastră, dacă oamenii au garanția că trăiesc în pace si siguranță”, a conchis Nicolae Ciucă.

Mircea Geoană și-a anunțat miercuri în mod oficial candidatura la funcția de președinte al României. La o zi după încheierea mandatului de secretar general adjunct al NATO, fostul ministru de externe a publicat pe rețelele sociale în videoclip în care s-a lansat în cursa pentru Palatul Cotroceni.

“Candidez la președinție pentru că știu că avem nevoie de o schimbare adevărată!”, a scris Geoană, pe Facebook.

În videoclipul în care apare pregătindu-și cravata și fiindu-i transmise sugestii despre ce să spună în discursul său, Geoană se oprește și spune: “Puteam să vă promit o țară perfectă. Să pozez în politicianul perfect, să vă spun că toate problemele vor dispărea peste noapte. Dar știm cu toții că asta nu e realitatea. Nu suntem perfecți. Eu nu sunt perfect. Dar știți ce putem face? Putem să muncim”.

“Să ne ridicăm mânecile și să construim o țară mai bună. România nu are nevoie de perfecțiune; are nevoie de lideri care să asculte, să înțeleagă și să acționeze cu profesionalism”, a continuat el.

“Haideți să renaștem împreună!”, este îndemnul cu care își încheie Geoană prima acțiune de prezidențiabil.

Sloganul său este “Independent. Viziune. Respect”.

Geoană candidează la funcția de președinte al României din postura de candidat independent la un deceniu și jumătate distanță de când, în calitate de președinte al Partidului Social-Democrat, a pierdut alegerile prezidențiale în turul al doilea de scrutin în fața președintelui în exercițiu, Traian Băsescu.

Cariera publică a lui Mircea Geoană a început în 1996, când a fost numit de președintele Ion Iliescu în poziția de ambasador al României la Washington. La 37 de ani, era cel mai tânăr diplomat în această funcție.

A asigurat reprezentarea diplomatică a României la Washington până în anul 2000, inclusiv în perioada președinției lui Emil Constantinescu, contribuind la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, prin vizita președintelui american Bill Clinton la București, la 11 iulie 1997, și la organizarea vizitei președintelui Constantinescu la Washington, când a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

În perioada 2000-2004 a fost ministru de externe al României, perioadă în care a făcut parte din guvernul ce a negociat și a obținut aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. Din postura de șef al diplomației române, a participat la ridicarea drapelului României la sediul NATO, moment care a consfințit aderarea la Alianță, și a semnat încheierea negocierilor de aderare la UE.

În 2001, în calitate de ministru de externe, a prezidat reuniunile Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, când România a deținut președinția în exercițiu a OSCE. În aceeași calitate de șef al diplomației române, Geoană a prezidat, în iulie 2004, reuniunile Consiliului de Securitate al ONU, România deținând în perioada 2004-2005 ultimul său mandat de membru nepermanent în CS ONU.

A candidat în vara anului 2004 la funcția de primar general al Bucureștiului, dar a pierdut din primul tur în fața primarului de atunci, Traian Băsescu. Urma să fie propus prim-ministru al României dacă liderul PSD Adrian Năstase câștiga alegerile prezidențiale din 2004, dar pe care le-a pierdut în fața lui Traian Băsescu.

A fost lider al PSD în perioada 2005-2010, după ce a câștigat competiția pentru șefia social-democraților în fața fostului președinte Ion Iliescu. A deținut și funcția de președinte al Senatului între 2008-2011. În 2009, a pierdut alegerile prezidențiale la o distanță de 0,66% din voturi în spatele lui Traian Băsescu.

A fondat în anul 2006 Institutul Aspen România, pe care l-a condus până în anul 2019, când a preluat funcția de secretar general adjunct al NATO, deopotrivă primul român și primul est-european care ocupă cea mai înaltă poziție în Alianță după aderarea la NATO a țărilor din fostul bloc comunist.

Marți, 10, septembrie, în ultima zi în calitate de secretar general adjunct al NATO a fost decorat cu Ordinul NATO “Serviciul Merituos”.

Centrul de greutate al viitoarei Comisii Europene va cădea pe reglementările din interiorul pieței unice și pe “segmentul de stânga” care se referă la muncă, protecție socială și venituri, a declarat marți premierul Marcel Ciolacu, într-o reacție la raportul privind competitivitatea europeană publicat de Mario Draghi și în contextul în care România ar urma să dețină în următorul mandat al Comisiei, prin Roxana Mînzatu, portofoliul pentru locuri de muncă, drepturi sociale și locuințe.

Liderul PSD și candidatul acestui partid la alegerile prezidențiale a făcut aceste afirmații în cursul unei emisiuni la postul de televiziune Antena 3.

“Văd în planul Draghi anunțat acum câteva zile. Am văzut la candidata pentru funcția de președinte al Americii. Cu case sociale, lucru pe care l-am prins și noi în Comisia Europeană. Și aici am venit pe portofoliu al muncii și am prins și locuințele sociale. Am văzut în planul Draghi 800 de miliarde să se întoarcă în economie, lucru pe care l-am făcut și noi. (…) Noi am întors 4,5% din PIB în economie. Am văzut la Draghi că vine cu reducerea costurilor pentru energiei. Este o problemă globală și trebuie o abordare unitară a Uniunii Europene de această dată. Piața unică trebuie foarte… Părerea mea, cele mai importante portofolii în viitoarea Comisie Europeană rămân în segmentul de stânga – muncă, protecție socială, venituri, salariu minim european – și reglementările din piața internă, din piața unică. E clar că în acest moment Comisia are cu totul și cu totul alt plan, mult mai așezat. Războiul, pandemia, criza au venit în timpul mandatului trecut. Fiind un angrenaj prea mare, a reacționat prea greu”, a declarat Ciolacu.

Europa trebuie să investească de două ori mai mult decât a investit în reconstrucția de după cel de-al Doilea Război Mondial, a declarat luni fostul premier italian și ex-președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, la publicarea unui raport mult așteptat privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului.

În secțiunea de deschidere a raportului, Draghi a declarat că blocul are nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro (829-884 de miliarde de dolari) pe an, până la 5% din PIB – mult mai mari chiar decât cele 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial.

Raportul susține că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazele naturale.

Raportul conține și o secțiune centrată pe reducerea decalajelor de competențe în UE și abordează condițiile de muncă în UE, subliniind că, pe lângă acestea, locuințele și conectivitatea, pot juca un rol semnificativ în atragerea lucrătorilor.

De altfel, locuințele reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli ale gospodăriilor din UE și este un aspect esențial al Pilonului European al Drepturilor Sociale.

Raportul Draghi este considerat și un punct de plecare al dezbaterii cum va fi influențată “economia socială de piață” a Europei de noile priorități ale competitivității europene.