Connect with us

U.E.

Marea Britanie lansează în circulație o nouă monedă cu ocazia Brexitului pentru a marca un ”nou capitol”

Published

on

© Sajid Javid / Twitter

Regatul Unit va marca ieșirea din Uniunea Europeană prin lansarea unei noi monede de 50 de pence, ea fiind inscripţionată cu mesajul ”Pace, prosperitate şi prietenie cu toate naţiunile” şi cu data Brexitului, 31 ianuarie 2020.

 

”Retragerea din Uniunea Europeană este un punct de cotitură în istoria noastră şi această monedă marchează începutul acestui nou capitol”, a scris pe Twitter ministrul britanic de finanţe Sajid Javid.

Aproximativ 3 milioane de monede vor fi distribuite de bănci, oficii poștale și magazine, la nivel național începând de vineri, 31 ianuarie, iar alte 7 milioane vor intra în circulație la sfârșitul acestui an, informează comunicatul oficial.

Ministerul britanic de Finanţe stabilise iniţial ca noua monedă de 50 de pence să fie inscripţionată cu 29 martie 2019, data iniţială la care fusese prevăzut Brexitul înainte ca disputele dintre susţinătorii şi adversarii ieşirii din UE să conducă la amânarea acestuia.

Sajid Javid a  fost cel care a primit primul lot de monede Brexit și i-l va prezenta premierului săptămâna aceasta.

La 1 februarie 2020, după 47 de ani de apartenență la UE, Regatul Unit va deveni primul stat membru care va fi părăsit Uniunea Europeană.

Citiți și: Premierul Boris Johnson propune o campanie de strângere de fonduri pentru ca faimosul Big Ben să sune în noaptea Brexitului. Fiecare bătaie a clopotului va costa 50.000 de lire sterline

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

U.E.

Excluderea Fidesz din PPE: Viktor Orban cere sprijinul Uniunii Creştin Democrate din Germania pentru a contracara criticile lui Donald Tusk

Published

on

© Flickr / Kancelaria Permiera

Premierul ungar Viktor Orban, căruia Parlamentul de la Budapesta i-a acordat puteri aproape nelimitate pe timpul stării de urgență cauzate de noul coronavirus, i-a cerut preşedintei Uniunii Creştin Democrate din Germania (CDU), Annegret Kramp-Karrenbauer, să intervină pentru a contracara criticile preşedintelui Partidului Popular European Donald Tusk împotriva politicii sale, relatează AFP.

”Folosirea pandemiei pentru a instaura o stare de urgenţă permanentă este periculoasă din punct de vedere politic şi inacceptabilă din punct de vedere moral”, a avertizat Donald Tusk într-o scrisoare adresată miercuri preşedinţilor partidelor membre ale PPE, conform Agerpres.

Aceste afirmaţii au ca scop ”semănarea discordiei în familia noastră politică”, a răspuns, la rândul său, Viktor Orban.

Într-o scrisoare citată de AFP, liderul ungar i-a cerut doamnei Kramp-Karrenbauer ”să-l convingă pe Tusk” să înceteze aceste divizări şi ”să înceapă să se concentreze asupra a ceea ce este necesar acum”. Viktor Orban a adresat apeluri similare celorlalţi preşedinţi de partide din PPE.

Partidul condus de Annegret Kramp-Karrenbauer este prima formaţiune din cadrul Partidului Popular European (PPE).

CDU şi alte câteva partide membre au blocat în mod repetat în ultimele luni cererile de excludere din PPE a lui Viktor Orban şi a partidului său, Fidesz, au declarat pentru AFP mai multe surse din cadrul PPE.

Cererile de excludere au fost însă reluate, după ce Parlamentul maghiar a votat luni cu o majoritate de două treimi în favoarea unei legi care permite guvernului premierului Viktor Orbán să guverneze prin ordonanțe de guvern pe termen nelimitat. Orban a obţinut astfel undă verde de la legiuitori pentru a legifera prin ordonanţe în cadrul unei stări de urgenţă pe perioadă nedeterminată, pe care opoziţia o consideră “disproporţionată” în lupta împotriva noului coronavirus.

Proiectul de lege permite guvernului să prelungească pe termen nedefinit starea de urgenţă, intrată în vigoare în 11 martie, fără a mai cere avizul parlamentului. Sub acest regim al stării de urgenţă, guvernul ar putea “să suspende utilizarea anumitor legi prin decret, să se distanţeze de dispoziţii statutare şi să introducă alte măsuri extraordinare, cu scopul de a garanta stabilitatea vieţii, a sănătăţii, securitatea personală şi materială a cetăţenilor, precum şi economia”, scrie în proiectul premierului Viktor Orban.

Textul mai prevede de asemenea instituirea pedepselor cu închisoarea pentru difuzarea de ”ştiri false”, ceea ce a dus la protestul opoziției și al puținelor instituții independente de presă din țară.

În aceste condiții, Comisia Europeană a emis o declarație prin care avertizează că măsurile de urgență impuse de statele membre pentru combaterea COVID-19 trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar și trebuie să fie strict proporționale, iar Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă prevederile articolului doi din Tratatul Uniunii Europene.

Ungaria se confruntă în prezent cu procedurile de la articolul 7 în temeiul Tratatului UE, utilizate atunci când o țară membră manifestă riscul încălcării valorilor fundamentale prevăzute la articolul 2. În același context, partidul Fidesz este suspendat din forurile statutare ale PPE începând din martie 2019, decizia fiind prelungită la începutul acestui an pe termen nelimitat.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac: În 2018, am fost singurul parlamentar român care a renunțat la pensia specială. PMP, singurul partid care a cerut eliminarea pensiilor speciale

Published

on

Eurodeputatul Eugen Tomac, președinte al Partidului Mișcarea Populară, a reamintit joi că în 2018 a fost singurul parlamentar național care a renunțat la pensia specială votată de legislativul de la București.

“Cum am renunțat la pensia specială. Sunt singurul parlamentar care, atunci când s-a votat legea prin care s-au instituit pensiile speciale pentru politicieni, am fost la tribuna Parlamentului și am spus că renunț la pensia specială. Pentru că este un furt! Acest fapt este consemnat în stenograma Parlamentului României din 19 decembrie 2018 și publicat în Monitorul Oficial, deci eu am renunțat la pensia specială. PMP a fost primul partid care a propus un proiect de lege, semnat de toți parlamentarii noștri, prin care am cerut eliminarea tuturor pensiilor speciale. Și nu am renunțat niciodată la aceasta ințiativă. Acum, când toți se înghesuie din nou să spună că vor eliminarea pensiilor speciale, vreau doar să reamintesc că noi am fost întotdeauna împotriva acestei nedreptăți și sperăm ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas, când recesiunea bate la ușă și ne amenință cu sugrumarea economiei, să oprim risipa banilor și să eliminăm toate pensiile speciale”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

Partidul Național Liberal a depus  miercuri un proiect de lege privind impozitarea progresivă a pensiilor speciale de la 10% și până la 95%, banii urmând să fie direcționați spre nevoile medicale actuale.

Florin Roman, liderul deputaților PNL, și Daniel Fenechiu, liderul senatorilor liberali au depus un amendament la OUG 29/2020.

Propunerea vizează impozitarea cu 10% a pensiilor speciale între 2001-4000 lei, cu 60% a pensiilor speciale cuprinse între 4001-7000 lei și cu 95% a pensiilor speciale care depășesc cuantumul de 7000 lei.

 

Continue Reading

U.E.

Coronavirus: Personalități academice europene avertizează că fără un nou patriotism european, declinul Uniunii Europene va fi inevitabil

Published

on

© European Union

Mai multe personalități din lumea academică europeană solicită de urgență un compromis dinamic între cele 9 state care pledează pentru emiterea de obligațiuni în comun („coronabonds”) și frontul format de Germania și Olanda, într-un articol publicat în ziarul Le Soir, 1 aprilie 2020, și remis pentru publicare în limba română către CaleaEuropeană.ro.

UE a ieșit divizată de la Consiliul European din 26 martie, dedicat gestionării celei mai grave crize din 1929 și până acum, mult mai gravă chiar decât cea din 2012-2017. Cu toate acestea, credem că pandemia coronavirusului și criza economică și socială oferă Europei o oportunitate extraordinară de a decide să se îndrepte către o unitate cu adevărat profundă sau să decline ireversibil. Acesta va depinde de deciziile guvernelor, ale Consiliului European și ale instituțiilor UE; dar, de asemenea, și mai presus de toate, mobilizarea autentică și competentă a cetățenilor și a opiniei publice din fiecare stat membru. Întrebarea pentru Europa este aceasta: există o comunitate a destinului, o ”Schicksalsgemeinschaft”, conștientă de responsabilitățile sale globale sau este doar o asociere instrumentală de egoisme naționale, suicidare, în care predomină clar alegerea cu obstinație a fiecăruia pentru sine în detrimentul celorlați, acum, când ne aflăm în fața unor provocări istorice? Mai există încă un minim sentiment de apartenență la o comunitate, bazat pe interese comune puternice?

Forțele de extremă dreaptă în ambuscadă Susținătorii dezintegrării și extrema dreaptă, triumfători în contextul Brexit-ului, dar înfrânți la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai, sunt deja pregătiți pentru un nou atac fără precedent la euro și la Uniunea Europeană: de această dată, atacul ar putea fi victorios, profitând cinic de frustrarea populară masivă generată de suferința enormă cauzată de criza sanitară, de tragedia socială și economică care ne așteaptă, dar și de inacțiunea politică a elitelor europene.  Altă criză, alte simptome  Parlamentul European s-a declarat clar în favoarea unui salt înainte: dar cum? Comisia Europeană, care a propus, totuși, „Pilonul social european” și care a lansat proiectul ambițios „Green Deal”, poartă o mare responsabilitate pentru stagnarea actuală, din cauza lipsei de leadership atât din punctul de vedere al bugetului multianual, cât și din punctul de vedere al instrumentelor și soluțiilor inovatoare pentru gestionarea crizei sanitare și a consecințelor economice ale acesteia. In fond, criza de acum nu este un șoc asimetric precum cel din 2012-17: dimpotrivă, este simetrică și privește toate țările, chiar dacă deocamdată nu sunt lovite, dar cu atât mai mult exercită o presiune asupra statele care au fost deja cele mai afectate de criza migranților și a refugiaților.  

Cooperare și solidaritate  

O urgență excepțională necesită remedii excepționale. Decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a angaja 750 de miliarde de euro pe piața obligațiunilor este necesară dar nu suficientă. Pentru criza din 2012, mai puțin gravă, BCE a angajat timp de câțiva ani între 50 și 80 de miliarde pe lună (Q.E). În plus, BCE nu poate fi lăsată singură: măsurile sale trebuie să fie însoțite de politici naționale și europene. Suspendarea Pactului de Stabilitate poate permite guvernelor naționale să răspundă la această apariție „ca unui război”, în cuvintele lui Draghi (Financial Times): „ e de făcut tot ce trebuie pentru a salva industria și economia noastră, ceea ce implică și nivelul nostru de ocupare ”.

Dar toate acestea ar fi insuficiente în fața deficitelor fiscale, care inevitabil vor crește cu mai multe procente din PIB și într-un context de recesiune prevăzut de optimiști între -2 și -5%. Este imperativ ca UE să îmbine un val de solidaritate antivirus cu o nouă solidaritate financiară.

De ce atât de puțină inițiativă și creativitate în instituțiile UE? De ce o astfel de inerție birocratică? Gesturile politice, simbolice, de solidaritate și noi propuneri în căutarea unui compromis dinamic ar ajuta enorm, într-un cadru în care doar ajutoarele din China, Rusia, SUA și Cuba par să se manifeste!

Acuzații grave

Situația UE nu a fost niciodată mai gravă, iar deciziile eșuate pot conduce milioane de cetățeni către eurocepticism și naționalism cu consecințe imprevizibile, după cum arată exemplul maghiar. Într-adevăr, acuzațiile reciproce sunt mai dure decât oricând. Pe de o parte, tema dreptei olandeze și germane a „pericolului moral” (moral hazard): eurobondurile, mutualizarea de datorii naționale ar încuraja practici imorale de laxism bugetar în țările îndatorate. Pe de altă parte, țările din Nord sunt acuzate de lipsa de solidaritate în situația în care sunt aproape 1.000 de morți pe zi, observăm primele tulburări sociale în Italia și Spania și o incipientă epidemie în Franța și în Belgia; cea mai gravă acuzație este aceea de a se dori să se profite de criza financiară iminentă pentru a se îmbogăți și pentru a schimba echilibrul de putere în Europa. Să te îmbogățești? Da, din dorința de a atrage economia globală către obligațiunile naționale. Și investițiile multinaționalelor, prin dumping fiscal, obținut prin scăderea impozitelor pe profit. Aceste acuzații nu mai provin de la Salvini, Wilders, Le Pen sau AfD, ci din cercuri decisive și centrale, cei care au contribuit la integrarea europeană. Aceste acuzații reciproce, această prăbușire a încrederii, mediatizate și repetate de o mie de ori, sunt pe cale de a-i bulversa chiar și pe europenii cei mai convinși, minând nucleul dur al consensului european care a fost construit în 70 de ani. Efectul asupra democrațiilor noastre poate fi curând ireparabil.

Următoarele zile sunt decisive

Consiliul European a delegat Eurogrupul să caute o soluție, în timp ce acesta din urmă tocmai îi delegase la rândul său medierea propriului blocaj. Prin urmare, suntem într-un impas, iar următoarele zile vor fi decisive. Suntem convinși că nu numai în cele 9 națiuni ale căror guverne i-au trimis lui Charles Michel scrisoarea pentru emiterea de coronabodns, dar și în opinia publică din Germania, Olanda, Austria și Finlanda, un consens larg există pentru:

  1. negocierea condițiilor pentru accesul la MES, Mecanismul european de stabilitate, dotat cu 430 de miliarde, ale căror împrumuturi sunt acum prea subordonate unei puneri sub tutelă inacceptabile a statului aflat în criză;
  2. crearea unui grup european de experți calificați care pot propune urgent noi instrumente cu toate detaliile tehnice necesare. Desigur, cele 9 state nu trebuie să se blocheze în emiterea de obligațiuni în comun ca și cum ar fi singura soluție: ci ca o condiție de a salva ideea de bază, deoarece această propunere este, totuși, bogată în promisiuni de eficiență (arată unitatea în fața piețelor globale) și simbolică (în fața cetățenilor): nu poate fi lichidată ca „slogan propagandistic”.

Două inițiative pentru două mesaje puternice  

Prin urmare, două mesaje trebuie să fie trimise:

1. Primul mesaj de speranță trebuie să spună adevărul cetățenilor obișnuiți, popoarelor Europei copleșite de criza coronavirusului și îngrijorate de viitorul lor: UE este acolo pentru a-i ajuta în mod concret și pentru a se confrunta cu criza sanitară, socială și economică printr-o mai mare unitate și printr-un proiect major de renaștere economică și socială. 

2. Al doilea mesaj trebuie transmis la nivel mondial: unitate, forța și stabilitatea zonei euro, o garanție, după cum spunea Emmanuel Macron, a „suveranității noastre comune” în fața piețelor mondiale și în fața celor care doresc să dezbine și să distrugă UE. 

O chestiune de supraviețuire 

Într-adevăr, UE are responsabilitatea globală în fața umanității și a implicațiilor geopolitice ale crizei. SUA au subestimat epidemia, iar administrația centrală, în faza preelectorală și de autoizolare, arată că nu mai are autoritatea politică și morală necesare pentru a coordona lupta împotriva coronavirusului la nivel mondial, precum și noua politică economică necesară. În această situație, China este pe cale de a-și juca rolul ”soft power”. Ajutoarele sale sunt binevenite. Dar este responsabilă pentru întârzierea și lipsa de transparență cu privire la virus și victimele sale. De aceea nu se poate constitui într-un model global, deoarece se opune eficienței de facto și respectării drepturilor individului. India este într-un haos total, iar Brazilia este ținută captivă de un președinte care se prezintă ca ultimul contestatar al epidemiei. Doar Europa poate indica o cale în cadrul unui  efort de cooperare multilaterală. Aceasta este ideea centrală a unui nou patriotism european, nou pentru că are absolut nevoie să fie înrădăcinat atât în ​​comunitățile naționale remobilizate pe tema solidarității, cât și în rețelele transnaționale. Milioanele de cetățeni, voluntari, membri ai personalului medical și ai asociațiilor, ai societății civile, activi în multiplele domenii esențiale pentru supraviețuirea societății noastre, esențiale pentru a rezista astăzi și pentru un nou elan: aceasta este baza umană solidă pentru o nouă fază a ideii de Europa, aceasta este calea de a pune în armonie valorile noastre fundamentale, capacitatea tehnică și politică de a oferi lumii un mesaj de speranță și de forță împotriva crizei. 

Semnatari:

Gesine Schwan, fost Rector al Universității Viadrina din Frankfurt am Main, de două ori candidat la Președinția Republicii Federale Germane;

Bertrand Badie, Profesor emerit al Universității Science Po Paris;

Baron Crespo, fost Președinte al PE și fost Ministru al transporturilor (Spania);

Ramona Coman, Profesor la ULB și Președinte al IEE (Institutul de Studii Europene-ULB);

Maurizio Cotta, Profesor, Universitea din Siena și președinte al IEE-U

Camille Focant, Profesor UCL și membru al Academiei Regale de Stiințe

Biagio De Giovanni, fost Rector al Universității de Est din Napoli și fost Președinte al Comitetului pentru Afaceri Constituționale al PE;

André Gerrits, Profesor la Universitatea din Leyden, Olanda;

Christian Lequesne, Profesor la Sciences Po Paris, fost director al CERI.

Lucio Levi, Profesor la Universitatea din Torino, Director al The Federalist debate

Thomas Meyer, Regizor Neue Gesellschaft / Frankfurter Hefte, Berlin;

Leonardo Morlino, Profesor și fost Prorector LUISS, Roma;

Ferdinando Nelli Feroci, Președintele IAI (Istituto Affari internazionali), Roma;

Ruth Rubio Marin, Profesor la European University Institute, (Fiesole) și la Universitatea din Sevilla, Spania; UNESCO Chair « Human rights », Spania.

Anton Pelinka, Profesor, Central European University, Budapest and University of Innsbruck 

Maria Joao Rodrigues, fost Ministru portughez al muncii și Președinte al FEPS (Fundația pentru Studii Progressive Europene);

Mario Telò, Profesor la LUISS-Roma și ULB, Președinte emerit IEE-ULB;

Luk Van Langenhove, Profesor la Institutul de Studii Europene la VUB;

Didier Viviers, Secretar perpetuu al Academiei Regale a Belgiei și fost Rector ULB.

S. van Wijnbergen, University of Amsterdam, fost Secretar general al Ministerului economiei

Michael Zürn, Profesor la Freie Universität și Director fondator al Școlii Hertie din Berlin;

Bruno Van Pottelsberghe, Profesor și fost Decan al Solvay Brussels School – ULB.


Text tradus în română de Prof. Gr. I, Dina Maria Vițalariu, Școala Gimnazială Nr. 2 ”Diaconu Coresi” Brașov

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending