Connect with us

MAREA BRITANIE

Marea Britanie s-a alăturat proiectului mobilității militare al UE, un pas înainte în cooperarea post-Brexit dintre Londra și continent

Published

on

© NATO/ Flickr

Marea Britanie s-a alăturat proiectului de mobilitate militară al Uniunii Europene, un obiectiv menit să faciliteze transportul de trupe și echipamente în întreaga Europă, semnalând astfel o cooperare mai strânsă între UE și Regatul Unit în domeniul apărării după Brexit.

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, a anunțat în această săptămână că UE a acceptat cererea Marii Britanii de a se alătura proiectului, unul dintre cei mai mari pași în cooperare de când Regatul Unit a părăsit Uniunea. Borrell a făcut aceste precizări miercuri când a prezentat un plan de acțiune privind mobilitatea militară, al doilea astfel de document strategic după cel din 2018, care specifică în special cooperarea cu NATO.

Proiectul, condus de Țările de Jos și la care participă și state precum România, are ca scop reducerea birocrației care împiedică desfășurarea trupelor, cum ar fi normele vamale privind transportul de echipamente militare. De asemenea, speră să îmbunătățească schimbul de informații între țările participante.

“Mediul de securitate din Europa s-a schimbat dramatic din februarie anul trecut, războiul s-a întors la granițele noastre. Trebuie să ne adaptăm politicile de apărare la acest nou mediu”, a declarat Borrell într-o conferință de presă la Bruxelles, citat de Politico Europe.

Ambasadorii UE au dat undă verde aderării Marii Britanii la 19 octombrie, deschizând calea pentru ca decizia să fie formalizată, fără dezbatere, la o reuniune a Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles.

Participarea Marii Britanii marchează o schimbare a poziției UE în ceea ce privește cooperarea în materie de securitate cu Regatul Unit din ultimii ani, a declarat un ambasador al unei țări din UE.

Participarea Marii Britanii a fost facilitată și de implicarea SUA, a Canadei și a Norvegiei în proiectul de mobilitate militară al UE încă de anul trecut și de sprijinul public larg din Marea Britanie pentru cooperarea în domeniul apărării și securității cu vecinii europeni.

Dimensiunea mobilității militare a fost transformată într-un capitol indispensabil al securității europene și euro-atlantice prin Declarația Comună UE-NATO de la Bruxelles din iulie 2018. Potrivit secretarului general al NATO, mobilitatea militară, și nu un Schengen militar, se referă la abilitatea aliată de a desfășura forțe dinspre Atlantic înspre Europa în cooperare cu Uniunea Europeană și țările membre pentru aspecte ce țin de infrastructura de transport, logistică, birocrație și regimuri juridice ale frontierelor. De asemenea, la summitul NATO din 2018, aliații au decis crearea unui comandament pentru mobilitate militară în Germania.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Boris Johnson afirmă că “Putin a pavat calea Ucrainei către NATO”: De dragul stabilității și al păcii, trebuie să începem acum procesul de a aduce Ucraina în NATO

Published

on

© No. 10/ Flickr

Președintele rus Vladimir Putin este cel care a pavat calea pentru aderarea Ucrainei la NATO, a afirmat luni ex-premierul britanic Boris Johnson într-un articol de opinie publicat în cotidianul american Washington Post, fostul lider de pe Downing Street considerând că “ambiguitatea creativă” și “dublul limbaj diplomatic” privind intrarea Ucrainei în Alianță “s-a terminat cu un dezastru total”.

“Am petrecut ani de zile spunându-le ucrainenilor că avem o politică a “ușilor deschise” în cadrul NATO, că au dreptul de a-și “alege propriul destin” și că Rusia nu ar trebui să poată exercita un drept de veto. Și în tot acest timp am semnalat în mod deschis Moscovei că Ucraina nu va adera niciodată la alianță – pentru că atât de mulți membri NATO își vor exercita pur și simplu ei înșiși dreptul de veto. (…) Rezultatul este cel mai rău război din Europa din ultimii 80 de ani. Președintele rus Vladimir Putin a distrus nenumărate vieți, case, speranțe și vise. De asemenea, a distrus și cel mai mic motiv de a-l simpatiza sau de a-i face pe plac în paranoia sa. Pe parcurs, el a vaporizat argumentele împotriva aderării Ucrainei la NATO”, a scris Johnson.

Fostul lider de la Londra, un susținător puternic al Ucrainei din prima zi a invaziei Rusiei, se află la al doilea astfel de demers mediatic la începutul acestui an. Săptămâna trecută, Johnson a scris un articol de opinie pentru Daily Mail în care a cerut Occidentului să dea Ucrainei “tot ce are nevoie” pentru a câștiga războiul cu Rusia în acest an. Acel apel venea la două zile distanță după ce Johnson a efectuat o vizită surpriză în Ucraina, vizitând Bucha și Borodianka, cele două orașe din regiunea Kievului devastate masiv de forțele de invazie rusești la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, s-a întâlnit cu președintele Zelenski.

Ucrainenilor ar trebui să li se dea tot ce au nevoie pentru a termina acest război, cât mai repede posibil, iar noi ar trebui să începem procesul de admitere a Ucrainei în NATO, și să îl începem acum“, a scris, de această dată, fostul prim-ministru al Marii Britanii.

Boris Johnson este de părere că că Occidentul nu ar fi trebuit să accepte niciodată argumentul potrivit căruia perspectiva aderării Ucrainei la NATO era “provocatoare” pentru Putin și pentru Rusia.

“Nu există absolut nimic din ceea ce NATO ar putea să-i învețe pe ucraineni despre cum să ducă un război – de fapt, ar putea să ne învețe multe”, a continuat el.

Actualul parlamentar conservator a rememorat ceea ce s-a întâmplat în ultimii 15 ani, de când aliații NATO nu au acordat Ucrainei planul de acțiune pentru aderare la summitul de la București, din 2008, iar Vladimir Putin “a invadat Crimeea și Donbas” în 2014.

“În loc să îl pedepsim cum se cuvine, am răspuns cu o politică de liniștire lașă. Departe de a-i ajuta pe ucraineni să îl alunge din țara lor, am instituit tragicomicul “Format Normandia”, în cadrul căruia Rusia și Ucraina au fost tratate ca și cum ar fi fost la fel de vinovate, în timp ce Rusia era în mod clar agresorul, iar Ucraina era victima”, a spus Johnson.

Potrivit lui, Vladimir Putin Putin nu a invadat Ucraina pentru că a crezut că Ucraina va adera la NATO, ci pentru că a crezut că Occidentul nu este serios în protejarea Ucrainei.

A atacat pentru că a vrut să reconstruiască vechiul imperiu sovietic și pentru că a crezut – în mod nebunesc – că va câștiga. Dacă am fi fost suficient de curajoși și consecvenți pentru a aduce Ucraina în NATO – dacă am fi vorbit cu adevărat serios – atunci această catastrofă totală ar fi fost evitată (…) De dragul stabilității și al păcii, Ucraina are acum nevoie de claritate în ceea ce privește poziția sa în arhitectura de securitate euro-atlantică“, a mai scris Boris Johnson.

La finalul lunii septembrie a anului trecut, când Vladimir Putin a semnat decretele de alipire ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate. Un sondaj dat publicității la câteva zile după acest moment releva faptul că aderarea Ucrainei la NATO este susținută de un procentaj record de 83% dintre cetățenii ucraineni.

Anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles. Prin vocea secretarului general Jens Stoltenberg, NATO a condiționat o eventuală aderare a Ucrainei de “triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns.

În același timp, miniștrii de externe din țările baltice, au transmis că susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO, iar președintele Klaus Iohannis și președinții statelor membre ale NATO din Europa Centrală și de Est au adoptat o declarație comună în care afirmă că nu vor recunoaște încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene și în care reafirmă susținerea cu fermitate a deciziei summitului NATO de la București din 2008 cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

Aderarea Ucrainei la NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil în relațiile dintre Moscova și Occident, mărturie stând summitul NATO de la București din 2008, când SUA au dorit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată NATO, însă Franța și Germania s-au opus, acela fiind primul și ultimul summit NATO la care Vladimir Putin a participat, Rusia fiind considerată un potențial partener. În schimb, în declarația finală a summitului NATO de la București au fost recunoscute aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei.

În paragraful 23 al Declarației Summitului de la București din 2008, NATO a salutat “aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO”, a precizat că următorul pas pentru Ucraina și Georgia este obținerea planului de acțiune pentru aderare (Membership Action Plan), iar liderii euro-atlantici de la acea vreme au transmis că “miniștrii de externe au autoritatea de a lua o decizie cu privire la planurile de acțiune pentru aderare ale Ucrainei și Georgiei”.

Pe de altă parte, articolul 10 din Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949 de fondatorii Alianței, stipulează că “părțile pot, prin acord unanim, să invite orice alt stat european care este în măsură să promoveze principiile prezentului tratat și să contribuie la securitatea zonei Atlanticului de Nord să adere la prezentul tratat”.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

La trei ani de la Brexit, premierul Rishi Sunak subliniază “oportunitatea imensă” a ieşirii Regatului Unit din UE

Published

on

© No. 10/ Flickr

Prim-ministrul Rishi Sunak a declarat luni seară că Brexitul reprezintă o “oportunitate uriaşă” pentru creşterea Marii Britanii, în contextul în care marţi marchează atât cea de-a 100-a zi petrecută în Downing Street, cât şi trei ani de la ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, informează AFP, potrivit Agerpres.

Din 31 ianuarie 2020, “am făcut progrese extraordinare valorificând libertăţile oferite de Brexit pentru a aborda provocările generaţionale. Fie că este vorba de cea mai rapidă desfăşurare a vaccinurilor din Europa, de încheierea unor acorduri comerciale cu peste 70 de ţări sau de recâştigarea controlul graniţelor noastre”, a spus el într-un comunicat de presă difuzat de Downing Street.

“În primele 100 de zile ale mele ca prim-ministru, acest elan nu a încetinit. Sunt hotărât să acţionez astfel încât beneficiile Brexit-ului să continue să împuternicească oamenii şi companiile din întreaga ţară”, a adăugat Rishi Sunak, care la finele anului trecut asigura că Guvernul britanic nu are nicio intenție de a relaxa Brexitul pentru a se apropia de Uniunea Europeană.

Citiți și Primul stat din istorie care s-a retras din UE: Marea Britanie a ieșit din Uniunea Europeană după 47 de ani de apartenență

Comunicatul de presă al Downing Street subliniază în special “oportunitatea imensă” a ieşirii Regatului Unit din UE în special “pentru creşterea economiei britanice”. Premierul Sunak a menţionat crearea de porturi libere, zone considerate în afara teritoriului vamal al ţării şi beneficiind aşadar de o impozitare avantajoasă, precum şi perspectivele deschise, potrivit acestuia, de dereglementarea post-Brexit.

Conform organismului de prognoză a bugetului public OBR, ieşirea din UE va reduce totuşi economia Marii Britanii cu aproximativ 4% pe termen lung, în pofida acordului de liber schimb semnat cu Bruxelles-ul. În plus, Regatul Unit este singura ţară din G7 care nu a revenit încă la nivelul PIB-ului de dinaintea pandemiei de COVID-19.

Sprijinul populaţiei britanice pentru Brexit nu a fost niciodată mai slab. Potrivit unui sondaj YouGov publicat în noiembrie, mai puţin de o treime dintre britanici consideră că părăsirea UE a fost o decizie bună, iar unul din cinci susţinători ai Brexitului s-a răzgândit.

Ajuns în fruntea guvernului britanic la sfârşitul lunii octombrie, Rishi Sunak a reinstaurat o anumită stabilitate după mandatul meteoric al lui Liz Truss, dar se confruntă cu numeroase tulburări sociale cauzate de creşterea preţurilor şi a inflaţiei, care depăşeşte 10%. 

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Fostul premier britanic, Boris Johnson, vizită surpriză la Kiev: Este momentul să ne implicăm mai mult şi le dăm ucrainenilor toate instrumentele de care au nevoie pentru a câștiga

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Fostul premier britanic, Boris Johnson, a avut duminică o vizită surpriză în Ucraina, de unde a îndemnat Occidentul să ofere acestei țări toate ”instrumentele” de care are nevoie pentru a câștiga războiul împotriva Ucrainei, anunță DPA și EFE, citate de Agerpres.

Johnson a ajuns la Kiev în vreme ce se confruntă în țara sa cu întrebări legate de finanțele personale, după ce presa britanică a dezvăluit că președintele postului BBC, Richard Sharp, l-a sprijinit să obțină garanții pentru un credit de aproape 800.000 de lire sterline cu numai câteva săptămâni înainte ca fostul premier, atunci încă în funcţie, să-l recomande pentru funcţia de conducere la acest post.

Într-o declarație transmisă din Ucraina, de unde au fost difuzate fotografii cu el din localitatea Borodianka din apropiere de Kiev, Johnson afirmă că a venit în această ţară la invitaţia preşedintelui Volodimir Zelenski.

”Suferinţa poporului ucrainean a durat prea mult. Singura cale de a termina acest război este ca Ucraina să învingă – şi să învingă cât mai repede posibil. Este momentul să ne implicăm mai mult şi le dăm ucrainenilor toate instrumentele de care au nevoie pentru a duce sarcina la capăt”, a indicat fostul premier conservator britanic. ”Cu cât (preşedintele rus Vladimir) Putin eşuează mai repede, cu atât va fi mai bine pentru lumea întreagă”, a adăugat Johnson.

Acesta a respins insinuările conform cărora vizita sa în Ucraina ar putea submina autoritatea actualului premier, Rishi Sunak, informează Reuters.

În perioada în care a fost locatarul din Downing Street 10, Boris Johnson a efectuat de mai multe ori Kievul și l-a sunat frecvent pe Zelenski.

Chiar dacă a fost implicat în scandaluri în Marea Britanie, el a câștigat o popularitate largă în Ucraina, unde a devenit cunoscut în mod afectuos sub numele de ”Borys Johnsoniuk”. Cafenelele din Kiev i-au dat numele unor prăjituri din Kiev și au fost realizate lucrări de artă stradală folosind imaginea sa.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA21 mins ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

U.E.31 mins ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu55 mins ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA1 hour ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA2 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

ROMÂNIA2 hours ago

Aurescu, convorbire telefonică cu ministrul de externe leton: Letonia susține ferm aderarea României la Schengen și consideră nejustificată întârzierea unei decizii

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Qatargate: Comisia pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European a votat pentru ridicarea imunității a doi eurodeputați

ENGLISH3 hours ago

Vasile Blaga considers that the result of the Austrian elections is more likely to hinder than help Romania in its efforts to join Schengen: Diplomatic efforts must continue

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul digitalizării, Sebastian Burduja: România, printre primele țări europene care reglementează politica de ”cloud first”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

FMI ajustează pozitiv previziunile privind creșterea economică globală în 2023

REPUBLICA MOLDOVA21 mins ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO3 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Team2Share

Trending