Connect with us

FONDURI EUROPENE

Măsuri pentru simplificarea accesului la fondurile europene, adoptate de Guvern

Published

on

Guvernul a modificat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, informează Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, într-un comunicat remis presei.

Potrivit sursei citate, scopul acestei modificări este accelerarea absorbţiei de fonduri europene prin facilitarea implementării proiectelor pe toate Programele Operaţionale (Infrastructura Mare, Capital Uman, Competitivitate, Regional, Capacitate Administrativă).

Noile prevederi ale ordonanţei vizează, printre altele, lărgirea categoriilor de cheltuieli pentru care se poate aplica cererea de plată, astfel încât beneficiarii/liderii de parteneriat/partenerii să poată opta pentru plata salariilor, subvenţiilor, burselor, premiilor şi onorariilor şi la cererea de plată, nu doar la cererea de prefinanţare sau rambursare.

Totodată, este vizată flexibilizarea implementării proiectelor pentru operatorii regionali de apă şi apă uzată. ‘Sumele acordate operatorilor ca prefinanţare se deduc prin aplicarea unui procent la valoarea cererilor de rambursare transmise de aceştia până la cererea de rambursare finală. În acest fel, se vine în sprijinul operatorilor regionali pentru a implementa investiţiile din proiecte fără a fi necesar ca aceştia să facă demersuri suplimentare pentru derularea proiectelor’, se spune în comunicat.

O altă modificare prevede ca pentru proiectele cu parteneri transnaţionali, persoane juridice nerezidente care nu au sediu permanent pe teritoriul României, să se poată deschide cont în trezorerie prin împuternicit, pentru a putea utiliza cererea de plată (în plus faţă de cel al prefinanţării şi/sau al rambursării), se mai arată în comunicat.

 

 

.

FONDURI EUROPENE

Guvernul a semnat contractul de finanțare pentru Spitalul Regional Craiova. Investiția de aproape 600 de milioane de euro va fi realizată prin fonduri europene

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în Romania

Guvernul a semnat joi contractul pentru finanțarea celui de-al treilea Spital Regional de Urgență, care va fi construit în Craiova, din fonduri europene, după ce la începutul lunii a fost semnat contractul de finanțare pentru Spitalul Regional Cluj, iar în luna martie Comisia Europeană a aprobat proiectul Spitalului Regional Iaşi.

Contractul de finanțare din fonduri europene a Spitalului Regional de Urgență Craiova a fost semnat astăzi, la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în prezența viceprim-ministrului Raluca Turcan, a ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, și a ministrului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Ion Ștefan, informează executivul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Valoarea totală a investiției este de 2,85 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 600 de milioane de euro.

”În doar câteva luni, am reușit să deblocăm cel mai amplu proiect din domeniul sănătății, cu finanțare europeană: construirea spitalelor regionale. Contractul semnat astăzi este cel mai important pas pentru realizarea Spitalului Regional de la Craiova, proiect care se lasă așteptat de mai bine de opt ani. Unul dintre obiectivele acestui Guvern este consolidarea și modernizarea infrastructurii spitalicești din țară, folosind fondurile puse la dispoziție de Comisia Europeană. Am început cu cele trei Spitale Regionale, dar investițiile masive în spitale vor continua, mai ales că, din exercițiul financiar următor, vom avea pentru prima dată un Program Operațional de Sănătate cu o alocare de 4,5 miliarde de euro”, a spus vicepremierul Raluca Turcan.

Spitalul Regional de Urgenţă Craiova va fi construit în Craiova – Ghercești, iar durata de implementare a proiectului este de 104 luni. Spitalul Regional de Urgenţă Craiova va cuprinde un complex de construcții cu 7 nivele, pe o suprafață totală construită de aproximativ 165.296 metri pătrați. Spitalul va fi dotat cu heliport și cu 1 195 locuri de parcare.

”De acum, ne dorim ca toți pașii birocratici să fie parcurși rapid, astfel încât să înceapă construcția efectivă a unităților spitalicești. Vorbim despre niște investiții majore, îndelung așteptate de cetățeni, cadre medicale, dar mai ales de pacienții din România. Vedem cu toții, în contextul pandemiei COVID-19, ce nevoie vitală de investiții avem în sistemul sanitar. Îmi iau angajamentul ca tot ceea ce ține de ministerul pe care-l conduc să parcurgă pașii legali rapid, pentru a vedea toate spitalele regionale funcționale, cât mai repede”, a declarat ministrul Ion Ștefan.

Spitalul Regional de Urgență Craiova va avea un număr total de 807 paturi, 19 săli de operație şi va fi construit în jurul unui concept organizațional de specialități medicale grupate în 7 centre, printre care și un centru de tratament pentru cancer destinat pacienților din regiunea sud-vest, cu toate dotările necesare, dar și un centru combinat pentru mamă și copil, cu 100 de paturi pentru adulți și copii, într-o clădire cu intrare separată.

“La fel ca la Cluj și Iași, Spitalul Regional de Urgență Craiova va furniza servicii integrate de înaltă calitate, sigure, multidisciplinare pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației din regiune. Va fi dotat cu echipamente și aparatură de cea mai înaltă performanță pentru servicii de calitate de prevenire, de diagnostic și terapeutice. Urmează transmiterea în vederea aprobării de către Comisia Europeană, proiectul Iașului fiind deja aprobat din data de 17 martie”, a declarat ministrul sănătății, Nelu Tătaru.

Anunțul de participare pentru achiziția de servicii de proiectare pentru elaborarea proiectului tehnic necesar execuției lucrărilor aferente proiectului ”Construirea Spitalului Regional de Urgență Craiova” și pentru servicii de asistență tehnică a fost publicat astăzi în sistemul electronic de licitații.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Uniunea Salvați România cere Guvernului să asigure din fonduri europene tablete și laptopuri pentru elevii care nu pot participa la cursurile online

Published

on

© European Parliament Media Center

Uniunea Salvaţi România solicită ministrului Educaţiei, ministrului Fondurilor Europene, ANCOM şi STS să analizeze varianta adaptării programelor din fonduri europene astfel încât banii să fie folosiţi pentru a asigura tablete sau laptopuri cu modem 3G/4G elevilor ce nu au dotarea necesară participării la cursurile online.

De 20 de ani încoace, partidele la putere ignoră realităţile din ţară şi nevoile reale ale şcolilor, cadrelor didactice şi ale copiilor şi toacă bani mulţi pe o aşa-zisă informatizare“, transmite USR într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Doar în ultimii ani, guvernarea PSD a decis investirea a zeci de milioane de euro în tot felul de platforme online. Catalogul electronic, o platformă online de management al şcolilor, costă 48,47 milioane euro. Biblioteca virtuală, prin care s-ar face manuale electronice, jocuri şi alte materiale auxiliare, alte 49,46 milioane euro. Wireless Campus, care vizează dotarea cu echipamente wireless a 4.500 de şcoli, alte 45 milioane euro, iar programul “Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi – CRED”, alte 42 milioane euro.

În tot acest timp, peste o mie de şcoli din România nu reuşesc să asigure elevilor nici măcar condiţiile minime de igienă, astfel încât copiii să nu mai fie nevoiţi să meargă la toaletă în fundul curţii şi să aibă apă curentă pentru a se spăla pe mâini.

Guvernarea PNL vine şi ea, acum, nu cu soluţii, ci cu obligaţii rupte de realitate. Obligaţii pentru copii de a participa la cursurile online şi obligaţii pentru părinţi de a asigura acestora dotarea necesară şi accesul la internet.

“Un stat care a ratat informatizarea Educaţiei impune acum obligaţii părinţilor. Am citit ordinul Ministrului Educaţiei cu obligativităţile în şcoala online şi pare desprins de lumea reală. În lumea reală, un elev de liceu din Vaslui, clasa a XII-a, care locuieşte într-o localitate fără internet broadband (sunt multe încă în rural), deşi învaţă foarte bine, a fost ameninţat că nu va intra în examene dacă lipseşte la lecţiile online. Pentru care nu are net. În lumea reală, copii din Budila de care am grijă şi cărora le-am dus tablete, stau la poarta colegilor care au internet pe cablu, ca să facă lecţiile. Şi aş putea continua. Aşa arată lumea reală”, declară eurodeputatul USR PLUS Cristian Ghinea.

În plus, Axa 6 a Programului Operaţional Capital Uman, prin care sunt vizate tocmai “Educaţia şi competenţe”, are alocate aproape 1,4 miliarde euro pentru regiunile mai puţin dezvoltate. Peste două treimi din sumă este încă necheltuită.

“Trebuie pregătit un audit, desfiinţate şi trasă la răspundere conducerea celor două Organisme Intermediare care de decenii tot toacă bani europeni pentru informatizarea Educaţiei – cel de la Ministerul Educaţiei şi cel de la fostul Minister al Comunicaţiilor, acum pierdut prin colosul numit Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor”, mai precizează eurodeputatul USR PLUS Cristian Ghinea.

Banii – europeni sau naţionali – trebuie folosiţi astfel încât statul să răspundă nevoilor curente ale sistemului românesc de Educaţie, mai transmite Uniunea Salvați România în comunicatul menționat.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

România va putea accesa 4,5 miliarde de euro fonduri europene pentru sănătate. O prioritate va fi reactivarea Institutului Cantacuzino pentru producția de vaccin în România

Published

on

Ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, a declarat duminică că prin Programul Operaţional de Sănătate (POS), care va fi primul astfel de program dedicat exclusiv sănătății, vor putea fi accesate 4,5 miliarde de euro, suma propusă de România pentru finanţarea serviciului public de sănătate.

Accesarea banilor depinde de beneficiarii noştri, de către unităţile sanitare din România. Ne pregătim împreună cu unităţile sanitare să accesăm cât mai bine şi mai eficient în folosul pacienţilor şi în folosul populaţiei beneficiare de servicii de sănătate“, a anunțat Marcel Boloş, la Digi24, citat de Radio Europa Liberă.

Potrivit ministrului, acest program operațional este așteptat să devină funcţional din primul trimestru al anului viitor, în contextul în care de la 1 ianuarie 2021 ar urma să intre în vigoare viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027.

Printre proiectele mari care ar putea să primească finanțare europeană reactivarea Institutului Naţional Cantacuzino pentru producerea de vaccin în România.

“Încercăm să asiguram fondurile necesare astfel încât vaccinul tetravalent să fie folosit în interesul pacienţilor noştri. Aceasta va fi o primă direcţie de acţiune a cercetării în domeniul medical (…) Mai avem şi alte direcţii de acţiune în Programul Operaţional de Sănătate care ţin de educaţia cadrelor medicale şi utilizarea echipamentelor de către cadrele medicale, iar o componentă importantă este cea legată de infrastructură. Pe lângă cea de spitale regionale avem în vedere şi intervenţiile care privesc infrastructura spitalelor judeţene şi mai ales a echipamentelor din blocurile operatorii din zonele de imagistică sau cele care sunt din secţiile de terapie intensivă inclusiv cele care privesc unităţile de primiri urgenţe. Toate sunt înglobate în Programul Operaţional de Sănătate pe care o să îl prezentăm în perioada următoare în spaţiul public, să fie pe înţelesul tuturor, care sunt beneficiile pe care România încearcă să le obţină din această alocare, una dintre cele mai mari poate chiar cea mai mare pe care România caută să o obţină într-un domeniu atât de important al sănătăţii publice şi prin care încercam să creştem standardele de calitate”, a explicat ministrul Fondurilor Europene.

Cât privește construcția celor trei spitale regionale de la Cluj, Iaşi şi Craiova, ministrul Boloş a arătat că va fi alocată o sumă de 1,166 miliarde de euro.

Boloș a făcut aceste afirmații după ce Comisia Europeană a publicat vineri Regulamentul ce include propunerile României de flexibilizare a fondurilor europene

În urma negocierilor cu Comisia Europeană, România va putea transfera fonduri pentru finanțarea noilor priorități de investiții, astfel încât banii europeni să fie realocați eficient.

De asemenea, vor putea fi transferați bani de la un program operațional la altul pentru a finanța măsurile pentru combaterea efectelor negative ale răspândirii coronavirusului. Există, spre exemplu, posibilitatea transferării de fonduri destinate inițial cercetării către mediul de afaceri, în scopul relansării economice.

România a obținut cofinanțarea integrală a cheltuielilor declarate începând cu 1 iulie până pe 30 iunie 2021. Asta înseamnă că în perioada menționată sumele aferente cofinanțării naționale nu mai trebuie asigurate de la bugetul de stat, fapt care reduce presiunea pe deficitul bugetar.

În același context, ministrul Marcel Boloș a anunțat că începând cu anul 2021 va exista pentru prima oară un Program Operațional dedicat exclusiv sănătății, cu un ”buget de aproximativ 4,5 miliarde de euro”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending