Parlamentul a adoptat, cu majoritate de voturi, o Declarație cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite, prin care instituția își exprimă speranța că aderarea țării noastre la ”Programul Visa Waiver, obiectiv comun al celor două țări, se va realiza în cel mai scurt timp, fiind deosebit de important pentru toți cetățenii români”.

”În ultimii 25 de ani, Parteneriatul Strategic dintre România și SUA și-a demonstrat în mod plenar valoarea practică și a evoluat odată cu progresul înregistrat de România în privința aderării la instituțiile europene și euroatlantice și de transformare internă profundă în conformitate cu valorile democratice ale spațiului euroatlantic. Romania și Statele Unite împărtășesc valori și interese comune, angajamentul profund pentru democrație și o relație strategica durabilă. Soliditatea relației dintre Romania și SUA este garantată de sprijinul puternic și constant al societății și al clasei politice românești. Parteneriatul Strategic între România și Statele Unite ale Americii, lansat acum 25 ani, reflectă voința de a răspunde provocărilor și amenințărilor regionale și globale și are o contribuție majoră la parcursul democratic, creșterea prosperității și securității cetățenilor români. Parteneriatul Strategic între România și SUA oferă și cadrul de formulare a răspunsului comun, fundamentat pe dreptul internațional și respectul pentru ordinea internațională bazată pe reguli, la invazia neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Rusia”, este menționat în documentul mai sus amintit.

În egală măsură, Parlamentul reafirmă ”relevanța și validitatea principiilor pe care se bazează Parteneriatului Strategic, respectiv angajamentul comun pentru valorile și instituțiile democrației, statului de drept și drepturile și libertățile fundamentale ale omului, și recunoașterea comună a rolului relevant al României în Europa de Sud-Est în promovarea acestor valori și principii”.

De asemenea, acesta ”subliniază angajamentul ferm pentru Parteneriatul Strategic România-SUA, care constituie și va rămâne unul dintre pilonii fundamentali ai politicii externe și de securitate a statului român”.

Mai mult, instituția legislativă se angajează ”să sprijine în activitatea legislativă și prin mijloacele diplomației parlamentare măsurile de asigurare a securității în mod unitar și coerent pe Flancul Estic al NATO și în spațiul euroatlantic, inclusiv creșterea prezenței militare a SUA în România, fiind încredințat că acestea aduc beneficii reciproce pe termen lung și întăresc legăturile transatlantice”.

În egală măsură, Parlamentul reiterează ”hotărârea de a sprijini contactul strâns și coordonarea cu SUA, uniți în voința de a susține ordinea internațională bazată pe reguli, care este esențială pentru menținerea păcii și securității mondiale, pentru a proteja democrația și libertatea și pentru a asigura securitatea aprovizionării cu alimente la nivel global, în contextul agresiunii militare continue pe scară largă a Rusiei împotriva integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei”.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis marți, 28 iunie 2022, un mesaj cu prilejul comemorării a 81 de ani de la Pogromul din Iași (28-30 iunie 1941).

„Pogromul de la Iași a fost un capitol sângeros dintr-un șir lung de asasinate antievreiești care au avut loc în România în prima jumătate a secolului trecut. Comemorarea dramei din urmă cu 81 de ani reprezintă un act de profund respect și reparație morală față de victime, supraviețuitori și urmașii acestora. Odată cu trecerea timpului, evenimentele, mai ales cele extrem de dureroase, tind să fie uitate. Să nu lăsăm ca acest lucru să se întâmple și în privința acestei perioade de istorie marcate de un genocid! Doar prin asumarea onestă a trecutului și prin educarea tinerelor generații în spiritul adevărului și dreptății putem dezvolta o societate puternică, gata să acționeze și să se opună derapajelor și încercărilor de negare a Holocaustului și de distorsionare a istoriei”, a transmmis șeful statului.

Acesta a făut apel la consolidarea democrației și toleranței în societatea noastră: „Astăzi avem nevoie mai mult ca oricând de vocile tuturor: supraviețuitori, istorici, cercetători și societate civilă, pentru a menține vie amintirea milioanelor de oameni torturați și uciși în timpul Holocaustului, astfel încât, împreună, să consolidăm democrația, solidaritatea și toleranța în societatea noastră, o lume în care antisemitismul, rasismul, ura sau xenofobia nu trebuie să își aibă locul.”

„Manifestările violente, antisemite și xenofobe din spațiul public și din mediul online, prin omagierea și promovarea memoriei criminalilor de război, prin acte de discriminare față de comunitatea evreiască și prin distorsionarea Holocaustului, sunt complet inadmisibile”, a adăugat acesta. 

Potrivit președintelui României, la un an de la adoptarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021 – 2023, s-au înregistrat primele rezultate ale implementării acesteia, ceea ce demonstrează, încă o dată, angajamentul deplin în această direcție: „Încurajez autoritățile centrale și locale să depună eforturi substanțiale pentru atingerea tuturor obiectivelor din strategie.”

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, susține dezvoltarea componentei economice a parteneriatului strategic cu SUA, în special prin atragerea de investiții americane în România, potrivit alocuțiunii susținute, marți, în Parlamentul reunit în ședință comună cu ocazia aniversării a 25 de ani de parteneriat strategic româno-american.

În acest context, Marcel Ciolacu a evidențiat că parteneriatul cu SUA este „unul extraordinar pe linie militară și de intelligence, pe capitole care țin de securitatea noastră și de cea regională”, însă nu același lucru poate fi spus despre dimensiunile economică și politică ale acestuia, care este necesar să fie dezvoltate mai mult în viitorul apropiat.

„Din păcate, și o spun cu amărăciune fiind unul dintre oamenii politici a acestei țări, mai avem foarte mult de lucrat la capitolul economic al acestui parteneriat și mai ales la capitolul politic. Pentru cele două din urmă clasa politică a ultimilor 25 de ani nu a făcut suficient. De aceea, consider că una din obligațiile mele în calitate de președinte al Camerei Deputaților este să mă asigur că acest lucru se va schimba. Sper că în următorii doi ani să reușim să construim linii directe de comunicare, pe lângă cele diplomatice ale Ministerului de Externe, care să ne permită să fim parte a grupului de țări care nu au nevoie de viză, să atragem din ce în ce mai multe companii americane interesate să investească în regiunea noastră și de a construi pur și simplu un dialog la politic care poate aduce câștiguri de ambele părți”, a afirmat președintele Camerei Deputaților. 

Citiți și Florin Cîțu: România a făcut foarte multe pentru Parteneriatul Strategic cu SUA, fiind singura țară din UE care a scos China din contractele cu statul român

În acest sens, Marcel Ciolacu a precizat că Guvernul și Parlamentul „lucrează deja la planuri detaliate de business pe care să le prezentăm partenerilor americani”.

„Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului în contextul în care foarte multe companii americane a anunțat că își mută afacerile din Rusia și Ucraina. România poate fi o soluție viabilă pentru toate acestea afaceri, dar noi trebuie să fim cei care să mergem către investitori cu propuneri foarte bine detaliate astfel încât să le câștigăm încrederea. Știu că nu suntem singurii care vor asta. Turcia Polonia sau Ungaria își doresc același lucru, să atragă cât mai multe investiții americane din Rusia și Ucraina către ei, dar cred că din toate punctele de vedere România are mai multe avantaje față de aceste țări”, a mai afirmat acesta. 

România și Statele Unite ale Americii aniversează, pe 11 iulie 2022, 25 de ani de la momentul lansării Parteneriatului Strategic bilateral, inițiativă concretă care a urmărit construirea unui cadru de cooperare și de sprijinire a eforturilor interne în domeniul reformei politice, economice, militare, administrative,  inclusiv pentru susținerea atingerii de către România a obiectivului major de integrare euroatlantică.