Președintele Klaus Iohannis a primit sâmbătă, la Sinaia, premiul ”Garantul democrației” din partea Tineretului Național Liberal la Gala TNL ”Mircea Ionescu Quintus”.

Potrivit TNL, acordarea acestui premiu șefului statului a fost decisă datorită faptului că activitatea lui Klaus Iohannis oferă ”garanția că respectarea statului de drept și apărarea democrației sunt valori esențiale”.

”Dați ce aveți mai bun pentru țară”, a spus președintele Klaus Iohannis, în discursul său către tinerii liberali, citându-l pe Mircea Ionescu Quintus.

”Am fost mișcat când am aflat că doriți să îmi acordați un premiu care se numește garant al democrației. Mi-am pus întrebarea dacă merit un premiu cu această denumire. Sunt eu un garant al democrației în România?”, a întrebat președintele, în aplauzele sălii. 

La eveniment au fost prezenți și candidați ai PNL la alegerile europene, între care Siegfried Mureșan, Vasile Blaga, Marian-Jean Marinescu, Mihai Țurcanu sau Violeta Alexandru.

Până în prezent, președintele Klaus Iohannis a primit mai multe recunoașteri și distincții internaționale cu privire la activitatea sa politică.

Anul trecut, șeful statului a primit, la München, premiul ”Franz Josef Strauss” din partea Fundației Hanns Seidel pentru promovarea, în mod constructiv și vizionar, de-a lungul întregii sale cariere politice, a valorilor democratice, a unei societăți unite și a încrederii în proiectul european.

Aceasta a fost cea de-a treia distincție primită de Klaus Iohannis în Germania, după ce în 2016 a fost distins la Kiel cu premiul  Fundației Hermann Ehlers pentru “sprijinirea statului de drept şi a luptei anticorupţie”, iar în 2017, la Berlin, cu Ordinul Sfântului Gheorghe, acordat de Balul Operei ”Semper” din Dresda, pentru angajamentul său politic pro-european.

Tot în 2017, președintele a primit, la Washington, distincţia „Light Unto the Nations”, premiu acordat de către Comitetul Evreiesc American (American Jewish Committee – AJC) şefilor de stat care s-au remarcat, de-a lungul timpului, prin promovarea valorilor democratice.

Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a reiterat mesajul că cetăţenii români pot circula şi după Brexit pe baza cărţii de identitate spre sau dinspre Regatul Unit, în cadrul unei sesiuni de informare cu privire la drepturile cetăţenilor români din Marea Britanie după Brexit, desfăşurată joi la Consiliul Local Harrow – Londra, informează Agerpres.

,,Sunt foarte mulţi care ne întreabă dacă mai pot merge acasă de Paşte fără paşaport, doar cu buletinul. Da, pot merge. La Secţia Consulară primim zilnic 300-350 de cereri de paşapoarte, ceea ce creează o presiune foarte mare pe zona serviciilor consulare pe care le putem presta. Sunt alţii care spun: ‘nu mai plecaţi acasă de Paşte pentru că nu vă veţi mai putea întoarce’. Toate aceste lucruri se diseminează în comunitate, creează probleme atât Ambasadei, cât şi Consulatului. Oamenii trebuie să înţeleagă că resursele noastre sunt limitate. Vă cer răbdare şi înţelegere cu noi, după cum vă pot promite că vom face tot ceea ce este necesar, inclusiv să mutăm Secţia Consulară de la Londra într-un sediu nou, astfel încât să răspundem cât mai repede şi operativ nevoilor românilor”, a afirmat ambasadorul Dan Mihalache, citat într-un comunicat de presă difuzat vineri de Ambasadă.

În intervenţia sa, diplomatul a făcut apel la românii din Marea Britanie să fie pregătiţi pentru Brexit, dar ,,să trateze cu calm şi înţelegere” situaţia şi i-a asigurat că Ambasada României şi autorităţile britanice vor urmări cu atenţie ca drepturile lor să fie apărate.

,,Trebuie să ne gândim ce acte avem nevoie şi ce trebuie pentru a obţine settled status, dar fără să intrăm în panică. Nimeni nu vă va da afară din această ţară. Şi, dacă vor exista anumite răbufniri de oameni mai supăraţi, care cred foarte tare în teoria Brexit-ului, care vă vor spune la magazin că nu aveţi ce căuta pe aici, vă sfătuiesc să aduceţi la cunoştinţa Ambasadei şi a autorităţilor locale, cu care avem o excelentă cooperare”, a îndemnat ambasadorul.

Sesiunea de informare a fost organizată de Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord împreună cu Reprezentanţa Comisiei Europene la Londra.

Comisarul european pentru Politică Regională Corina Crețu transmite că politica de coeziune este cel mai important instrument de investiții al Uniunii Europene, iar România este unul dintre principalii beneficiari ai acestor investiții, potrivit unei postări pe Facebook.

Corina Crețu a vorbit despre dezvoltarea economică a României și reducerea decalajelor regionale în urma absorbției de fonduri europene, dar și despre oportunitățiile de investiții post-2020 în cadrul unei mese rotunde  cu tema ,,Priorități de investiții în România”, organizate la sediul Reprezentanței Comisiei Europene de la București, ieri, 22 martie. 

,,Cu ajutorul fondurilor europene, România a reușit să se dezvolte economic și să reducă parte din decajele sociale la nivelul țării. Din 2007 până în prezent, peste 2.700 de întreprinderi au fost sprijinite cu bani europeni în eforturile lor de a deveni mai competitive; o parte din infrastructura de transport rutier și feroviar a fost modernizată, au fost modernizați 370 de km de drumuri județene, iar alți 2400 de km de drumuri județene au fost reabilitați”, scrie comisarul european referitor la bilanțul realizărilor României în baza fondurilor europene.

,,De asemenea, datorită investițiior europene în proiecte de creștere a eficienței energetice, 60. 000 de apartamente au fost reabilitate termic”, mai spune aceasta.

Corina Crețu anunță că, pentru perioada 2021-2027, România ar urma să primească, prin Politica de coeziune, aproape 31 de miliarde de euro, cu 6 miliarde mai mult față de actuala perioadă de programare.

@Corina Crețu/Facebook

De asemenea, ministrul fondurilor europene Rovana Plumb, care a fost prezentă alături de comisarul european, declara că Romania are nevoie de consolidarea infrastructurii de bază în sectoare-cheie precum cercetare publică și privată, transport, mediu, educație, sănătate si servicii sociale.

,,Asigurarea infrastructurii de bază este o premisă pentru dezvoltarea Pieței Unice și implementarea regulilor acesteia, concomitent cu asigurarea unui nivel ridicat al calității vieții cetățenilor într-un mod echitabil in toata Uniunea”, a subliniat ministrul, vorbind despre prioritățile de investiții în următoarea perioadă de programare financiară europeană.

Citiți și Rovana Plumb, despre prioritățile de investiții din fonduri europene ale României pentru perioada 2021-2027: ,,Vom miza, în următoarea perioadă de programare, pe investiții în noi modele de business, pe dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pe sprijinirea eficienței energetice a acestora”

Ministrul a mai adaugat că țara noastră va miza, în următoarea perioadă de programare, pe investiții în noi modele de business, pe dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pe sprijinirea eficienței energetice a acestora. 

Comisarul Crețu a mai transmis că  speră că ,,autoritățile române vor ști să utilizeze eficient această oportunitate istorică de dezvoltare cu ajutorul fondurilor europene”. 

Amintim faptul că tot ieri, înaintea mesei rotunde, a avut loc conferința cu tema „Semestrul european: Raportul de țară pentru România 2019”, în cadrul căreia comisarul european pentru Politică Regională a vorbit despre concluziile negative ale experților de la Bruxelles, dar și despre recomandările pe care Comisia le face către autoritățile române pentru ameliorarea dezechilibrelor macroeconomice. La eveniment a mai fost prezent și ministrul finanțelor publice Eugen Teodorovici care și-a prezentat viziunea administrativă asupra raportului publicat de Comisie la finele lunii februarie, document pe care oficialul român îl contestă.

Citiți și Corina Crețu, comisar european pentru Politică Regională, îi amintește lui Eugen Teodorovici că rapoartele de țară ale Comisiei Europene nu au ca obiectiv pedepsirea statelor membre, ci ajutarea lor, după ce ministrul finanțelor a afirmat că încadrarea României în categoria statelor cu dezechilibre macroeconomice este subiectivă și nejustificată