Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a declarat luni deputaților europeni că serviciul pe care îl conduce nu are resursele necesare  pentru a contracara dezinformarea chineză și rusă la aceeași scară imensă la care este folosită împotriva Uniunii Europene, în contextul în care Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) are doar o mică unitate de contracarare a dezinformării, numită East Stratcom, al cărei mandat acoperă doar propaganda rusă, relatează POLITICO Europe, preluat de Agerpres.

Înaltul Reprezentant/Vice-președinte Josep Borrell a fost invitat luni, 1 martie, de eurodeputații din Comisia specială pentru intervenția străină în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformare (INGE), pentru a dezbate pe tema strategiei SEAE de luptă împotriva ingerințelor externe. Cu acest prilej, oficialul european a primit întrebări despre alegerile făcute în trecut pe această temă și strategiile care vor fi dezvoltate în viitor. 

Borrell a declarat că Europa este în dezavantaj în eforturile sale de a se proteja de campaniile de dezinformare ale Rusiei care vizează Europa: „Nu avem capacitatea de a produce informații la scară largă care să ne prezinte punctele de vedere”, a spus el, adăugând că UE are doar capacitatea de a semnala și a denunța campaniile de dezinformare ca răspuns.

În acest sens, liderul european a spus că UE a fost supusă unei presiuni permanente în ultimul an din partea țărilor care denaturează informațiile și răspândesc dezinformarea pentru a-și promova interesele politice. Astfel, el a atenționat că atacurile hibride „au vizat valorile noastre democratice, spațiul nostru de informare și chiar infrastructura noastră critică” în timpul pandemiei, numind criza globală a sănătății „un teren de testare real pentru noi tactici hibride”. Cu toate acestea, șeful diplomației europene a recunoscut că, în timp ce UE și-a intensificat activitatea pentru a demonta campaniile de dezinformare orchestrate de Moscova, „avem foarte puține resurse pentru a studia dezinformarea venită din China” din cauza faptului că SEAE nu are un mandat în acest sens. 

Divizia din cadrul SEAE care se ocupă de combaterea dezinformării are o unitate dedicată – East Stratcom – campaniilor rusești de propagandă, în timp ce alți funcționari monitorizează campaniile de dezinformare din întreaga lume, dar ei nu au nici personal suficient și nici resurse pentru a face față numărului tot mai mare de atacuri hibride.

Schimbul de opinii de luni este o continuare a întâlnirilor anterioare cu comisarii Vera Jourova, Margaritis Schinas și Thierry Breton pentru a discuta ce face Comisia Europeană pentru a proteja procesele democratice din UE.

Statele membre UE au oficializat luni sancţiunile împotriva a patru înalţi funcţionari ruşi implicaţi în proceduri judiciare angajate împotriva opozantului rus Aleksei Navalnîi şi în reprimarea susţinătorilor săi, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Principiul acestor sancţiuni ţintite – interdicţia vizelor şi îngheţarea bunurilor din UE – a fost decis în cadrul unei reuniuni a miniştrilor europeni de externe pe 22 februarie. Ambasadorii celor 27 de state au dat undă verde măsurii luni dimineaţă.

Potrivit unor surse europene, personalităţile sancţionate sunt Aleksandr Kalaşnikov, director al serviciilor penitenciare, Aleksandr Bastrîkin, responsabil al Comitetului rus de anchetă, Igor Krasnov, procuror general, şi Viktor Zolotov, şef al Gărzii naţionale a Rusiei. Numele lor au fost publicate marţi în Jurnalul oficial al UE.

Este pentru prima dată când UE impune sancțiuni în cadrul noului regim global al UE privind sancțiunile pentru drepturile omului, care a fost instituit la 7 decembrie 2020, creat în baza conceptului “Legii Magnitski”.

Adjunctul ministrului rus de externe, Aleksandr Gruşko, a afirmat că ţara sa va răspunde, “bineînţeles”, sancţiunilor UE.

Miniştrii de externe ai statelor Uniunii Europene au ajuns “la un acord politic” pe 22 februarie să să meargă mai departe în privinţa adoptării de sancţiuni împotriva mai multor oficiali ruşi de rang înalt, drept replică la încarcerarea opozantului rus Aleksei Navalnîi.

Relaţia UE – Rusia a fost una dintre temele reuniunii de la Bruxelles din 22 februarie, șeful diplomației europene, Josep Borrell, declarând înaintea reuniunii că speră la o abordare comună pentru gestionarea relației “în curs de coliziune” cu Rusia, în timp ce ministrul german de externe a pledat pentru sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, având în vedere că relaţiile dintre Bruxelles și Moscova au ajuns la cel mai scăzut nivel. Tot înaintea reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru o abordare comună între UE, SUA și Regatul Unit privind relațiile cu Rusia, subliniind că o majoritate din țările UE susține adoptarea de noi sancțiuni.

Discuția cu privire la relațiile UE cu Rusia are loc în contextul vizitei Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, la Moscova (5-6 februarie 2021) și în pregătirea dezbaterilor pe subiect din cadrul Consiliului European din martie 2021. Vizita șefului diplomației europene la Moscova a produs un larg ecou și critici cu privire la o umilire diplomatică a Uniunii Europene.

Rusia a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilaterale. Rusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

Justificându-și vizita ca un moment de menținere a canalelor diplomatice în cadrul unei dezbateri în plenul Parlamentului European unde aproape 80 de deputați i-au cerut demisia, Josep Borrell a spus că le va propune liderilor UE sancțiuni împotriva Rusiei, subliniind că cei doi actor sunt la o răscruce de drumuri și că guvernul rus se află pe o cale autoritară.

Ministrul german de externe, Heiko Maas, le-a solicitat luni omologilor săi din Uniunea Europeană să dea undă verde pregătirii de sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, anunță Reuteres, citat de Agerpres.

”Sunt favorabil de a dispune pregătirea de sancţiuni suplimentare, a unor liste cu persoane concrete”, a declarat Maas la sosirea la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Externe al UE (CAE), subliniind că opozantul rus Aleksei Navalnîi nu doar că a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoarea, ci şi va fi trimis să o execute într-un lagăr de muncă.

”În acelaşi timp, trebuie să discutăm despre modul în care să menţinem un dialog constructiv cu Rusia, chiar dacă relaţiile au ajuns cu siguranţă la cel mai scăzut nivel”, a adăugat Maas.

Uniunea Europeană intenționează să instituie inderdicții de călătorie și să înghețe activele pentru o serie de aliați ai președintelui rus, Vladimir Putin, ca urmare a încarcerării lui Navalnîi, conform unor diplomați, informează DPA.

În acelaşi timp, potrivit unor observatori independenţi ruşi, precum editorialista de la Novaia Gazeta, Iulia Latînina, trimiterea lui Navalnîi într-un lagăr de muncă echivalează cu moartea.

În emisiunea sa săptămânală de la postul de radio Eho Moskvî, Latînina nu a exclus ca autorităţile ruse să-l elimine fizic pe opozant în lagăr, dând vina pe vreun deţinut, sub motivul că ‘diferite lucruri ţi se pot întâmpla într-un asemenea loc dacă mai şi ai gura slobodă’.

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, urmează să aibă o întrevedere informală cu reprezentanți ai echipei lui Aleksei Navalnîi.

La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, și-a exprimat speranța că această reuniune va aduce lumină asupra modului în care UE va acționa unitar pentru gestionarea relației ”în curs de coliziune” cu Rusia.

Discuțiile legale de relația UE-Rusia vin în urma vizitei lui Borrell la Moscova, desfășurate la începutul lunii februarie, care a proocat numeroase reacții ca urmare a umilirii suferite de Bruxelles.

Moscova a declarat persona non grata diplomaţi din Germania, Polonia şi Suedia acuzaţi de participarea la o manifestaţie în favoarea opozantului Aleksei Navalnîi, condamnat la închisoare.

Rusia și-a motivat decizia, precizând că cei trei diplomați au participat la aceste adunări ”ilegale pe 23 ianuarie” la Sankt-Petersburg şi Moscova, considerând ”astfel de acţiuni inacceptabile şi incompatibile cu statutul lor diplomatic”.

Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.