Miniștrii competitivității (industrie) ai UE au discutat ieri, 22 iulie, într-o reuniune informală la Brdo pri Kranju despre cum să creeze un viitor circular, creativ și inteligent, folosind ca model industriile textile și industriile mari consumatoare din Uniunea Europeană, se arată în comunicatul oficial.
„Una dintre principalele întrebări cu care ne confruntăm astăzi este cum să construim un viitor luminos pentru generațiile viitoare. Răspunsul se află în creșterea economică a UE, care permite UE să concureze pe piețele globale, fiind în același timp durabilă și utilizând cât mai eficient toate resursele sale”, a declarat Ministrul Zdravko Počivalšek, care a prezidat reuniunea.
Acesta a subliniat importanța economiei circulare: „Aceasta ne oferă oportunități de a schimba modul în care funcționează economia noastră și de a crea produse care sunt durabile și care pot fi reparate, reutilizate sau reciclate. Acest lucru este valabil și pentru industria textilă și alte industrii mari consumatoare, care reprezintă un pilon important al economiei UE, dar avem nevoie de un răspuns coordonat și de o foaie de parcurs la nivelul UE pentru a facilita tranziția acestor două ecosisteme către neutralitatea climatică.”
Directorul general al DG pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri din cadrul Comisiei Europene, Kerstin Jorna, a subliniat că Uniunea Europeană este un lider în domeniul tehnologiilor verzi, deoarece le-a adoptat mai devreme decât alte continente: „Trebuie să ne asigurăm că tehnologia verde continuă să se dezvolte în Uniunea Europeană și că suntem capabili să o sprijinim în mod corespunzător. Este important să creăm ecosisteme care să îmbrățișeze o tranziție ecologică și digitală în domeniul materiilor prime și al energiei. Electrificarea ar putea fi o soluție bună pentru industriile energointensive.”
Comisia Europeană va elabora opțiuni pentru viitoarele căi de tranziție, care vor constitui un punct de plecare pentru o reflecție ulterioară. Discuția de astăzi este o contribuție excelentă în acest sens, a conchis Jorna.
În cadrul discuțiilor, miniștrii au subliniat că o strategie industrială revizuită reprezintă calea corectă pentru redresare. Împreună cu pachetul “Fit for 55” și cu conceptul de economie circulară, aceasta oferă un cadru important.
Miniștrii au evidențiat faptul că tranziția ecologică și digitală este o condiție prealabilă pentru consolidarea competitivității economiei UE, care trebuie să se concentreze în primul rând pe dezvoltarea de noi tehnologii și pe inovare.
Tranziția pentru industriile mari consumatoare de energie trebuie să fie echitabilă, deoarece costurile de gestionare și de producție ale tranziției vor fi ridicate, în timp ce problema scurgerii emisiilor de dioxid de carbon trebuie, de asemenea, abordată în mod corespunzător. Aceste industrii depind de importul de materii prime esențiale, prin urmare este esențial să se asigure disponibilitatea materiilor prime și aceleași condiții la nivel global. Ar fi necesar să se combine sectorul tradițional cu noi sectoare inovatoare și să se asigure că forța de muncă a fost recalificată și că dispune de competențele adecvate, atât în cazul industriei textile, cât și în cazul industriilor energointensive.
În ceea ce privește industria textilă, a fost subliniată necesitatea unor norme și standarde tehnice pentru a reduce amprenta ecologică, precum și necesitatea de a se concentra pe regionalizarea lanțurilor valorice. În plus, ar fi necesar să se stimuleze investițiile în reciclarea de înaltă calitate în Uniunea Europeană, o bună bază pentru aceasta putând fi reprezentată de planurile naționale de redresare și reziliență.
A fost subliniată necesitatea de a revizui sistemul de comercializare a emisiilor și taxa de ajustare la frontiera de carbon, care trebuie să fie în conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului.
În cadrul reuniunii au participat, de asemenea, patru vorbitori invitați din comunitatea de afaceri slovenă, care au prezentat exemple practice de industrii textile circulare, creative și inteligente și de industrii energointensive: Matea Benedetti de la Benedetti Life, Giulio Bonazzi, director al Aquafil Group, Dr. Daniela Zavec, inginer textilist, și Peter Čas, director al Steklarna Hrastnik.
