Un colegiu electoral dominat de partidul de guvernământ „Visul Georgian” l-a ales sâmbătă, 14 decembrie, pe Mihail Kavelașvili ca noul președinte al Georgiei, relatează BBC.

Decizia a fost luată în contextul unei crize politice profunde și al protestelor de amploare împotriva guvernului pentru amânarea discuțiilor de aderare la Uniunea Europeană. Kavelașvili, cunoscut pentru retorica sa vehement anti-occidentală și pozițiile conservatoare, a obținut 224 de voturi din 225, într-un proces electoral indirect.

Actuala președintă, Salome Zurabișvili, a denunțat alegerile ca fiind ilegitime, declarând:

„Ceea ce se va întâmpla mâine în parlament este o parodie – va fi un eveniment complet lipsit de legitimitate, neconstituțional și ilegitim.”

Zurabișvili a fost o critică vocală a partidului de guvernământ, acuzând „Visul Georgian” de tendințe autoritare și de manipularea alegerilor cu sprijinul Rusiei. Ea a susținut că Georgia se află sub influența unei „operațiuni speciale rusești”, care vizează subminarea democrației în țară.

În același timp, protestele împotriva guvernului s-au intensificat, mii de cetățeni ieșind în stradă pentru a sprijini orientarea pro-europeană a țării. Autoritățile au răspuns violent, arestând sute de persoane în ultimele săptămâni, inclusiv activiști, jurnaliști și membri ai opoziției.

Kavelașvili: de la fotbalist la președinte

În vârstă de 53 de ani, Mihail Kavelașvili este un fost fotbalist cu o carieră internațională, inclusiv la cluburi europene precum Manchester City. Ulterior, el a devenit parlamentar în 2016 și un susținător fidel al partidului „Visul Georgian”. Kavelașvili este cunoscut pentru discursurile sale anti-LGBTQ și pentru atacurile la adresa Occidentului.

Criticii îl consideră o marionetă a miliardarului Bidzina Ivanișvili, fondatorul partidului „Visul Georgian” și figură influentă în politica georgiană. În semn de recunoștință pentru loialitatea sa, Kavelașvili a fost propulsat la șefia statului într-un moment de maximă instabilitate.

„Occidentul vrea ca oamenii să fie toleranți față de o ideologie care se pretinde umanitară, dar este de fapt opusă umanității”, a declarat Kavelașvili, criticând influența occidentală asupra societății georgiene.

Într-o țară unde președintele are puteri simbolice, Kavelașvili preia funcția pe 29 decembrie, înlocuind-o pe Zurabișvili, care a promis să nu demisioneze până când nu vor fi organizate noi alegeri. Situația tensionată și deciziile controversate ale guvernului alimentează temerile că Georgia ar putea să se îndepărteze de parcursul european, accentuând instabilitatea politică și socială.

Parlamentul Coreei de Sud a votat sâmbătă pentru suspendarea președintelui Yoon Suk Yeol, după ce acesta a refuzat să demisioneze în urma unei tentative controversate de a institui legea marțială, relatează CNN.

Decizia marchează o premieră politică tensionată, fiind pentru a doua oară în mai puțin de un deceniu când un lider sud-coreean este supus procedurii de destituire.

Suspendarea lui Yoon, adoptată cu 204 voturi pentru și 85 împotrivă, a fost primită cu entuziasm de protestatarii adunați în fața parlamentului din Seul. Până la o decizie finală a Curții Constituționale, care poate dura până la șase luni, premierul Han Duck-soo va prelua atribuțiile prezidențiale.

Tentativa de impunere a legii marțiale a declanșat criza

Criza politică a escaladat pe 3 decembrie, când Yoon a decretat legea marțială și a trimis militari să blocheze accesul în parlament. Legea a fost respinsă de legislatori, iar gestul președintelui a provocat indignare publică. Yoon și-a apărat decizia într-un discurs de joi, acuzând opoziția de activități „anti-statale” și justificând măsura ca fiind necesară pentru depășirea blocajului politic din parlament.

Totuși, opoziția și o parte din propriii aliați ai lui Yoon l-au acuzat de abuz de putere. Înainte de votul de sâmbătă, liderul partidului său a cerut public demiterea președintelui, afirmând că aceasta este „singura cale de a apăra democrația”.

Investigații multiple și incertitudine politică

Yoon Suk Yeol se confruntă acum cu o serie de investigații, inclusiv acuzații de trădare și abuz de putere. Poliția a percheziționat biroul prezidențial, iar fostul ministru al apărării, Kim Yong-hyun, a fost reținut pentru presupusul său rol în decretarea legii marțiale.

Coreea de Sud, una dintre cele mai importante economii din Asia și un partener strategic al SUA și al UE, intră într-o perioadă de incertitudine politică, comparabilă cu criza din 2016-2017, când președinta Park Geun-hye a fost destituită pentru corupție.

Curtea Constituțională urmează să decidă dacă Yoon va fi definitiv demis, iar între timp, țara rămâne marcată de tensiuni politice și sociale.

Între timp, UE a transmis că a luat act de decizia Parlamentului de la Seul și a subliniat importanța unei „soluționări rapide și ordonate a actualei crize politice, în conformitate cu Constituția coreeană”. De asemenea, a reiterat faptul că „Republica Coreea este un partener strategic important pentru UE”.

Statele Unite au impus restricții de călătorie pentru 20 de persoane responsabile sau care au luat parte la ”subminarea democrației în Georgia”, informează Deutsche Welle.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA persoanele vizate ocupă funcția de ministru sau lucrează în Parlament, sunt funcționari publici din domeniul aplicării legii și securității sau sunt simpli cetățeni.

”Statele Unite condamnă ferm violența continuă, brutală și nejustificată a partidului Visul Georgian împotriva cetățenilor georgieni, inclusiv împotriva protestatarilor, a membrilor mass-media, a activiștilor pentru drepturile omului și a figurilor din opoziție.  Partidul Visul Georgian s-a îndepărtat de viitorul euro-atlantic al Georgiei, pe care poporul georgian îl dorește în mod covârșitor și pe care îl prevede constituția georgiană.   Ne-am angajat să ne asigurăm că înalții funcționari responsabili sau complici în subminarea democrației vor fi supuși restricțiilor privind vizele”, a subliniat Departamentul de Stat.

Acesta a anunțat că pregătește acțiuni suplimentare, inclusiv sancțiuni, pentru ”a-i trage la răspundere pe cei care subminează democrația în Georgia”.

La rândul său, Comisia Europeană ia în calcul suspendarea regimului de călătorii fără vize pentru anumite categorii de persoane din Georgia, țară unde au loc ample proteste împotriva Guvernului ca urmare a deciziei acestuia din urmă de a suspenda negocierile de aderare la UE.

Parlamentul European a solicitat la finalul lunii noiembrie organizarea de noi alegeri în Georgia în termen de un an.

Drept răspuns, prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a anunțat că deschiderea negocierilor de aderare la UE va fi eliminată de pe agenda Georgiei și că țara va refuza subvențiile bugetare ale UE până la sfârșitul anului 2028.