Connect with us

NEWS

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu: “România este pregătită să găzduiască un comandament NATO”

Published

on

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu a acordat un interviu la sediul Ministerului Afacerilor Externe pentru emisiunea “Lumini și umbre” realizată de Dan Andronic. Printre subiectele abordate s-au numărat contribuțiile remarcabile ale ministrului de externe la negocieri esențiale pentru România: procesul cu Ucraina privind platoul continental și acordul strategic cu Statele Unite. Instabilitatea politică din Republica Moldova, criza în desfășurare din Ucraina, parcursul în NATO și UE sau aderarea la Schengen au fost principalele teme discutate.

bogdan aurescu mae

Despre delimitarea spațiilor maritime

Înainte de procesul propriu-zis, 2004 – 2009, am fost implicat încă aproximativ cinci ani înainte în negocierile care s-au desfăşurat pentru delimitarea spaţiilor maritime şi n-a fost decât continuarea unui proces de negociere care s-a derulat foarte mulţi ani, 20 de ani, între România şi fosta Uniune Sovietică, 1967 – 1987, cu zece runde de negocieri. Pe urmă, din 1998, au început negocierile cu Ucraina pentru delimitarea spaţiilor maritime. Eu am început să mă ocup de acest dosar din 2000. Un rezultat important, mai ales că zilele trecute, pe 3 februarie, s-au împlinit exact şase ani de la pronunţarea hotărârii în acest proces şi am făcut o întâlnire chiar aici, în acest spaţiu, cu membrii echipei, o parte dintre ei, n-au putut să vină chiar toţi, şi ne-am amintit împreună efortul pe care l-am făcut atunci. Cred că e important, din când în când, să ne mai amintim.

Acordul strategic cu SUA

Spre finalul anului, o să vedem şi rezultatul acestor eforturi, pentru că în 2015, spre luna noiembrie-decembrie, va avea loc operaţionalizarea bazei Deveselu, care este, de fapt, produsul principal al acestui acord. Lucrurile sunt foarte clare din punctul de vedere şi al României, şi al SUA, pentru că vorbim despre un proiect bilateral în această fază, dar şi al NATO, pentru că, iarăşi, trebuie subliniat, în momentul în care această bază devine operaţională, ea urmează, aproape în perioada imediat următoare, să fie inclusă în sistemul NATO antirachetă. Şi ne aşteptăm la decizii în acest sens la Summitul NATO care se va desfăşura anul viitor în Polonia. Şi ceea ce am spus noi de fiecare dată, cu argumente, atât argumente de tip militar, tehnico-militar, dacă vreţi, dar şi argumente juridice şi, mă rog, de natură politică, a fost în sensul că sistemul antirachetă este strict defensiv. Acest aspect este de altfel menţionat şi în acordul bilateral pe care l-aţi menţionat şi pe care l-am negociat cu Statele Unite, cel finalizat în septembrie 2011. În acord se spune chiar în mai multe rânduri că acest sistem va acţiona în legitimă apărare în conformitate cu prevederile Cartei ONU, care se referă la legitimă apărare colectivă.

Situația din estul Ucrainei

Cred că nu putem să excludem niciun fel de ipoteză atunci când vorbim despre o situaţie conflictuală de o astfel de anvergură, mai ales din punctul de vedere al importanţei pe care o are pentru securitatea regională şi pentru securitatea europeană. Ceea ce vedem în estul Ucrainei este, într-adevăr, din păcate, o intensificare a conflictului. Vedem creşterea numărului de vieţi omeneşti pierdute… Vedem foarte mulţi răniţi în fiecare zi şi oameni care mor, inclusiv din rândul populaţiei civile, ceea ce este extrem de îngijorător, şi momentul apropiat care a fost extrem de puternic, sensibil pentru comunitatea internaţională a fost atacul din 24 ianuarie de la Mariopol, în care 30 de oameni au fost ucişi şi peste 200 de oameni au fost răniţi. Şi, într-adevăr, după acordurile încheiate la Minsk, în septembrie, care puneau bazele, cel puţin teoretic, pentru încetarea focului şi pentru o serie de aranjamente care ar fi permis o soluţie durabilă pentru situaţia de securitate din estul Ucrainei, nu neapărat pentru soluţionarea întregului conflict, dar măcar pentru ceea ce înseamnă desfăşurarea acelor ostilităţi. Din păcate, aceste acorduri nu au fost respectate.

Reacțiile comunității internaționale

Am constatat că situaţia s-a deteriorat din ce în ce mai mult. Este şi motivul pentru care comunitatea internaţională, la rândul ei, şi-a intensificat eforturile pentru soluţii diplomatice. NATO și UE nu sunt depăşite. Fiecare dintre cele două instituţii a reacţionat în conformitate cu propriul său registru de competenţă. NATO, aş spune, cel puţin a reacţionat foarte prompt şi a luat o serie de decizii pe care le aplicăm şi suntem în curs de dezvoltare a acestor decizii, inclusiv astăzi, iată, la Bruxelles, se desfăşoară reuniunea miniştrilor de apărare ai Alianţei. ceea ce vreau să spun este că reacţia Alianţei Nord-Atlantice a fost una fermă, au fost măsuri luate, decise la Summitul NATO din septembrie, din Marea Britanie, şi în tot acest interval, din septembrie, de la finalul summitului şi până în prezent, am lucrat la aplicarea acestor măsuri. Este vorba mai ales despre Forţa de Reacţie Rapidă, acel Very High Readiness Joint Task Force, mai greu de tradus in română, care înseamnă de fapt o forţă de reacţie rapidă de câteva mii de militari.

Despre comandamentul NATO

România este pregătită să găzduiască aceste comandamente. Sigur, Ministerul Apărării gestionează, pe fond, pregătirea acestor elemente de instalare pe teritoriul României şi evident că, în toată această perioadă care s-a scurs între diversele reuniuni aliate unde s-au luat decizii, autorităţile militare au pregătit instalarea acestor elemente. Forţa de Reacţie Rapidă, despre care vorbeam, este iarăşi un element important, care este în curs de operaţionalizare. Deja la reuniunea miniştrilor de externe NATO, la care am participat pe 3 decembrie anul trecut, la Bruxelles, am luat decizia creării formei interimare, a acestei forţe de reacţie. Aceste elemente de care vorbim, Forţa de Reacţiei Rapidă şi, respectiv, aceste elemente de comandă şi control, de sprijin pentru forţa de reacţie rapidă, fac parte din deciziile luate la Summitul din Marea Britanie, în acel document care se cheamă Planul de acţiune al Alianţei pentru creşterea vitezei de reacţie. Prin urmare, o serie întreagă de decizii care au fost puse în aplicare treptat, aşa cum am convenit, de altfel, calendarul lor în timpul summitului din Marea Britanie.

Despre Republica Moldova

Eu am fost la Chişinău chiar a doua zi după alegeri. Pe 1 decembrie, prima mea vizită ca ministru de externe a fost la Chişinău, dincolo de simbolismul zilei naţionale am vrut tocmai să iau pulsul clasei politice după alegeri şi am vrut în acelaşi timp să transmit un mesaj pe care de altfel l-am discutat înainte de a merge acolo cu doamna Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, şi mesajul pe care l-am dat şi care rămane valabil şi astăzi în procesul de formare a Guvernului din Republica Moldova a fost că în primul rând cetăţenii Republicii Moldova au arătat prin votul lor că susţin o formulă de guvernare proeuropeană. În al doilea rând, că există din acest punct de vedere o răspundere a clasei politice, mai ales a partidelor proeuropene, pentru a pune în aplicare o astfel de formulă şi, în al treilea rând, că formarea unui guvern cât mai curând posibil este o necesitate, pentru că ea este de natură să înlăture orice posibile vulnerabilităţi ale unei perioade interimare. Mesajul pe care îl dăm şi astăzi, în momentul în care se lucrează la formula guvernamentală, primul ministru Leancă este desemnat de către preşedintele Republicii Moldova pentru a prezenta o formulă guvernamentală, este acelaşi: este extrem de important ca Guvernul de la Chişinău să fie proeuropean, programul de guvernare al acestui guvern să fie proeuropean, pentru că este extrem de important ca reforma, conform standardelor europene, să continue. Acest guvern a reuşit, guvernul proeuropean de până acum, a reuşit nişte performanţe excepţionale. Este vorba despre liberalizarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova. Este primul stat din Parteneriatul Estic care obţine liberalizarea vizelor, şi într-adevăr noi am sprijinit într-un mod substanţial acest efort. Din 28 aprilie anul trecut, practic, cetăţenii Republicii Moldova pot călători fără vize, chestiune care are însă şi un impact pozitiv asupra reglementării conflictului transnistrean. Tot mai mulţi cetăţeni din regiunea separatistă transnistreană îşi fac paşapoarte biometrice ale Republicii Moldova pentru a călători în Uniunea Europeană fără vize.

România a susţinut, in mod evident, acest proces de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Am susţinut în plan bilateral, cu foarte multe proiecte şi programe. Şi vă aduc aici aminte nu doar despre gazoductul Iaşi-Ungheni, pe care l-am finanţat împreună cu Uniunea Europeană, dar şi proiectele legate de modernizarea cu 20 de milioane de euro a sistemului de învăţămant preşcolar din Republica Moldova, foarte multe alte acţiuni de întărire a capacităţii administrative a Republicii Moldova, donaţia foarte consistentă de microbuze, de alte autovehicule pentru Poliţia de Frontieră, proiectul SMURD, care a fost inaugurat la Bălţi şi care urmează să fie continuat, foarte multe alte proiecte de reparare şi recondiţionare a unor monumente extrem de semnificative în Republica Moldova – Teatrul Bogdan Petriceicu Haşdeu din Cahul, Sala cu Orgă din Chişinău – livrarea de cărbune pentru familiile defavorizate din Republica Moldova şi multe altele. Ar fi foarte greu de enumerat toate acţiunile pe care noi le-am făcut pentru, de fapt, racordarea, şi fizică, a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, în mod firesc, prin România.

Despre Schengen și MCV

Nu există o legătură între MCV şi Schengen, după cum cunoaşteţi. Sunt, într-adevăr, unele state ale Uniunii Europene care fac o anumită legătură cu performanţele din cadrul MCV-ului, dar în ce priveşte Spaţiul Schengen  îndeplinim perfect toate condiţiile.Misiunile de evaluare sunt pozitive, avem toată pregătirea necesară şi, mai mult decât atât, acţionăm ca un stat Schengen de facto pentru spaţiul Uniunii Europene, lucru care este, de altfel, recunoscut prin performanţele Poliţiei de Frontieră, prin tot ceea ce se face pe această linie. Există nişte dificultăţi de ordin politic, care au nişte explicaţii foarte simple care decurg din anumite constrângeri de politică internă din anumite state membre, alegeri care se produc uneori succesiv în diverse state.

Despre numirea unui ambasador din partea SUA

Am ridicat şi ridicăm această temă de peste doi ani de zile. Practic, în orice întâlnire cu omologi americani, cu Ambasada americană, cu reprezentanţi ai Departamentului de Stat. Această sensibilitate pe care şi noi şi opinia publică, în mod îndreptăţit, o avem, este foarte clar conştientizată la Washington. Am discutat această temă şi cu doamna Nuland, când a venit la Bucureşti. M-a asigurat că procesul este într-o fază avansată. În momentul în care vor avea elemente concrete şi vom şti acest lucru când se va cere agrementul pentru noul ambasador, evident că vom şti şi noi, şi dumneavoastră.

Interviul integral acordat de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu este disponibil pe site-ul oficial al MAE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Agenția Internațională a Energiei îndeamnă statele să majoreze investițiile în producția de hidrogen curat pentru atingerea neutralității climatice

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Agenția Internațională a Energiei (IEA) face apel la guvernele lumii să își majoreze investițiile în producția și lanțurile de depozitare a hidrogenului, pentru sprijini tranziția către o energie curată.

Într-un raport dat publicității luni, IEA subliniază nevoia unor acțiuni rapide și ferme pentru a valorifica potențialul hidrogenului în vederea obținerii neutralității climatice globale, sprijinind în același timp securitatea energetică.

”În prezent, producția mondială de hidrogen este minimă, prețul nu este încă unul competitiv, iar utilizarea sa în sectoare cu potențial, precum industria și transporturile, rămâne limitată, dar există semne încurajatoare că este pe punctul de a scădea semnificativ costurile și de a se dezvolta pe scară largă la nivel mondial”, este menționat în comunicatul Agenției Internaționale a Energiei.

În 2019, doar Franța, Japonia și Coreea aveau strategii pentru utilizarea hidrogenului. Astăzi, 17 guverne au publicat strategii privind hidrogenul, alte peste 20 au anunțat public că lucrează la elaborarea unor strategii, iar numeroase companii încearcă să profite de oportunitățile de afaceri legate de hidrogen. Sunt în curs de desfășurare proiecte pilot pentru producerea de oțel și de produse chimice cu hidrogen cu emisii reduse de carbon, iar alte utilizări industriale sunt în curs de dezvoltare. Costul celulelor care funcționează cu hidrogen continuă să scadă, iar vânzările de vehicule cu celulele de combustie sunt în creștere.

Hidrogenul are o mare densitate de energie, iar utilizarea sa ca și combustibil nu produce emisii directe de poluanți sau de gaze cu efect de seră. Principalul obstacol în calea utilizării pe scară largă a hidrogenului este costul de producție. Acest lucru necesită fie cantități mari de energie electrică pentru a-l produce din apă, fie utilizarea tehnologiilor de captare a carbonului, dacă hidrogenul este produs din combustibili fosili. Aproape tot hidrogenul produs în prezent provine din combustibili fosili fără captarea carbonului, ceea ce duce la emisii de aproape 900 de milioane de tone de CO2, echivalentul emisiilor de CO2 combinate ale Regatului Unit și Indoneziei.

Sunt necesare investiții și politici bine orientate pentru a reduce diferența de preț dintre hidrogenul cu emisii reduse de dioxid de carbon și hidrogenul produs din combustibili fosili, care generează multe emisii. În funcție de prețul gazelor naturale și al energiei electrice regenerabile, producerea hidrogenului din surse regenerabile poate costa între 2 și 7 ori mai mult decât producerea acestuia din gaze naturale fără captarea carbonului.

Însă, cu ajutorul progreselor tehnologice și al economiilor de scară, costul producerii hidrogenului cu ajutorul energiei solare poate concura cu cel al hidrogenului produs cu gaze naturale, așa cum se prevede în Foaia de parcurs a AIE pentru atingerea obiectivului de emisii zero până în 2050.

În luna lulie a anului trecut, Comisia Europeană a prezentat Strategia UE privind hidrogenul care abordează modul de transformare a potențialului acestuia în realitate, prin investiții, reglementare, crearea de piețe și cercetare și inovare.

Hidrogenul poate alimenta și sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare și poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acțiuni coordonate între sectorul public și cel privat, la nivelul UE. 

Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile.

Această tranziție treptată va necesita o abordare etapizată:

  • În perioada 2020-2024, vom sprijini instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
  • În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
  • Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia  a lansat Alianța europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniștri naționali și regionali și reprezentanți ai societății civile și ai Băncii Europene de Investiții. Alianța va institui un portal de investiții pentru o producție mai mare și va sprijini cererea de hidrogen curat în UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

Published

on

© European Union 2021/ Source: EC - Audiovisual

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, face apel la populația României să se vaccineze, potrivit declarației de presă susținută luni, 27 septembrie, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, cu ocazia vizitei sale pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență. 

„Vaccinarea este extrem de importantă. Vaccinarea salvează vieți, vă protejează pe dvs., dar și pe cei dragi. În Uniunea Europeană avem norocul de a avea acces la vaccinuri în momentul de față, ceea ce reprezintă un avantaj enorm pentru a ne proteja cetățenii europeni, dar și pentru a reduce riscul de a răspândi boala și ca alte variante îngrijorătoare să apară. Vă încurajez, dacă nu ați profitat de ocazie, să o faceți. Profitați de ocazie și vaccinați-vă”, a transmis șefa executivului european.

De asemenea, Ursula von der Leyen a menționat că decizia legată de convingerea oamenilor de a se vaccina ține de competența națională. 

„Din experiența mea este nevoie de comunicare bună. Este foarte important faptul că 73% din populația adultă din Uniunea Europeană este deja vaccinată, iar lucrurile evoluează în sens pozitiv. Consecințele virusului nu mai sunt atât de grave. Știm că vaccinul a salvat vieți. Încurajez pe toată lumea să se vaccineze”, a punctat aceasta. 

Tot în acest sens, premierul Florin Cîțu a reamintit că instituția Comisiei Europene a ajutat foarte mult România prin faptul că a avut acces la vaccin în același moment ca toate țările din Uniunea Europeană.

„Sunt mai multe variante în UE şi după cum ştiţi şi la noi se iau în calcul aceste variante pentru a accelera campania de vaccinare. Am văzut că a început să crească, în această perioadă, numărul persoanelor care se vaccinează. Am spus de fiecare dată – singura soluţie pentru a depăşi pandemia o reprezintă vaccinarea. Orice altă măsură nu face decât să încetinească, dar nu elimină pandemia. Ne uităm să vedem în restul ţărilor din Uniunea Europeană care sunt măsurile care au avut cel mai mare impact şi le vom folosi şi aici”, a spus el. 

Președintele României, Klaus Iohannis a menționat că fără implicarea Ursulei von der Leyen România nu ar fi beneficiat de un număr important de doze de vaccin.

„Doamna președintă a avut inițiativa, a riscat și a pus pe picioare un mecanism prin care întreaga Uniune Europeană beneficiază de doze foarte multe de vaccin. Sănătatea nu este o competență a Comisiei Europene. Sănătatea este de competență națională, dar această chestiune, fără intervenția și fără sprijinul Comisiei nu ar fi putut să fie rezolvată. Sprijinul Comisiei constă în dozele de vaccin care vor veni în continuare în România”, a declarat acesta. 

„Au fost folosite peste 10 milioane de doze de vaccin în România, fiind aproape 5 milioane și jumătate de români care sunt vaccinați cu schema completă. În timp ce noi avem mii și mii de cazuri zilnice și internați la ATI și decese, în Danemarca s-a renunțat la toate restricțiile pentru că s-au vaccinat aproape toți. Împreună cu premierul convenit să ne întâlnim încă din această săptămână se reevaluăm campania de vaccinare și să vedem cum putem să o repunem pe roate. Avem arma cu care putem să terminăm pandemia, dar nu o folosim”, a adăugat Klaus Iohannis.

Uniunea Europeană a atins la finalul lunii august o etapă crucială în privința imunizării împotriva COVID-19, 70 % din populația adultă europeană fiind în prezent vaccinată complet. 

Comisia Europeană atrage atenția că vaccinarea rapidă și completă a tuturor populațiilor vizate – în Europa și la nivel mondial – este esențială pentru a controla impactul pandemiei.

UE este în continuare lider în ceea ce privește răspunsul multilateral. UE a exportat jumătate din vaccinurile produse în Europa către alte țări din lume, adică aceeași cantitate pe care a furnizat-o cetățenilor săi. Team Europe a contribuit cu aproape 3 miliarde EUR la mecanismul COVAX pentru a contribui la asigurarea a cel puțin 1,8 miliarde de doze pentru 92 de țări cu venituri mici și medii inferioare. În prezent, COVAX a furnizat peste 200 de milioane de doze în 138 de țări.

Comisia Europeană a rezervat până în prezent 4,6 miliarde de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 și sunt în curs negocieri pentru doze suplimentare. Comisia colaborează, de asemenea, cu industria pentru a spori capacitatea de producție a vaccinurilor.

În același timp, ea a demarat activități de abordare a noilor variante, cu scopul de a dezvolta și de a produce rapid vaccinuri eficace împotriva acestor variante pe scară largă. Incubatorul HERA contribuie la răspunsul la această amenințare.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare.

Continue Reading

NEWS

Premiul pentru drepturile omului ”Vaclav Havel” 2021 a fost acordat opozantei belaruse Maria Kolesnikava: A arătat că este pregătită să își riște propria siguranță pentru o cauză mai mare decât ea însăși

Published

on

© Council of Europe

Premiul pentru drepturile omului Vaclav Havel al Consiliului Europei pentru 2021 care recompensează acțiunile remarcabile ale societății civile în apărarea drepturilor omului, a fost acordat liderului opoziției și activistei belaruse Maria Kolesnikava.

Premiul, în valoare de 60.000 de euro, a fost înmânat în cadrul unei ceremonii speciale în ziua deschiderii sesiunii plenare de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) de la Strasbourg, potrivit unui comunicat al instituției. 

Maria Kalesnikava este unul dintre liderii opoziției din Belarus și membră a Consiliului de Coordonare. Ea a fost șefa sediului de campanie al fostului candidat la președinție Viktar Babaryka și a devenit unul dintre cele trei simboluri feminine ale opoziției belaruse și ale luptei poporului belarus pentru libertățile civile și politice și pentru drepturile fundamentale.

Ea a fost răpită la Minsk în septembrie 2020 și a ținut prima pagină a ziarelor când și-a rupt pașaportul la frontieră pentru a împiedica îndepărtarea sa forțată și exilul din Belarus. Ulterior a fost reținută, iar în septembrie 2021 a fost condamnată la 11 ani de închisoare pentru activitatea sa politică.

Primind premiul în numele ei, sora Mariei, Tatsiana Khomich, a mulțumit comitetului de premiere și a declarat că sora ei dorește să dedice victoria sa tuturor celor din Belarus care luptă pentru drepturile lor. ”Acest premiu este un semn de solidaritate a întregii lumi democratice cu poporul din Belarus. Este, de asemenea, un semn pentru noi, belarușii, că comunitatea internațională ne susține și că suntem pe drumul cel bun”, a transmis sora opozantei belaruse.

Prezentând premiul, președintele APCE, Rik Daems, care a prezidat juriul de selecție, a precizat că luând de atitudine ”împotriva unui regim care a ales forța și brutalitatea împotriva protestelor pașnice și legitime, doamna Kalesnikava a arătat că este pregătită să își riște propria siguranță pentru o cauză mai mare decât ea însăși – a dat dovadă de un adevărat curaj.”

Uniunea Europeană a condamnat ”disprețul flagrant” al Belarusului pentru drepturile omului, după condamnarea opozanților Maria Kolesnikova și Maxim Znak, unele dintre figurile importante ale mișcării de contestare din vara lui 2020 împotriva regimului Lukașenko.

”UE deplânge faptul că regimul de la Minsk continuă să nu respecte în mod flagrant drepturile omului și libertățile fundamentale ale poporului din Belarus. De asemenea, UE reiterează cererile de eliberare imediată și necondiționată a tuturor deținuților politici din Belarus (care numără în prezent peste 650 de persoane), inclusiv a Mariei Kolesnikova și a lui Maxim Znak, a jurnaliștilor și a tuturor persoanelor care se află în spatele gratiilor pentru că și-au exercitat drepturile. Belarus trebuie să își respecte angajamentele și obligațiile internaționale în cadrul ONU și OSCE. UE va continua eforturile sale de promovare a responsabilității pentru represiunea brutală exercitată de autoritățile belaruse”, este precizat într-un comunicat publicat de Serviciul European de Acțiune Externă.

La rândul lor, Statele Unite au solicitat regimului de la Minsk să pună capăt ”represiunii împotriva cetățenilor din Belarus”, stat membru OSCE, care ”s-a angajat să respecte dreptul la un proces echitabil de către un tribunal independent și imparțial, precum și drepturile la libertatea de exprimare și de întrunire pașnică”.

”Suntem alături de parteneri cu aceleași vederi în sprijinul aspirațiilor poporului belarus pentru un viitor democratic și prosper într-o țară liberă și independentă. La 9 august, am emis un ordin executiv care solicită explicații regimului Lukașenko pentru atacurile sale împotriva democrației și a drepturilor omului, pentru represiunea transnațională și pentru corupție. (…) Reiterăm apelul nostru către autoritățile belaruse de a începe un dialog autentic cu opoziția democratică și cu membrii societății civile, care să conducă la alegeri libere și corecte sub observație internațională”, a precizat Departamentul de Stat american.

Justiţia din Belarus a condamnat-o luni la 11 ani de închisoare pe opozanta Maria Kolesnikova. Sentinţa este cea mai recentă măsură din campania de reprimare a opoziţiei dusă de regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.

Condamnarea sa şi a unui alt acuzat, Maxim Znak, acesta din urmă la zece ani de detenţie, au fost anunţate de serviciul de presă al lui Viktor Babarîko, un alt opozant închis pentru care au lucrat cei doi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA29 mins ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA3 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.4 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac5 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a discutat la Chișinău cu președinta Maia Sandu despre criza energetică: Vom veni cu soluții atât la nivel de România, cât și la nivelul UE

Eugen Tomac5 hours ago

Eugen Tomac, întrevedere cu Maia Sandu la Chișinău: Este esențial ca România și UE să fie alături de românii basarabeni

NATO6 hours ago

NATO: Jens Stoltenberg a prelungit cu un an mandatul de secretar general adjunct al lui Mircea Geoană, până la 16 octombrie 2023

ROMÂNIA29 mins ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA23 hours ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA1 day ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA1 day ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 day ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA2 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending