Corespondență din München

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a avertizat sâmbătă, la Conferința de Securitate de la München, că „imperialismul și expansionismul sunt în ADN-ul lui Putin și al Rusiei”, subliniind că amenințarea Moscovei nu va dispărea odată cu încheierea războiului din Ucraina.

Stubb a adoptat un ton diplomatic, afirmând că „dacă rezultatul a ceea ce s-a întâmplat la Davos și a ceea ce am văzut în legătură cu Groenlanda în ultimele luni este o prezență NATO mai puternică în Arctica și o securitate arctică consolidată, atunci cred că ne-am descurcat destul de bine”.

El a anunțat că urmează exerciții militare majore în Arctica, menite să demonstreze că NATO tratează cu maximă seriozitate securitatea regională pe fondul pretențiilor Statelor Unite legate de insula arctică.

Întrebat dacă Rusia reprezintă în prezent o amenințare directă la adresa Europei, liderul finlandez a declarat că „Rusia nu va testa Articolul 5 al NATO”.

„Există un motiv pentru care descurajăm, există un motiv pentru care o țară precum Finlanda are una dintre cele mai mari armate din NATO pe flancul estic… există Turcia, Ucraina, Polonia și Finlanda”, a subliniat liderul de la Helsinki.

Referirea vizează clauza de apărare colectivă din Tratatul Alianței, cunoscută drept Articolul 5, care prevede că un atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor.

Stubb a precizat totodată că, în acest moment, nu vede o amenințare directă imediată din partea Moscovei, însă avertizează asupra perspectivei pe termen mediu și lung.

„Nu văd în acest moment o amenințare directă de securitate din partea Rusiei, dar sunt întru totul de acord cu Mette că, atunci când războiul din Ucraina se va încheia, amenințarea nu se va reduce pentru restul Europei, pentru Asia Centrală sau pentru Caucazul de Sud, deoarece ADN-ul inerent al Rusiei și al lui Putin este imperialismul și expansionismul”, a argumentat el.

Mesajul transmis de președintele finlandez indică faptul că, din perspectiva Helsinki-ului, finalul războiului din Ucraina nu va echivala automat cu o diminuare a riscurilor de securitate în regiune, iar consolidarea descurajării și a prezenței NATO pe flancul estic și în Arctica rămâne o prioritate strategică.

Cu o zi în urmă, tot pe scena Conferinței, Stubb a cerut Europei să adopte „realismul bazat pe valori”. Întrebat fiind care este sfatul său pentru alte țări pentru a-și asigura viitorul în această nouă ordine mondială emergentă, el a răspuns: „Alătură-te Uniunii Europene. Îți oferă protecție”.

Acesta și-a lansat recent volumul „The Triangle of Power – Rebalancing the New World Order”.

În centrul cărții se află ideea că ordinea liberală mondială se află într-un proces accelerat de dezagregare, fiind înlocuită de o competiție tot mai accentuată între poli de putere. „Argumentul meu principal este că ordinea liberală mondială se destramă. Cooperarea multilaterală lasă loc rivalității și conflictului multipolar”, a subliniat președintele Finlandei.

Volumul este prezentat ca un apel la o regândire a politicii externe și a modului în care statele gestionează relațiile internaționale, într-un moment marcat de conflicte, polarizare și slăbirea instituțiilor multilaterale. „Cartea este un apel la un realism bazat pe valori și la o politică externă demnă”, a explicat președintele finlandez.

Corespondență din München

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că războiul provocat de Rusia nu poate fi oprit prin împărțirea Ucrainei și a făcut un apel pentru o implicare mai puternică a Europei în negocierile de pace, comparând acțiunile Moscovei cu Acordul de la München din 1938.

„Ar fi o iluzie să credem că acest război poate fi acum încheiat în mod fiabil prin împărțirea Ucrainei, la fel cum a fost o iluzie să credem că sacrificarea Cehoslovaciei ar salva Europa de un mare război”, a spus Zelenski, în discursul său la Conferința de Securitate de la München, înainte de discuțiile de săptămâna viitoare de la Geneva. El a adăugat că speră ca negocierile să fie „serioase, substanțiale, utile”, dar că „uneori pare că părțile discută despre lucruri complet diferite”.

Zelenski a criticat implicarea redusă a Europei. „Este o mare greșeală” că Europa „practic nu este prezentă la masă”, a spus el, subliniind că aceasta trebuie să joace un rol activ pentru a trimite un semnal clar Rusiei.

Totodată, liderul ucrainean a făcut un apel la SUA și la președintele Donald Trump să facă posibil un armistițiu cu Rusia, în condițiile în care pe 24 februarie se împlinesc patru ani de la declanșarea războiului și conflictul va intra în cel de-al cincilea său an.

„Oferiți-ne un armistițiu. Președintele Trump poate face asta. Presați-l pe Putin, obțineți un armistițiu, apoi Parlamentul nostru va schimba legea și vom merge la alegeri. Putem, de asemenea, să oferim un armistițiu rușilor dacă ei organizează alegeri în Rusia”, a spus Zelenski.

În viziunea liderului de la Kiev, acordul cu Statele Unite și Europa privind garanțiile de securitate trebuie convenit înainte de încheierea războiului. „Acele garanții răspund la întrebările despre cât de mult va dura până nu va mai avea loc un război din nou”, a insistat el.

În discursul său, președintele ucrainean a transmis și un mesaj dur despre responsabilitatea individuală și colectivă în fața agresiunii ruse.

„Putem rezista Rusiei”, a spus el, amintind de un sportiv ucrainean descalificat de la Jocurile Olimpice pentru că intenționa să poarte o cască cu chipurile sportivilor ucraineni uciși în război. „Rusia nu trebuie să primească nicio speranță că poate scăpa nepedepsită pentru această crimă”, a cerut el.

Zelenski a denunțat lipsa de sprijin din partea administrației americane anterioare.

„Cel mai practic sfat pe care generalul Milley îl putea da Ucrainei la acel moment a fost pur și simplu să sape tranșee. Imaginați-vă sute de mii de trupe ruse la granițe și tot ce auziți este: săpați tranșee”, a punctat el. În același timp, el a insistat că Europa trebuie să dezvolte propriile capacități de apărare și a reiterat că Ucraina „are cea mai puternică armată din Europa” și că „de aceea Europa are nevoie de Ucraina”.

Președintele ucrainean a subliniat curajul cetățenilor săi. „Niciunul dintre oamenii noștri nu a ales să fie așa de erou”, a spus acesta, în timp ce a avertizat că Vladimir Putin „nu mai este interesat de altceva decât războiul” și „este un sclav al acestui război”.

Din acest motiv, Zelenski a cerut garanții de securitate puternice care să răspundă la întrebarea „cât timp nu va mai fi război.”

În privința evoluției militare, Zelenski a spus că forțele ucrainene au ucis sau rănit grav peste 30.000–35.000 de soldați ruși în ultimele luni și că Rusia pierde acum „156 de soldați pentru fiecare kilometru de teritoriu pe care îl securizează”

Într-un atac indirect la adresa premierului maghiar Viktor Orbán, președintele ucrainean a spus că „chiar și un singur Viktor poate să se gândească cum să-și crească burta, nu cum să-și crească armata pentru a opri tancurile rusești să revină pe străzile Budapestei”.

În final, președintele ucrainean a reiterat importanța unității internaționale: „Unitatea noastră este cel mai bun interceptor împotriva planurilor agresive ale Rusiei – cel mai bun – și încă o avem”.

El a mulțumit țărilor care susțin Ucraina, printre care Danemarca, Germania, Cehia, țările nordice, Marea Britanie, Franța, Țările de Jos, Italia, Polonia, SUA, Canada, Turcia și Japonia, și a avertizat că Rusia beneficiază de „complici”, inclusiv Coreea de Nord și companii chineze care furnizează componente pentru armele rusești.

Corespondență din München

Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a avertizat sâmbătă împotriva apelurilor „impulsive” ca Statele Unite să se distanțeze de China și a declarat că, în pofida unor semnale recente pozitive din partea Casei Albe, anumite voci din SUA subminează relația bilaterală.

Făcând apel la o politică „pozitivă și pragmatică” din partea Washingtonului, el a declarat într-un discurs susținut la Conferința de Securitate de la München că cel mai bun rezultat pentru ambele părți ar fi cooperarea.

Wang Yi s-a întâlnit vineri cu secretarul de stat american Marco Rubio, într-o întrevedere descrisă de un oficial american drept „pozitivă și constructivă”, și a discutat despre o vizită planificată la Beijing în aprilie a președintelui american Donald Trump.

🔴 LIVE from #MSC2026 | China in the World with Wang Yi and @ischinger https://t.co/6fcYvaxtTq

— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 14, 2026

După un an de turbulențe legate de politica comercială și de tarife, Statele Unite și China au încercat să își detensioneze relațiile, iar Wang Yi a spus că Beijingul a fost încurajat de declarațiile recente de la Casa Albă care au arătat „respect pentru președintele Xi Jinping și pentru poporul chinez”.

Însă, Statele Unite și țările europene sunt tot mai îngrijorate de dependența lor în creștere de China pentru materiile prime și componentele esențiale ale lanțurilor lor de aprovizionare din industrie, iar apelurile pentru reducerea acestei dependențe s-au intensificat.

Wang Yi a afirmat că unii din Statele Unite „fac tot posibilul să atace și să defăimeze China” și că există două perspective posibile pentru relațiile bilaterale. Statele Unite ar putea înțelege China în mod rezonabil și obiectiv și ar putea adopta o politică pozitivă și pragmatică față de China, a mai afirmat acesta.

„Cealaltă perspectivă este să se caute decuplarea de China și ruperea lanțurilor de aprovizionare și să se adopte o opoziție față de China în orice, într-un mod pur emoțional, reflex”, a declarat el.

Ministrul chinez de externe a avertizat că unii „încearcă să desprindă Taiwanul de China și calcă pe liniile roșii ale Chinei, ceea ce ar putea împinge foarte probabil China și Statele Unite spre un conflict”.

„China, din partea noastră, dorește să vadă prima perspectivă și cred că împărtășiți aceeași abordare, dar China este bine pregătită să facă față tuturor tipurilor de riscuri”, a mai punctat Wang Yi.

Wang Yi i-a îndemnat pe participanți să „revitalizeze sistemul ONU”, deoarece, în caz contrar, „lumea ar reveni la legea junglei, unde cei puternici îi pradă pe cei slabi”. Ministrul nu a menționat nici măcar o dată Statele Unite, însă discursul său a încercat să prezinte China drept alternativa corectă și respectuoasă față de reguli.