Vicepreședintele american JD Vance a declarat miercuri, în timpul vizitei sale în India, că Moscova și Kievul trebuie să ajungă la un acord, în caz contrar Washingtonul va pune capăt eforturilor sale pentru a se ajunge la un armistițiu de încetare a focului.

“Noi am prezentat o propunere foarte explicită rușilor și ucrainenilor, și este timpul ca ei să spună da, sau ca SUA să se retragă din acest proces“, a afirmat Vance în fața presei după ce a vizitat Taj Mahal la Agra, citat de CNN.

Afirmațiile lui Vance acumulează noi presiuni la adresa Ucrainei și a Rusiei, ele fiind făcute în aceeași zi în care reprezentanți americani, ucraineni și europeni s-au reunit miercuri la Londra pentru o nouă rundă de negocieri, în încercarea de a găsi o soluție pentru conflictul din Ucraina.

Reuniunea se desfășoară la un nivel diplomatic inferior decât era anunțat după ce secretarul de stat Marco Rubio și-a anulat participarea. 

“Întâlnirile la nivel ministerial programate să înceapă în această dimineață nu vor mai avea loc și vor fi înlocuite de discuții neoficiale la nivel de experți”, se arată într-un comunicat scurt al Ministerului britanic de Externe, potrivit publicației The Guardian.

Evoluțiile aruncă o nouă incertitudine asupra eforturilor diplomatice de a pune capăt războiului Rusiei. Statele Unite au devenit din ce în ce mai ferme în eforturile lor de a forța Kievul să ajungă la un acord, însă Ucraina este categorică în privința faptului că nu va renunța la Crimeea, care este ocupată de Rusia din 2014, sau la părțile din estul Ucrainei care au fost capturate în urma invaziei la scară largă a Moscovei în 2022.

Aliații europeni ai Ucrainei, în special Marea Britanie și Franța, au sperat să reducă decalajul. Discuțiile de miercuri ar fi trebuit să urmeze o întâlnire la Paris săptămâna trecută, în care oficiali din SUA, Regatul Unit, Franța și Germania au discutat cadrul american pentru o încetare a focului.

După ce Rubio a renunțat la planurile de a participa la ultimele discuții, SUA sunt reprezentate la Londra de trimisul special al președintelui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg.

Propunerea SUA care a provocat un blocaj include recunoașterea controlului Rusiei asupra Crimeei, peninsula din sudul Ucrainei anexată ilegal de Moscova, a declarat pentru CNN un oficial familiarizat cu negocierile. De asemenea, ar pune în aplicare o încetare a focului de-a lungul liniilor de front ale războiului, a spus oficialul.

Orice mișcare de recunoaștere a controlului Rusiei asupra Crimeei ar inversa un deceniu de politică a SUA.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat marți că este deschis la discuții cu Rusia, dar că Kievul nu va accepta un acord care recunoaște controlul Moscovei asupra Crimeei.

“Ucraina nu va recunoaște legal ocuparea Crimeei. Nu este nimic de discutat. Este împotriva constituției noastre”, a afirmat, în mod tranșant, Zelenski.

La finalul vizitei sale în India, vicepreședintele american JD Vance a dat un ultimatum.

“Este acum timpul, cred eu, de a lua dacă nu ultima măsură, atunci una dintre ultimele, adică, la nivel general, cea care spune că noi vom opri uciderea de oameni, (…) vom îngheța liniile teritoriale la un nivel apropiat celui la care ele se situează astăzi. Acum, desigur, aceasta înseamnă că ucrainenii și rușii trebuie și unii, și alții să abandoneze o parte din teritoriul pe care ei îl dețin în prezent“, a declarat Vance.

Financial Times a raportat marți că președintele rus Vladimir Putin i-a propus emisarului președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, ca Rusia să oprească invazia Ucrainei și să înghețe actuala linie a frontului.

Putin s-a oferit să oprească invazia țării sale în Ucraina de-a lungul liniilor de front actuale, poate renunțând la pretențiile sale asupra unor regiuni ucrainene pe care le ocupă parțial, în schimbul recunoașterii de către Statele Unite a dreptului de proprietate al Rusiei asupra Crimeei (pe care a anexat-o ilegal în 2014) și a unor teritorii ocupate în timpul războiului de amploare care a început în 2022.

Noua deschidere vine după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat că se va retrage din negocierile pentru încheierea războiului dacă “oricare dintre părți” va continua să blocheze procesul de încetare a focului. Trump a mai spus luni, într-o postare cu majuscule pe Truth Social, că speră ca Ucraina și Rusia să ajungă la un acord în această săptămână.

Însă, Volodimir Zelenski a precizat că Ucraina nu va recunoaște controlul de jure al Rusiei asupra peninsulei Crimeea ca parte a vreunui acord, întrucât o asemenea decizie ar fi contrară Constituției ucrainene. Rusia a ocupat Crimeea în 2014 și ulterior a anexat-o.

Președintele interimar, Ilie Bolojan, a transmis miercuri un mesaj clar privind importanța continuării procesului de modernizare a Armatei Române, în contextul actualei situații de securitate din regiune, poziția fiind exprimată într-un discurs susținut în cadrul ceremoniei dedicate Zilei Forțelor Terestre, organizată de Statul Major al Forțelor Terestre la Monumentul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol.

“Îi omagiem astăzi pe veteranii de război și îi comemorăm pe toți cei care de-a lungul timpului și-au dat viața în războaie”, a afirmat Ilie Bolojan, evocând curajul și sacrificiul militarilor români.

Referindu-se la contextul geopolitic actual, Bolojan a amintit că războiul din Ucraina are un impact direct asupra securității regiunii și a subliniat nevoia de a intensifica eforturile pentru consolidarea apărării naționale.

“Traversăm o perioadă complicată generată de războiul din Ucraina, ce afectează securitatea regiunii noastre, iar Forțele Terestre, împreună cu celelalte forțe din Armata României și alături de aliații noștri, au un rol decisiv în descurajarea și apărarea flancului estic”, a spus președintele interimar.

Acesta a insistat că, dincolo de programele actuale de înzestrare, România trebuie să continue modernizarea Armatei.

“Este nevoie să continuăm procesul de modernizare a Armatei României prin majorarea etapizată a bugetului destinat apărării și achiziția de tehnică militară de ultimă generație, prin întărirea industriei naționale de apărare și prin creșterea nivelului de instruire”, a declarat Bolojan.

O atenție specială a fost acordată militarilor români și importanței pregătirii acestora.

“Un grad ridicat de pregătire a personalului poate fi realizat atât prin formarea în instituțiile de învățământ superior militar, cât și prin exercițiile militare desfășurate împreună cu aliații noștri. Resursa umană este cea mai valoroasă și trebuie tratată ca atare”, a afirmat președintele interimar, adăugând că “prin profesionalismul și dăruirea militarilor din Forțele Terestre, România își consolidează statutul de pilon de stabilitate într-o regiune puternic afectată de criza de securitate generată de Federația Rusă”.

Președintele interimar Ilie Bolojan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care va avea loc miercuri, 30 aprilie, la ora 14:00, la Palatul Cotroceni, a informat Administrația Prezidențială.

Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse subiecte referitoare la:

– Participarea României la Planul de Răspuns European – Readiness 2030;

– Proiectul de Lege a apărării naționale a României;

– Planul național privind mobilitatea militară;

– Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei;

– Viziunea strategică națională în domeniul spațial.

“În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale”, a precizat sursa citată.

Citiți și

ReArmEurope: Bolojan semnalează intrarea “industriei din România în lanțul valoric al industriei militare europene” în timp ce toate “aranjamentele militare cu SUA trebuie respectate”

Bolojan îndeamnă la mobilizarea industriei de apărare: Peste 100 de companii din industria națională vor putea participa la mecanismul de 150 de miliarde de euro pentru securitatea și apărarea Europei

Discuțiile de la nivelul CSAT cu privire la planul european Readiness 2030 vin în contextul în care președintele interimar a găzduit la începutul lunii aprilie o reuniune de lucru la Palatul Cotroceni, alături de reprezentanți ai industriei naționale de apărare și ai principalelor grupuri sindicale din domeniu.