Ministrul Dragoș Pîslaru evaluează propunerea de buget multianual al UE pentru 2028-2034: 60 miliarde de euro pentru România care vin cu condiții stricte. Trebuie să fim bine pregătiți, foarte clari în priorități

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a evaluat, în acest weekend, la Bruxelles, alături de membrii Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, propunerea Comisiei Europene de buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034, care se ridică la aproape 2000 de miliarde de euro și din care țara noastră ar urma să primească 60 de miliarde de euro, numărându-se printre principalii beneficiari.

„60 miliarde de euro pentru România. O nouă șansă de dezvoltare. În acest weekend m-am aflat din nou la Bruxelles, alături de Delia și Traian — colegii noștri de la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, specializați în politica de coeziune. Împreună ne-am uitat în detaliu la noul Cadru Financiar Multianual 2028–2035, propus recent de Comisia Europeană”, a scris Pîslaru într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare Facebook.

Ministrul a explicat ce aduce nou acest cadru.

„Fiecare stat membru va avea un plan național unic, în stilul PNRR, cu obiective clare și reforme asumate. În paralel, vor exista fonduri suplimentare accesate competitiv la nivel european. României i se propune o alocare inițială de 60 miliarde de euro. O sumă bună la prima vedere, dar care vine cu condiții stricte: trebuie să fim bine pregătiți, foarte clari în priorități și capabili să livrăm rezultate. Și avem încă multe necunoscute de lămurit în interesul României”, a apreciat Dragoș Pîslaru.

Acesta anticipează „luni importante”.

„În toamnă încep poziționările oficiale ale Consiliului și Parlamentului European. Tot în toamna România trebuie să aibă deja poziția sa definită. În 2026 este așteptată negocierea regulamentelor, astfel încât din a doua jumătate a anului 2027, statele membre să-și poată trimite planurile spre aprobare, iar în 2028 deja am putea avea prefinanțarea după aprobarea planurilor. În România, sunt mai multe instituții-cheie implicate: MAE (pentru coordonare europeană), MFP (pentru buget), MIPE (pentru fonduri), plus ministerele Agriculturii și Afacerilor Interne. La MIPE, suntem pregătiți să contribuim activ la conturarea poziției României și la pregătirea noului plan”, a dat asigurări ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Dragoș Pîslaru a subliniat că este important să înțelegem că „trebuie să fim proactivi, să învățăm din greșelile trecutului și să tratăm acest nou exercițiu cu seriozitate și viziune”.

„Nu ne permitem să spunem <<terminăm mai întâi cu PNRR și după mai vedem ce facem>>. Dacă tot reparăm PNRR-ul în ceasul al 12-lea, măcar de data asta să pornim cu temele făcute”, a conchis ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Comisia Europeană a propus miercuri un bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034 de 2000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual anterior.

Viitorul buget multianual al UE este construit pe trei piloni. Primul dintre aceștia prevede o comasare a politicilor tradiționale, politica agricolă comună și politica de coeziune, fonduri pe care statele membre le pot atrage prin planuri naționale și regionale de parteneriat. 

Ceilalți doi piloni sunt cel al competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) și cel al Europei globale.

Țara noastră urmează să primească 60 de miliarde de euro din bugetul UE 2028-2034, a șasea cea mai mare alocare.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Construcții Erbașu

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare