Connect with us

CONSILIUL UE

Ministrul luxemburghez de Externe: ”Mimarea naționalismului poate duce la război” în Europa

Published

on

„Criza migrației cu care se confruntă Europa ar putea duce la colapsarea Uniunii Europene și chiar și la declanșarea unui război,” a declarat Jean Asselborn, minstrul de Externe al Luxemburgului, țară ce deține președinția Consiliului UE, potrivit EUobserver.

jeanAsselbornAsselborn, cel mai longeviv ministru de Externe al blocului comunitar, a declarat pentru Deutsche Presse-Agentur că Acordul Schengen, elementul principal al Uniunii Europene privind călătoria fără frontiere, este amenințat.

Mai avem probabil doar câteva luni în care putem acționa eficient”, a declarat acesta. „Uniunea Europeană se poate destrăma. Acest lucru se poate produce rapid, atunci când izolarea ia locul solidarității.”

Asselborn nu este primul politician european care trage un semnal de alarmă cu privire la dezmembrarea Uniunii Europene. Angela Merkel a declarat luni, pe data de 2 noiembrie, în cadrul unui mitig al Uniunii Creștin-Democrate la Darmstadt, că „există deja o atmosferă tensionată în țările aflate în zona Balcanilor de vest și că nu vrea ca acesta să se convertească în confruntări militare.”. De altfel, acest aspect ar putea fi agravat dacă Germania, care este principalul punct de sosire al migranților, și-ar închide granițele. Acest lucru s-ar constitui într-un exemplu pentru țările balcanice, care vor urma aceeași linie.

Nu trebuie omis faptul că afirmațiile oficialului luxemburgez au o mare greutate în condițiile în care statul omolog se numără printre cele șase state fondatoare ale Uniunii Europene și, în momentul de față, deține președinția Consiliului UE, precizează EUobserver.

Ministrul de centru-stânga al Marelui Ducat al Luxemburgului a adus critici vitriolante la adresa politicienilor care se folosesc de teama generată de migrație pentru a obține capital de imagine în fața votanților. „Aceștia afirmă că  există în Uniunea Europeană unii care nu și-au asumat valoarea Uniunii Europene, care nu este doar de ordin material.”

„Ceea ce ne menține uniți sunt valorile culturale ale oamenilor iar acest naționalism mimat poate duce la conflict,” a punctat Asselborn.

Ministrul nu a făcut mențiuni asupra modului în care s-ar putea declanșa războiul, dar, la fel ca Agela Merkel zilele trecute, și-a exprimat îngrijorarea față de escaladarea tensiunilor în zona Balcanilor de vest, principala rută a migranților. „Cred că deja este o situație care s-a acutizat,”a declarat Jean Asselborn .

Criza migrației va fi subiectul principal al unei întâlniri ce va avea loc săptămâna acesta la Bruxelles. Miniștrii statelor membre se vor întâlni astăzi pentru a discuta relocarea migranților.

De asemenea, conducătorii europeni vor avea o întrevedere cu liderii statelor africane miercuri, pe data de 11 noiembrie în cadrul Summitului de la Valletta și o reuniune informală a Consiliului European convocată de Donald Tusk, în 12 noiembrie.

Teodora Ion

 

.

.

CONSILIUL UE

Președinția germană a Consiliului UE: Angela Merkel cere Europei să “vorbească ferm într-un singur glas” în relația cu China

Published

on

© Bundeskanzlerin/ Instagram

Uniunea Europeană trebuie să vorbească pe o singură voce cu China dacă vrea să încheie acorduri ambiţioase care să garanteze interesele blocului comunitar, a declarat vineri cancelarul german Angela Merkel, exprimându-şi totodată îngrijorarea cu privire la noua lege asupra securităţii în Hong Kong, informează Reuters.

Pentru a avea relaţii de succes cu China şi pentru a reprezenta eficient interesele noastre europene, Europa trebuie să vorbească ferm într-un singur glas“, a afirmat Merkel, potrivit Agerpres, într-un discurs susţinut în Bundesrat, camera superioară a parlamentului, formată din delegaţi ai landurilor.

Merkel s-a adresat Bundesrat-ului la două zile distanță după ce Germania a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, perioadă în care s-a adresat și Bundestag-ului și a avut o videoconferință de lucru cu Comisia Europeană.

“Doar împreună cele 27 de ţări membre ale UE au suficientă greutate pentru a încheia acorduri ambiţioase cu China”, a subliniat şefa guvernului german.

“În baza unui dialog deschis, vorbim şi despre statul de drept şi drepturile omului, precum şi despre viitorul Hong Kong, unde suntem preocupaţi de faptul că principiul important ‘o ţară, două sisteme’ s-a erodat”, a adăugat ea.

Președinția germană a Consiliului UE și-a stabilit relațiile UE-China printre obiectivele sale cele mai importante în ce privește prioritatea unei responsabilități globale mai mari a Uniunii Europene.

Germania ar fi trebuit să găzduiască, în luna septembrie, la Leipzig, un summit al celor 27 de șefi de stat sau de guvern din UE împreună cu președintele chinez Xi Jinping, însă reuniunea a fost amânată din cauza pandemiei. Scopul acelui summit ar fi fost acela de a oferi un nou impuls negocierilor dintre UE și China privind un acord cuprinzător de protejare a investițiilor.

Într-un amplu interviu acordat presei europene înainte de preluarea președinției Consiliului UE, Angela Merkel s-a arătat îngrijorată de ascensiunea Chinei, pledând pentru menținerea unei comunități transatlantice de apărare, însă a subliniat că ar fi o idee proastă ca UE și Beijing-ul să nu aibă un dialog.

Trebuie să fim uniți ca europeni, altfel doar ne vom slăbi pe noi inșine. China a devenit un jucător global. Asta ne face parteneri în cooperarea economică și în combaterea schimbărilor climatice, dar și concurenți cu sisteme politice foarte diferite. A nu vorbi între noi ar fi cu siguranță o idee proastă“, a spus Merkel atunci, în contextul în care una dintre prioritățile principale al președinției germane a Consiliului UE vizează mai multă responsabilitate globală pentru Europa și un dialog strategic cu China.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Bogdan Aurescu, către președinția germană a Consiliului UE: Criza actuală ne-a arătat că aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen ar fi o mare realizare

Published

on

Criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19 și efectele sale asupra spațiului de liberă circulație Schengen au arătat că “ar fi o mare realizare pentru spațiul Schengen ca România și Bulgaria să fie înăuntru, și nu în afara sa”, a declarat, vineri, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației române a făcut aceste afirmații în timpul conferinței de lansare a președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene, care a debutat la 1 iulie.

“Sunt de acord că criza a creat statelor membre ale Schengen mai multe probleme decât erau înainte, dar în același timp, dacă ne uităm la lecțiile învățate din această criză, îmi amintesc cât de grea a fost închiderea granițelor diferitelor țări pentru a lua măsuri naționale de protecție, iar apoi, după o perioadă scurtă de timp, toate țările au descoperit că este imposibil să se izoleze perfect și că avem nevoie să negociem coridoare de tranzit, linii verzi. Criza ne-a arătat că menținerea controlului asupra granițelor interne ale UE afectează puternic funcționalitatea pieței unice și eficacitatea răspunsului nostru la o criză sanitară, atunci când avem nevoie de aprovizionare, de echipamente medicale sau de medicamente. Acest lucru în sine pledează mult pentru a fi luată în considerare o flexibilitate când abordăm reforma și extinderea spațiului Schengen. Cred că această criză ne-a arătat, și este o lecție bună învățată, dacă mă pot exprima astfel, că ar fi o mare realizare pentru spațiul Schengen ca România și Bulgaria să fie înăuntru, și nu în afara sa”, a spus Aurescu, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

La rândul său, ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, a afirmat că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene susține aderarea României la spațiul Schengen.

Germania a susținut întotdeauna România cu acest obiectiv și nu doar în termeni abstracți. În cursul acestui proces, am avut idei concrete prezentate de cancelarul Merkel, cum ar fi să începem cu intrarea aeroporturilor în Schengen” a spus Cord Meier-Klodt.

Nu am atins obiectivul încă (…), dar să lucrăm în acest sens. Susținem obiectivul“, a completat el, referindu-se și la dificultățile provocate de pandemie pentru libera circulație în interiorul UE.

 

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, intr-o rezoluție adoptată vineri cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Published

on

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene susține aderarea României la spațiul Schengen, a afirmat vineri ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt.

Germania a susținut întotdeauna România cu acest obiectiv și nu doar în termeni abstracți. În cursul acestui proces, am avut idei concrete prezentate de cancelarul Merkel, cum ar fi să începem cu intrarea aeroporturilor în Schengen” a spus Cord Meier-Klodt, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro, în cadrul conferinței de lansare a președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene, organizată vineri la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România și la care a participat și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Nu am atins obiectivul încă (…), dar să lucrăm în acest sens. Susținem obiectivul“, a completat el, referindu-se și la dificultățile provocate de pandemie pentru libera circulație în interiorul UE.

De cealaltă parte, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că ar fi “o mare realizare pentru spațiul Schengen ca România și Bulgaria să fie înăuntru, și nu în afara sa”.

 

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, intr-o rezoluție adoptată vineri cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending