Connect with us

CONSILIUL UE

Ministrul luxemburghez de Externe: ”Mimarea naționalismului poate duce la război” în Europa

Published

on

„Criza migrației cu care se confruntă Europa ar putea duce la colapsarea Uniunii Europene și chiar și la declanșarea unui război,” a declarat Jean Asselborn, minstrul de Externe al Luxemburgului, țară ce deține președinția Consiliului UE, potrivit EUobserver.

jeanAsselbornAsselborn, cel mai longeviv ministru de Externe al blocului comunitar, a declarat pentru Deutsche Presse-Agentur că Acordul Schengen, elementul principal al Uniunii Europene privind călătoria fără frontiere, este amenințat.

Mai avem probabil doar câteva luni în care putem acționa eficient”, a declarat acesta. „Uniunea Europeană se poate destrăma. Acest lucru se poate produce rapid, atunci când izolarea ia locul solidarității.”

Asselborn nu este primul politician european care trage un semnal de alarmă cu privire la dezmembrarea Uniunii Europene. Angela Merkel a declarat luni, pe data de 2 noiembrie, în cadrul unui mitig al Uniunii Creștin-Democrate la Darmstadt, că „există deja o atmosferă tensionată în țările aflate în zona Balcanilor de vest și că nu vrea ca acesta să se convertească în confruntări militare.”. De altfel, acest aspect ar putea fi agravat dacă Germania, care este principalul punct de sosire al migranților, și-ar închide granițele. Acest lucru s-ar constitui într-un exemplu pentru țările balcanice, care vor urma aceeași linie.

Nu trebuie omis faptul că afirmațiile oficialului luxemburgez au o mare greutate în condițiile în care statul omolog se numără printre cele șase state fondatoare ale Uniunii Europene și, în momentul de față, deține președinția Consiliului UE, precizează EUobserver.

Ministrul de centru-stânga al Marelui Ducat al Luxemburgului a adus critici vitriolante la adresa politicienilor care se folosesc de teama generată de migrație pentru a obține capital de imagine în fața votanților. „Aceștia afirmă că  există în Uniunea Europeană unii care nu și-au asumat valoarea Uniunii Europene, care nu este doar de ordin material.”

„Ceea ce ne menține uniți sunt valorile culturale ale oamenilor iar acest naționalism mimat poate duce la conflict,” a punctat Asselborn.

Ministrul nu a făcut mențiuni asupra modului în care s-ar putea declanșa războiul, dar, la fel ca Agela Merkel zilele trecute, și-a exprimat îngrijorarea față de escaladarea tensiunilor în zona Balcanilor de vest, principala rută a migranților. „Cred că deja este o situație care s-a acutizat,”a declarat Jean Asselborn .

Criza migrației va fi subiectul principal al unei întâlniri ce va avea loc săptămâna acesta la Bruxelles. Miniștrii statelor membre se vor întâlni astăzi pentru a discuta relocarea migranților.

De asemenea, conducătorii europeni vor avea o întrevedere cu liderii statelor africane miercuri, pe data de 11 noiembrie în cadrul Summitului de la Valletta și o reuniune informală a Consiliului European convocată de Donald Tusk, în 12 noiembrie.

Teodora Ion

 

.

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Polonia și Ungaria au blocat consensul țărilor UE privind statul de drept. România și celelalte 25 de state susțin propunerea Comisiei Europene privind instituirea evaluări anuale pentru statul de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Polonia și Ungaria, țările împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 privind încălcarea statului de drept, au blocat marți consensul pentru adoptarea unor concluzii de către miniștrii afacerilor europene privind evaluarea dialogului anual pentru consolidarea statului de drept în statele membre, informează EU Observer.

Președinția finlandeză a Consiliului UE a publicat concluziile prin care este reliefiat consensul celorlalte 26 de state membre cu privire la consolidarea procesului.

Conform concluziilor adoptate de Consiliul UE și remise CaleaEuropeană.ro, cele 26 de țări au convenit că dialogul ar putea utiliza rapoartele anuale privind statul de drept ale Comisiei Europene.

Ungaria și Polonia s-au opus corelării raportului anual al Comisiei Europene cu dialogul anual din cadrul Consiliului UE.

Concluziile adoptate arată că discuțiile tematice actuale care fac parte din dialogul privind statul de drept al Consiliului vor fi dezvoltate într-o dezbatere anuală mai generală privind starea statului de drept în UE, care acoperă toate statele membre și surprinde tendințe pozitive și negative

Potrivit unui comunicat al MAE, România a exprimat susținerea pentru propunerea Comisiei Europene privind instituirea unui ciclu anual de evaluare a stadiului statului de drept la nivelul tuturor statelor membre, precum și pentru avansarea discuțiilor privind instituirea unui mecanism general aplicabil la nivel UE care să conducă la crearea de sinergii în cadrul Uniunii şi să evite, totodată, suprapunerile și paralelismele cu alte mecanisme și procese.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European nu au reușit să ajungă la un acord privind bugetul UE pentru 2020, după 14 ore de negocieri

Published

on

Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European nu au reușit să ajungă la un acord privind bugetul Uniunii Europene pe 2020, după lungi ore de negocieri care s-au prelungit până târziu în noaptea de vineri spre sâmbătă, anunță DPA, citat de Agerpres.

În proiectul său de buget pentru 2020, Comisia a propus stabilirea nivelului total al angajamentelor la 168,3 miliarde de euro, iar al plăților la 153,6 miliarde de euro.

Poziția Consiliului, adoptată la 3 septembrie, stabilește angajamente totale de 166,8 miliarde de euro și plăți totale de 153,1 miliarde EUR, ceea ce înseamnă -1,5 miliarde de euro și, respectiv, -0,5 miliarde EUR mai puțin față de propunerea Comisiei. Cu toate acestea, poziția Consiliului reprezintă în continuare o creștere cu +0,6 % a angajamentelor și cu +3,3 % a plăților comparativ cu bugetul votat în 2019.

Parlamentul solicită creșterea totalului angajamentelor la 171,0 miliarde de euro și a totalului plăților la 159,1 miliarde de euro. Această poziție depășește plafoanele stabilite în cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020.

Cele două părţi au timp până luni la miezul nopţii (23.00 GMT) pentru a ajunge la un compromis asupra bugetului pe anul viitor, în caz contrar Comisia Europeană fiind nevoită să avanseze o nouă propunere.

Statele membre au revervat o mare parte din buget pentru evenimente neprevăzute, în special pentru a acoperi costurile unui eventual Brexit fără acord, dar și pentru situațiile în care Turcia va avea nevoie de fonduri europene suplimentare pentru a-i găzdui pe refugiați.

Pe de altă parte, PE ar vrea să fie cheltuiţi mai mulţi bani pentru combaterea schimbării climatice, crearea de locuri de muncă, cercetare şi programe care oferă oportunităţi pentru tineri.

Dacă nu se ajunge la niciun acord până la finalul perioadei de conciliere la 18 noiembrie, Comisia trebuie să prezinte un nou proiect de buget pentru 2020.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Apărare europeană: Țările UE au aprobat 13 noi proiecte, dintre care două sunt ale României. Țara noastră va coordona proiectul în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare

Published

on

©️ European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Miniștrii Apărării din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat marți 13 noi proiecte în domeniul apărării europene, crescând numărul acestora la 47 proiecte, aprobate de la lansarea cooperării structurate permanente (PESCO) în 2017, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Cele 13 proiecte aprobate vizează dezvoltarea unor sisteme europene de apărare, independente de cele desfășurate în colaborare cu Statele Unite în cadrul NATO, scrie Reuters, care amintește declarația președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO” și apelul acestuia pentru consolidarea apărării europene. 

Pe de altă parte, după adoptarea listei de proiecte, miniștrii Apărării din țările UE au discutat cu noul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care le-a prezentat miniștrilor europeni ”evoluția pregătirilor pentru reuniunea NATO de la Londra”. Mai mult, în context, miniștrii Apărării au reafirmat angajamentul comun UE-NATO de a lucra împreună și ”față de legătura puternică transatlantică”.

De remarcat faptul că, în vara acestui an, statele membre ale Uniunii Europene au recunoscut posibilitatea ca un stat terț va putea să ia parte, în mod excepțional, la anumite proiecte din cadrul cooperării structurare permanente (PeSCo). Poziția UE venea după pe fondul unor îngrijorări substanțiale de la Washington care avertizase că regulamentele Fondului European de Apărare și PESCO ar putea provoca prejudicii în relația dintre UE și NATO după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”.

România coordonează două dintre cele 13 proiecte noi

Potrivit Consiliului UE, cinci dintre proiectele noi se concentrează pe formare, acoperind domenii precum formarea în domeniul cibernetic, al scufundărilor, al acțiunilor tactice, în domeniul medical, precum și în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN). Alte proiecte se concentrează pe consolidarea acțiunilor de colaborare ale UE, precum și pe dezvoltarea capabilităților pe mare, aer și în spațiu.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat în mod formal primul set de 17 proiecte la 6 martie 2018 și al doilea set de 17 proiecte la 20 noiembrie 2018.

Din cele 47 de proiecte aprobate până în prezent, România este implicată în 12 proiecte. Mai mult, din cele 13 proiecte aprobate marți, două sunt inițiate de către România, iar țara noastră este națiune participantă la alte trei proiecte.

România a propus aceste proiecte și le coordonează”, au afirmat, pentru CaleaEuropeană.ro, surse din cadrul Reprezentanței permanente a țării noastre la UE, cu referire la cele două proiecte.

Cele două proiecte propuse și coordonate de România vizează 1) formarea și pregătirea în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și 2) o rețea centrelor de scufundări ale Uniunii Europene.

În cadrul ambelor proiecte propuse și coordonate de România va face parte și Franța. În ce privește proiectul privind apărarea CBRN mai este implicată și Italia, iar în cazul proiectului centrelor de scufundări mai ia parte și Bulgaria.

Citiți și Apărare europeană: PESCO la un an de la punerea sa în aplicare; România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa

Reamintim faptul că la finalul anului 2017, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie de stabilire a cooperării structurate permanente (PESCO). PESCO le permite statelor membre ale UE să coopereze mai strâns în domeniul securității și al apărării. Acest cadru permanent de cooperare în domeniul apărării le permite acelor state membre care doresc și sunt capabile să facă acest lucru să dezvolte în comun capabilități de apărare, să investească în proiecte comune și să îmbunătățească contribuția și disponibilitatea operațională a forțelor lor armate.

Cele 25 de state membre care participă la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Croația, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending