Connect with us

NATO

Ministrul Nicolae Ciucă: Sistemul Patriot intrat în dotarea României, cel mai modern sistem de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune utilizat de SUA în contracarea amenințărilor

Published

on

© MApN

România devine cea de-a 17-a țară din lume și cea de-a șaptea în rândul țărilor membre NATO care are în dotare un sistem de rachete de apărare antiaeriană Patriot, a afirmat joi ministrul apărării Nicolae Ciucă, la baza militară de la Capu Midia, la ceremonia de recepţie a primului sistem de rachete Patriot.

“Este un eveniment care are o dublă semnificație. Pe de o parte, Armata Română devine cea de-a 17-a țară care va avea în dotare o astfel de capabilitate și cea de-a șaptea în rândul țărilor membre NATO. Practic, Armata României primește un echipament esențial în forma cea mai modernă aflată în fabricație, un sistem defensiv testat în luptă, perfecționat în timp. Țara noastră va fi mai bine protejată împotriva amenințărilor externe. Pe de altă parte, acesta este primul echipament important achiziționat și livrat după semnarea, în anul 2015, a Acordului Politic Național privind creșterea finanțării pentru apărare. Astfel, alocarea a două procente din Produsul Intern Brut pentru apărare a oferit începând cu anul 2017 predictibilitatea politicilor de dotare a Armatei României cu tehnică modernă și ne-a permis să demarăm și să susținem programe de înzestrare credibile. Putem astfel să îndeplinim angajamentele pe care ni le-am asumat în domeniul securității și să asigurăm securitatea și prosperitatea cetățenilor români”, a spus Ciucă, în cadrul unei ceremonii la care au participat premierul Ludovic Orban, ambasadorul SUA Adrian Zuckerman și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Ministrul apărării naționale s-a referit, în context, și la regiunea Mării Negre, precum și la continuitatea acestui proces de înzestrare.

“Regiunea Mării Negre are o importanță strategică deosebită, nu numai pentru țara noastră, ci pentru întreg spațiul euro-atlantic. Securitatea acestei zone, marcată de provocări complexe și în continuă evoluție, este vitală pentru asigurarea securității noastre, a tuturor. Operaționalizarea primului sistem Patriot este doar primul pas pentru realizarea unei capacități redutabile de apărare aeriană a țării noastre, care va trebui semnificativ la consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice în flancul estic. Sistemul Patriot recepționat astăzi va fi urmat de încă trei care vor intra în dotarea Forțelor Aeriene Române până la sfârșitul anului 2022”, a continuat el.

Nicolae Ciucă a mai subliniat că sistemul recepționat joi de România este unul dintre cele mai eficiente și mai bune sisteme de apărare aeriană din lume

Intră în dotarea Armatei României astăzi unul dintre cele mai eficiente și mai bune sisteme de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune, capabil să îndeplinească întreaga gamă de misiuni în zona de responsabilitate indiferent de condițiile atmosferice. România a achiziționat cea mai modernă configurație hardware și software a sistemelor de rachete, aceeași cu cea folosită în prezent de forțele armate ale Statelor Unite care permite contracararea tuturor tipurilor de amenințări aeriene actuale. Intrarea în înzestrare a acestor sisteme va crește nivelul cooperării dintre România și Statele Unite ale Americii, transferul de tehnologii și informații sensibile va spori nivelul încrederii dintre cei doi aliați. Această consolidare a parteneriatului strategic dintre țările noastre oferă încă o garanție esențială pentru securitatea națională cu valențe sporite în actualul mediu de securitate regional și internațional”, a completat ministrul Ciucă.

Ceremonia de recepţie a primului sistem de rachete sol-aer PATRIOT a avut loc joi, la Centrul Naţional de Instruire pentru Apărare Antiaeriană “General de brigadă Ion Bungescu” de la Capu Midia, judeţul Constanţa.

Potrivit sursei citate, echipamentele principale din compunerea primului sistem PATRIOT de rachete sol-aer cu bătaie mare din dotarea Forţelor Aeriene Române au început să sosească în România din luna august şi au fost transportate la Centrul Naţional de Instruire pentru Apărare Antiaeriană “General de brigadă Ion Bungescu”, unde se desfăşoară testarea de acceptanţă şi recepţia.

Prin intrarea în dotare a sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT, Armata României îşi va creşte capacitatea defensivă şi de descurajare, asigurându-se o mai bună apărare a spaţiului aerian naţional, parte a spaţiului aerian al NATO.

Achiziţionarea sistemelor PATRIOT a fost stabilită prin Legea nr. 222/2017 pentru realizarea “Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial “Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”.

Citiți și Șeful Statului Major al Apărării: România va fi prima țară de pe flancul estic al NATO care va opera sistemele de rachete Patriot și HIMARS

Documentul prevedea atribuirea contractelor Guvernului Statelor Unite ale Americii pentru achiziţionarea a şapte sisteme de rachete sol-aer PATRIOT configuraţia 3+, din producţia curentă (noi), respectiv a echipamentelor majore, mijloacelor de transport, materialelor, pieselor, echipamentelor de mentenanţă, muniţiei necesare, pachetului de suport logistic iniţial şi a serviciului de instruire, echipamentelor criptografice şi cu regim special.

Promulgarea legii a fost precedată de obţinerea aprobării prealabile a Parlamentului României privind iniţierea achiziţiei, dată fiind valoarea estimată mai mare de 100 milioane de euro, şi obţinerea aprobării Departamentului de Stat al SUA privind posibila vânzare către România a unor sisteme PATRIOT.

România a achiziţionat o configuraţie modernă hardware şi software de sisteme PATRIOT aflate în serviciu, testată în luptă, capabilă să angajeze toate tipurile de ameninţări aeriene actuale.

Contractorii principali ai pachetului de echipamente şi servicii aferente sistemelor PATRIOT sunt companiile americane Raytheon şi Lockheed-Martin. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul francez al apărării, la București: Nu ne vom abandona niciodată aliații. O misiune de experți sosește în România pentru a studia posibila desfășurare militară a Franței sub egida NATO

Published

on

© Captură de ecran/ video MApN

Ministrul Forţelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, care efectuează joi o în vizită oficială la Bucureşti, a dat asigurări că ţara sa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi că se va afla alături de România.

Aflată la prima sa deplasare într-o țară membră a Uniunii Europene de la începutul președinției franceze a Consiliului UE, Parly a anunțat că o misiune de experţi din Ministerul apărării franceze sosește “chiar astăzi în România pentru a studia parametri” unei posibile desfășurări a prezenței militare franceze în România sub egida, după cum a anunțat președintele Emmanuel Macron.

“Situaţia securitară actuală este îngrijorătoare pe flancul est al Europei. În acest context, românii sunt îndreptăţiţi să îşi consolideze propria securitate, având în vedere că tensiunile în Ucraina se agravează de la zi la zi. În calitate de aliat şi europeni, vă înţelegem situaţia şi dorim să vă acordăm sprijinul nostru. Aşa cum a amintit şi Preşedintele Republicii, domnul Macron, săptămâna trecută, am contribuit îndelung la securitatea partenerilor europeni, în cadrul misiunilor NATO în ţările baltice şi vom continua să facem acest lucru pe termen lung în acelaşi spirit. El a indicat şi disponibilitatea noastră de a merge şi mai departe, şi tot în cadrul NATO, să ne angajăm în noi misiuni de tip eFP (Enhanced Forward Presence) – “prezenţă înaintată avansată”, în special în România, dacă aceste misiuni sunt hotărâte de NATO. O misiune de experţi din ministerul meu soseşte chiar astăzi în România pentru a studia parametri acestei posibile desfăşurări”, a spus Parly, într-o conferință comună de presă cu omologul român, Vasile Dîncu, cu care a mai avut o întrevedere bilaterală și la Brest, cu ocazia reuniunii informale a miniștrilor apărării din UE.

Având în vedere că vizita lui Parly la București coincide și cu discuțiile privind contractul dintre compania franceză Naval Group și Ministerul Apărării Naționale pentru construcția de corvete multifuncționale destinate Forțelor Navale Române, ea a subliniat că  “Franţa şi industria sa sunt pe deplin implicate pentru a ajuta forţele armate române ajungă la o nouă etapă din modernizarea lor şi (…) în special în dosarelor corvetelor”.

 

Franța este pregătită să trimită misiuni militare în România, a afirmat ministrul francez al apărării, Florence Parly, pe 20 ianuarie, confirmând anunțul făcut într-un discurs în fața forțelor militare franceze de către președintele Emmanuel Macron privind disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. Acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

Acum, Florence Parly a evocat și cooperarea dintre Franța și România în Sahel, precum și semnalele date de către Paris pentru o implicare în sprijinirea securității României.

“Vom fi în curând vom avea trupe în Sahel care vor lupta împreună împotriva terorismului, dat fiind că Parlamentul dumneavoastră a autorizat desfăşurarea unui contingent român în cadrul Task Force europene Takuba. Este o mândrie pentru mine să ştiu că militarii noştri vor lupta împreună şi profit de această ocazie pentru a vă mulţumi încă o dată pentru angajamentul dumneavoastră preţios alături de noi. (…) Forţele noastre aeriene sunt des desfăşurate, precum şi marina noastră, care execută în mod regulat exerciţii altături de Marina română. A fost cazul şi în decembrie anul trecut – fregata „Auvergne” a patrulat mai multe săptămâni în Marea Neagră şi a făcut escală la Constanţa. Şi va fi, de asemenea, cazul pe viitor, pentru că avem în vedere alte desfăşurări în cursul anului 2022. Adaug, de asemenea, că avem ofiţeri detaşaţi în cadrul Statelor majore NATO, la Bucureşti şi la Sibiu”, a punctat ea.

O fregată multi-rol a Marinei Franceze cu un echipaj de 150 de militari s-a aflat în Portul Constanța la mijlocul lunii decembrie a anului trecut. În cadrul relației militare dintre Franța și România există o notă de apreciere din partea Parisului după ce Bucureștiul a decis că va contribui cu 45 de militari la Takuba Task Force din Mali, un grup operativ al Uniunii Europene condus de Franța cu scopul de a consilia, asista și însoți forțele armate maliene, în coordonare cu partenerii G5-Sahel și cu alți actori internaționali de pe teren.

Potrivit lui Parly, “mâna întinsă de către Preşedintele Republicii Franceze amintește angajamentul nostru pentru securitatea Europei”.

Franța, în calitate de membru fondator al NATO și al UE, are un rol de jucat pentru a reasigura și proteja aliații și partenerii apropiați. (…) Franța se află alături de România. Franța își asumă responsabilitățile, așa cum a făcut întotdeauna. Franța nu îţi va abandona niciodată aliații și prietenii“, a conchis ministrul francez al apărării.

La București, Florence Parly este primită de preşedintele Klaus Iohannis, de premierul Nicolae Ciucă şi de ministrul apărării naţionale Vasile Dîncu.

Solidaritatea Franței față de România va mai cuprinde un moment important în următoarea perioadă după ce ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a anunţat miercuri că va vizita în viitorul apropiat România pentru a transmite un mesaj de solidaritate acestei ţări, în contextul în care Franţa caută alături de partenerii europeni şi SUA modalităţi pentru detensionarea crizei legate de Ucraina.

Continue Reading

NATO

Securitatea europeană: În propunerile sale, NATO cere Rusiei să își retragă trupele din Republica Moldova, Georgia și Ucraina

Published

on

© NATO/ Flickr

NATO ”întinde din nou mâna” Rusiei pentru un dialog, dar refuză să renunţe la dreptul de aderare a noi membri şi ”se pregăteşte şi pentru ce e mai rău”, a declarat miercuri, la Bruxelles, în cadrul unei conferinţe de presă, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, în care a prezentat propunerile Alianței la cerințele de securitate ale Rusiei și între care se regăsește și solicitarea către Moscova de retragere a trupelor sale din Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Secretarul general a spus că aliații văd trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

“În primul rând, relațiile NATO-Rusia. Rusia a tăiat legăturile diplomatice cu NATO, ceea ce face ca dialogul nostru să fie mai dificil. Prin urmare, ar trebui să restabilim birourile noastre respective la Moscova și la Bruxelles. Ar trebui, de asemenea, să folosim la maximum canalele noastre de comunicare existente între militari, pentru a promova transparența și a reduce riscurile, și să analizăm, de asemenea, înființarea unei linii telefonice civile pentru situații de urgență”, a precizat înaltul oficial aliat.

În al doilea rând, Stoltenberg a invocat securitatea europeană, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia.

Suntem pregătiți să ascultăm preocupările Rusiei și să ne angajăm într-o conversație reală cu privire la modul în care să susținem și să consolidăm principiile fundamentale ale securității europene pe care le-am semnat cu toții, începând cu Actul final de la Helsinki. Acestea includ dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propriile acorduri de securitate“, a afirmat secretarul general al NATO, în contextul în care Actul din 1975 a consfințit decalogul principiilor care “guvernează” relațiile dintre statele participante și care cuprind principiul respectării suveranității, al nerecurgerii la amenințarea sau la folosirea forței, al inviolabilității frontierelor, al integrității teritoriale a statelor sau a reglementării pașnice a diferendelor.

El a insistat că Rusia ar trebui să se abțină de la poziționarea de forță coercitivă, de la retorica agresivă și de la activitățile răuvoitoare îndreptate împotriva aliaților și a altor națiuni.

De asemenea, Rusia ar trebui să își retragă forțele din Ucraina, Georgia și Moldova, unde sunt desfășurate fără consimțământul acestor țări, iar toate părțile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor, inclusiv în formatul Normandia“, a subliniat secretarul general.

De altfel, ministrul de externe al R. Moldova Nicu Popescu s-a aflat luni la Bruxelles, unde a discutat cu Stoltenberg și secretarul general adjunct, Mircea Geoană, despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate.

Al treilea domeniu vizează reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

Stoltenberg a subliniat că aliații sunt pregătiți să se reunească în cadrul Consiliului NATO-Rusia “cât mai curând posibil” pentru a aborda aceste aspecte mai în detaliu, dar nu vor face compromisuri în ceea ce privește principiile fundamentale pe care se bazează securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

NATO

NATO și SUA au trimis Rusiei propunerile lor ca răspuns la documentele Moscovei: Principiile securității europene includ dreptul fiecărei țări de a-și alege alianțele

Published

on

© NATO

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Având în vedere consolidarea militară continuă a Rusiei în Ucraina și în jurul acesteia, secretarul general Jens Stoltenberg a confirmat miercuri că NATO a transmis propunerile sale scrise Rusiei, în paralel cu Statele Unite.

Ne aflăm în fața unui moment critic pentru securitatea euro-atlantică“, a afirmat Stoltenberg, cerând Rusiei să contribuie la detensionarea situației cauzate de acumulările sale de forțe militare în jurul Ucrainei.

 

Cele trei domenii pe care NATO va dialoga cu Rusia. Securitatea europeană, discutată doar sub principiile Actului Final de la Helsinki

Secretarul general a spus că aliații văd trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

“În primul rând, relațiile NATO-Rusia. Rusia a tăiat legăturile diplomatice cu NATO, ceea ce face ca dialogul nostru să fie mai dificil. Prin urmare, ar trebui să restabilim birourile noastre respective la Moscova și la Bruxelles. Ar trebui, de asemenea, să folosim la maximum canalele noastre de comunicare existente între militari, pentru a promova transparența și a reduce riscurile, și să analizăm, de asemenea, înființarea unei linii telefonice civile pentru situații de urgență”, a precizat înaltul oficial aliat.

În al doilea rând, Stoltenberg a invocat securitatea europeană, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia.

Suntem pregătiți să ascultăm preocupările Rusiei și să ne angajăm într-o conversație reală cu privire la modul în care să susținem și să consolidăm principiile fundamentale ale securității europene pe care le-am semnat cu toții, începând cu Actul final de la Helsinki. Acestea includ dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propriile acorduri de securitate“, a afirmat secretarul general al NATO, în contextul în care Actul din 1975 a consfințit decalogul principiilor care “guvernează” relațiile dintre statele participante și care cuprind principiul respectării suveranității, al nerecurgerii la amenințarea sau la folosirea forței, al inviolabilității frontierelor, al integrității teritoriale a statelor sau a reglementării pașnice a diferendelor.

El a insistat că Rusia ar trebui să se abțină de la poziționarea de forță coercitivă, de la retorica agresivă și de la activitățile răuvoitoare îndreptate împotriva aliaților și a altor națiuni.

De asemenea, Rusia ar trebui să își retragă forțele din Ucraina, Georgia și Moldova, unde sunt desfășurate fără consimțământul acestor țări, iar toate părțile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor, inclusiv în formatul Normandia“, a subliniat secretarul general.

Al treilea domeniu vizează reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

Stoltenberg a subliniat că aliații sunt pregătiți să se reunească în cadrul Consiliului NATO-Rusia “cât mai curând posibil” pentru a aborda aceste aspecte mai în detaliu, dar nu vor face compromisuri în ceea ce privește principiile fundamentale pe care se bazează securitatea euro-atlantică.

Șeful diplomației SUA, dispus să se reîntâlnească cu omologul rus

Secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat miercuri că SUA au transmis răspunsurile scrise la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, ca parte a negocierilor pentru evitarea unei escaladări militare ruse împotriva Ucrainei, şi a subliniat că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Washingtonului privind NATO.

Potrivit lui Antony Blinken, care s-a declarat pregătit să discute cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov ”în zilele următoare”, răspunsul SUA transmis Moscovei reafirmă că Ucraina îşi poate alege singură alianţele.

“Documentul pe care l-am prezentat include preocupările Statelor Unite și ale aliaților și partenerilor noștri cu privire la acțiunile Rusiei care subminează securitatea, o evaluare principială și pragmatică a preocupărilor pe care Rusia le-a exprimat și propriile noastre propuneri pentru domeniile în care am putea găsi un teren comun. Facem clar că există principii fundamentale pe care ne-am angajat să le susținem și să le apărăm – inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și dreptul statelor de a-și alege propriile acorduri și alianțe de securitate. Am abordat posibilitatea unor măsuri reciproce de transparență în ceea ce privește poziția forțelor în Ucraina, precum și măsuri de creștere a încrederii în ceea ce privește exercițiile și manevrele militare în Europa. Și abordăm și alte domenii în care vedem un potențial de progres, inclusiv controlul armelor legat de rachetele din Europa, interesul nostru pentru un acord de continuare a Tratatului New START care să acopere toate armele nucleare și modalități de creștere a transparenței și a stabilității. Am prezentat aceste idei deoarece au potențialul – dacă sunt negociate cu bună credință – de a spori securitatea noastră și a aliaților și partenerilor noștri, abordând în același timp preocupările declarate ale Rusiei prin angajamente reciproce”, a spus Blinken, conform transcriptului declarațiilor sale, furnizat de Departamentul de Stat.

Rusia a primit răspunsurile și propunerile Statelor Unite

Ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan, a venit miercuri la sediul MAE rus pentru a transmite răspunsurile scrise ale Washingtonului la cererile Moscovei privind securitatea europeană, a anunţat diplomaţia rusă într-un comunicat, relatează agenţiile internaţionale de presă, potrivit Agerpres.

Ambasadorul american John Sullivan a fost primit de viceministrul de externe rus Alexandr Gruşko şi ”a transmis răspunsul scris al administraţiei americane la proiectul de tratat bilateral asupra garanţiilor de securitate prezentat anterior de partea rusă”, precizează MAE rus, confirmând astfel o primă informaţie în acest sens comunicată de ziarul rus Kommersant.

Ce a propus Rusia?

Propunerile de securitate ale Moscovei, publicate pe 17 decembrie 2021 și dublate de acumulări masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina, cuprind solicitări ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Astfel de cerințe din partea Rusiei ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.

Propunerile Rusiei au devenit la începutul anului baza unui dialog diplomatic pentru detensionarea situației, deși ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Cum s-au desfășurat discuțiile?

Astfel, săptămâna 10-16 ianuarie a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, cadru în care SUA au avertizat că nu vor permite Rusiei să pună capăt politicii ușilor deschise a NATO, în timp ce Moscova cere garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO.

La Bruxelles, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar țările NATO au subliniat cu fermitate că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice

Ultimul recital diplomatic de la momentul respectiv a avut loc la Viena, unde ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa, cu Statele Unite avertizând că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele.

În tot acest răstimp, Statele Unite s-au consultat îndeaproape cu aliații europeni, fiecare reuniune dintre cele amintite fiind precedate fie de o videoconferință a miniștrilor de externe din NATO, fie de discuții în persoană între secretarul de stat adjunct al SUA Wendy Sherman și ambasadorii țărilor NATO, respectiv ambasadorii țărilor Uniunii Europene.

Săptămâna 17-23 ianuarie a fost consacrată rundelor de întâlniri și discuții între liderii aliaților din NATO, între SUA și Uniunea Europeană, precum și între miniștrii de externe occidentali și Ucraina, în semn de susținere față de aceasta prin vizite ale șefilor diplomațiilor germană și americană la Kiev. Rundele de întâlniri diplomatice s-au încheiat pe 22 ianuarie, la Geneva, cu o întâlnire de “cod roșu diplomatic” între secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov.

România, vizată de pretențiile Rusiei. Bucureștiul și NATO au denunțat aceste solicitări

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria. Aceste pretenții au fost respinse, pe rând, de România și de Alianța Nord-Atlantică prin secretarul general adjunct și purtătorul de cuvânt.

Două devize: “Rusia nu are forța Occidentului unit” și “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”

Antony Blinken şi ministrul de externe rus Serghei Lavrov au avut o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel.

Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”. 

Mai mult, șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – s-au întrunit la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina, acolo unde SUA au anunțat sancțiuni împotriva unor agenți ruși, acuzați de activități de influențare și destabilizare a Ucrainei și au transmis mesajul căRusia nu are forța Occidentului unit“. Dar, cancelarul Germaniei a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, subliniind că “trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”.

Franța, țara ce asigură președinția Consiliului UE, respinge, în consonanță cu România și Polonia, conceptul sferelor de influență, însă Parisul insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană. Președintele Emmanuel Macron, care consideră că dialogul cu Rusia trebuie să continue fără naivitate, s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei. O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană. Între timp, miniștrii de externe europeni au adoptat un set de concluzii comune prin care au respins conceptul ”sferelor de influență” și au reafirmat că securitate europeană este indivizibilă, în timp ce România a propus organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina.

Nu în ultimul rând, președintele american Joe Biden și liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei au subliniat luni importanța unității transatlantice într-un “moment critic” pentru securitatea europeană și au precizat că orice nouă agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei va avea un cost ridicat, inclusiv prin “consolidarea securității pe flancul estic”.

Discuțiile diplomatice, în oglindă cu încordarea mușchilor militari

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

Între timp, NATO a anunțat că aliații și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia. De asemenea, Pentagonul a anunțat că a plasat 8.500 de militari americani în stare de pregătire sporită pentru a fi desfășurați în Europa de Est, având în vedere provocările continue ale Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina.

În ceea ce privește România și regiunea Mării Negre,președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina. Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România

Pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, și Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă în Marea Neagră, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România, în timp ce Germania va trimite avioane de luptă la Marea Neagră, respingând solicitările Rusiei de retragere a forțelor NATO din România.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR: Solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă

PARLAMENTUL EUROPEAN24 mins ago

O delegație a Parlamentului European se va deplasa în Ucraina, pe fondul tensiunilor cu Rusia

GENERAL46 mins ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA48 mins ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Vladimir Putin a discutat cu liderii de afaceri italieni din industria energetică, chiar dacă Guvernul de la Roma s-a opus: Grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom pe termen lung

ROMÂNIA2 hours ago

De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, MAE reiterează angajamentul său pentru prevenirea și sancționarea antisemitismului

U.E.2 hours ago

UE ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina”: Rusia o acuză în mod absurd că își atacă propriul teritoriu

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă condamnă “presiunile și amenințările” Rusiei la întâlnirea cu ministrul francez al apărării, aflat la prima vizită într-un stat UE de la începutul președinției franceze a Consiliului UE

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO24 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO24 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending