Reducerea prezenței militare americane în România nu reprezintă o surpriză, ci un semnal că Bucureștiul trebuie să construiască „o Generație 2.0 a Parteneriatului Strategic cu SUA”, apreciază Mircea Geoană, președinte al Institutului Aspen România și fost secretar general adjunct al NATO.
Poziția sa a venit în contextul în care România și aliații din NATO au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, ca parte a conceptului Global Posture Review, exercițiul periodic de evaluare a prezenței și implicării militare americane la nivel global.
Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune. Decizia americană este de sistare a rotirii in Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO. Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați în continuare pe teritoriul național, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând în continuare o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională.
Potrivit lui Mircea Geoană, această revizuire „reflectă gândirea strategică a noii Administrații bazată pe realism, raționalizare și prioritizare în cele trei mari teatre: Europa, Orientul Mijlociu și zona Asia-Pacific”.
Geoană a explicat că reducerea prezenței militare americane în anumite regiuni și țări este însoțită de o schimbare a mixului acesteia, „cu accent pe o contribuție sporită a aliaților și partenerilor SUA”.
În ceea ce privește Europa, fostul ministru de externe a subliniat că „prezența militară americană va fi redusă, însă nu drastic”. Potrivit acestuia, „acest nou aranjament survine după un Summit NATO de succes organizat la Haga și nu va pune în pericol executabilitatea planurilor de apărare și descurajare ale NATO”.
„Gradual, negociat și în spirit de alianță, se încurajează o relație transatlantică mai echilibrată, cu rol mai important al aliaților europeni în asigurarea securității noastre colective. Riscul decuplării SUA de securitatea Europei a fost depășit”, a afirmat Geoană.
Referindu-se la România, acesta a precizat că „reducerea prezenței militare americane la baza Mihail Kogălniceanu nu reprezintă o surpriză”, explicând că „acesta este rezultatul unei analize financiare, strategice și politice, inclusiv la nivelul relației politice bilaterale”.
„Modelul rotațional practicat în România este mai costisitor decât cel bazat pe prezența permanentă a trupelor americane din Polonia sau țările baltice”, a adăugat Geoană, precizând că, strategic, „zona Mării Negre face parte din planurile regionale de Sud ale NATO, cuprinzând Marea Neagră și Marea Mediterană”.
„Zona de Nord a Europei (Marea Nordului, Atlanticul de Nord și zona Arctică) a fost prioritizată în Global Posture Review, în contextul parteneriatului strategic fără limite între Federația Rusă și China. SUA așteaptă ca aliații din zona noastră să compenseze reducerea prezenței militare americane”, a continuat el.
Geoană a subliniat că pierderea de efectiv poate fi compensată prin „pre-poziționarea de echipamente, muniție și tehnică militară americană în România, creșterea împărtășirii de intelligence, o nouă arhitectură de apărare antirachetă, sisteme anti-drone, inclusiv subacvatice, și un acces sporit la asset-uri spațiale americane”.
„Baza Mihail Kogălniceanu trebuie să rămână un proiect comun de grad zero pentru România–SUA–NATO, inclusiv din perspectiva oferirii de garanții de securitate americane pentru Ucraina și pentru proiecția de putere în zona extinsă a Mării Negre și a Orientului Mijlociu”, a subliniat el.
Geoană a mai menționat că „pe lângă baza de la Deveselu, care va trebui să capete un rol geografic crescut în sistemul antibalistic al NATO, baza aeriană de la Câmpia Turzii va trebui modernizată și adusă la un nivel superior, profitând de rămânerea intactă a contingențelor americane în cele două locații”.
El a adăugat că și „Grupul de Luptă NATO de la Cincu va trebui să primească un rol mai important în noua configurație aliată din România”. Potrivit acestuia, „după exercițiul de creștere la nivel de brigadă din luna noiembrie, împreună cu Franța și țările aliate participante, România va trebui să acționeze pentru o prezență extinsă și permanentă la nivel de brigadă, după modelul practicat în țările baltice și Polonia”.
În final, Mircea Geoană a făcut un apel la responsabilitate în relația cu partenerul strategic american: „Fac un apel către clasa politică românească să reziste tentației de a folosi politicianist acest moment delicat. Este important să nu ne pripim, dar să înțelegem complexitatea situației.”
„După momentul Visa Waiver, această decizie poate fi citită precipitat și în cheia unei răciri a relației bilaterale sau de scădere a relevanței strategice a României în strategia globală a SUA. Indiferent de ce ne vor aduce din punct de vedere politic și electoral anii următori, consensul politic asupra importanței cruciale a relației cu principalul nostru aliat pentru securitatea națională trebuie păstrat. Iar o Generație 2.0 a Parteneriatului Strategic cu SUA trebuie construită neîntârziat”, a afirmat Geoană, adăugând că acest nou nivel de cooperare „necesită imaginație, pragmatism, înțelegerea noii paradigme globale și, cel mai important, un spirit regăsit de echipă”.
