Connect with us

ROMÂNIA

Mircea Geoană, președintele Aspen Institute: Guvernanţa din sectorul public este călcâiul lui Ahile în România. Una dintre marile provocări este transformarea sectorul public prin digitalizare

Published

on

© Facebook/Mircea Geoană

Guvernanţa din sectorul public este călcâiul lui Ahile, la fel şi guvernanţa din zona civică, iar una dintre marile provocări este să încercăm să transformăm sectorul public prin digitalizare şi e-Guvernare, a declarat, joi, într-un forum de specialitate, Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România, potrivit Agerpres.

,,Guvernanţa din sectorul public este un punct vulnerabil, este călcâiul lui Ahile, dar problema cu guvernanţa nu este doar în sectorul public, ci şi în cel privat. Sectorul privat nu este compus exclusiv din multinaţionale care vin cu reguli, cu proceduri. Sectorul privat este compus din sute de mii de mici şi medii companii care se zbat să devină mai competitive, mai productive, să fie capabile să crească, să fie capabile să exporte, să se reinventeze atunci când piaţa o cere. Şi în zona civică, guvernanţa este precară. Dacă undeva în nordul Europei, implicarea civică a unui cetăţean, să spunem suedez, este crescută, astfel, un suedez participă, în medie, la 4,5 ONG-uri diferite, la noi, în România, dar şi în regiune, implicarea e undeva la zero virgulă ceva la sută, adică unu din 5 români este implicat în activităţi civice. Un nordic se implică, deci, în 4,5 activităţi civice”, a subliniat Geoană.

Preşedintele Aspen România a avertizat asupra riscurilor de adâncire a nivelurilor de resurse și competitivitate în UE între statele membre cu o guvernanță foarte bună a sectorului public, care susțin prezența și prosperitatea pe piață a companiilor puternice, și celelalte state în care guvernanța este un punct slab al sistemului, în contextul realizării pieței unice digitale.

,,Piaţa unică digitală este următoarea frontieră a proiectului european. Probabil că piaţa unică digitală este printre cele mai mari proiecte europene din ultimii 60 de ani. 460 de miliarde de euro vor fi disponibili şi vor asigura creştere şi transformare în toată Europa. Deci, dacă pe ansamblu, pentru întreaga Uniune Europeană piaţa unică digitală înseamnă o creştere exponenţială de resurse şi competitivitate, există riscul ca fracturile dintre ţările dezvoltate, cu companii puternice, cu guvernanţă puternică în sectorul public şi cele mai slabe să se adâncească”, a spus Mircea Geoană.

Mircea Geoană a adăugat că există o întârziere în digitalizarea guvernării în România, ceea ce generează multe nemulțumiri în rândul cetățenilor care și-ar dori ca România să aibă aceeași viteză de mișcare ca alte state din Europa. 

,,O a doua provocare este să transformăm sectorul public prin digitalizare şi e-Guvernare. Poate că există o anumită mitologie în jurul Estoniei, dar nu cred că Estonia este un exemplu izolat. În principal sursa de nemulţumire, inclusiv în România, este decalajul dintre aşteptările publicului şi capacitatea guvernelor, indiferent de culoarea lor politică, de a livra servicii publice de calitate, în viteză şi la nivelul de aşteptare a publicului. Diferenţa între capacitatea statelor, a guvernelor centrale şi locale, de a livra servicii publice de calitate către cetăţeni este principala sursă a nemulţumirii şi, din păcate, prea bogatul izvor de combustibil pentru populism, naţionalism, radicalism şi pentru anti-europenism, în cazul nostru al Europei”, a susţinut oficialul Aspen România.

Institutul Aspen România, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), cu sprijinul Băncii Mondiale şi al Biroului de la Bucureşti al German Marshall Fund, organizează, joi, la Bucureşti, prima ediţie a evenimentului Governance Innovation Forum.

Forumul urmăreşte crearea unei platforme de expertiză, bune practici şi idei în căutarea unor soluţii inovatoare pentru îmbunătăţirea guvernanţei în România şi în regiune.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NEWS

Ministerul Sănătății va reorganiza activitatea de transplant cu fonduri europene

Published

on

Ministerul Sănătății a informat că activitatea de transplant va fi reorganizată cu fonduri de la Uniunea Europeană, urmând să fie utilizate peste 15.6 milioane de euro pentru dezvoltarea Registrului naţional în domeniu, actualizarea ghidurilor şi protocoalelor, dar şi pentru sistematizarea şi simplificarea legislaţiei, anunță un comunicat al Ministerului Sănătății, citat de Agerpres.

Proiectul ”Îmbunătăţirea procesului de reglementare în domeni ul transplantului”, unul dintre cele şapte depuse în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă (POCA), a primit săptămâna aceasta aprobare pentru finanţare.

”În urma acestui proiect, tot domeniul de transplant va fi reformat. Vor fi elaborate politici publice care să ducă la îmbunătăţirea activităţii de transplant, dar şi la asigurarea transparenţei în acest domeniu. Vom începe printr-o analiză care vizează restructurarea tuturor actelor normative care guvernează activitatea de transplant din România, astfel încât să eliminăm redundanţele legislative, elementele din legislaţie care nu mai au legătură cu situaţia existentă. Vom transpune în legislaţia noastră corect şi complet toate directivele europene şi vom reaşeza actele normative prin eliminarea elementelor care conţin contradicţii”, a declarat ministrul Sorina Pintea, citată în comunicat.

În cadrul proiectului va fi dezvoltat Registrul Național de Transplant sub forma unui sistem informatic unic integrat de înregistrare și colectare date cu caracter personal și medical a potențialilor donatori, a donatorilor în moarte cerebrală, a bolnavilor ce au ca indicație procedura de transplant, precum și a celor care au beneficiat de o procedură de transplant.

Tot în cadrul proiectului va fi inventariată fiecare activitate și va fi elaborată o metodologie de calcul a costurilor generate de aceasta.

Vor fi actualizate protocoalele și ghidurile de practică medicală în transplant, pentru fiecare tip de activitate (testare, coordonare, transport, prelevare, transplant, evaluare post transplant, stocare) și pentru fiecare tip de transplant (rinichi, ficat, cord, piele, cornee, os-tendon, pulmonar, pancreas, celule stem, celule reproducătoare umane).

Registrul Național de Transplant care va fi dezvoltat se va interconecta cu toți actorii implicați în activitatea de transplant și va fi elaborat și aprobat Codul transplantului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Planul Juncker în România: 720 de milioane de euro au fost investite în proiecte de digitalizare, infrastructură și reciclare

Published

on

© Fișă informativă pentru România ---- https://ec.europa.eu

În urma ultimei reuniuni a Consiliului de administrație al Băncii Europene de Investiții (BEI), se preconizează că Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) al Planului Juncker va atrage după sine investiții în valoare de 433.2 miliarde de euro, se arată în comunicatul Reprezentanței Comisii Europene în România.

Proiectele din România au obținut finanțări în valoare totală de 720 milioane de euro. 

© Fișă informativă pentru România —- https://ec.europa.eu

Totodată, România ocupă în prezent locul al 21-lea în materie de investiții atrase afarente FEIS, în raport cu PIB-ul.

Finanțarea de 720 de milioane de euro este așteaptă să genere investiții totale în valoare de 3 miliarde de euro.

Prezentăm trei exemple concrete prin care România a beneficiat de aceste fonduri cu ajutorul ”Planului Juncker”

Trecerea la tehnologii digitale: RADIOCOM

Un împrumut de 9,8 milioane EUR ajută Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. (Radiocom) din România să digitalizeze infrastructura terestră de radiodifuziune a țării. Fondurile vor fi utilizate pentru a înființa și extinde o rețea digitală de radiodifuziune care să permită trecerea de la distribuția TV analogică la cea digitală terestră. Astfel, 94 % din populație va putea beneficia de televiziune digitală, iar Radiocom va utiliza într-un mod mai eficient valorosul spectru de frecvențe radio.

Economie circulară: GREENFIBER

BEI oferă un împrumut de 7,5 milioane EUR societății GreenFiber International SA. Firma produce fibre din PET-uri reciclate, care sunt utilizate apoi în articole de mobilier, în sectorul autoturismelor și în domeniul modei, dar și în construcții. Acest proiect de economie circulară va contribui la crearea a 280 de locuri de muncă cu normă întreagă și va avea ca rezultat creșterea cu peste 50 000 de tone pe an a cantității de deșeuri colectate și prelucrate în România.

Modernizarea serviciilor de alimentare cu apă: ALBA

Un împrumut de 12 milioane de euro ajută Compania Regională de Apă din județul Alba să își îmbunătățească serviciile de alimentare cu apă potabilă și serviciile de salubrizare, în beneficiul a circa 332 000 de locuitori ai județului. Costul total al proiectului este estimat la aproximativ 114 milioane EUR și implică extinderea rețelei de apă, modernizarea unor conducte de aducțiune, construirea a două stații de epurare, extinderea sistemului de canalizare și renovarea unor stații de pompare.

Întreaga listă a investițiilor poate fi consultată aici.

Citiți și: Planul Juncker: Peste 170 de milioane de euro pentru IMM-urile și studenții din România

 


Planul de investiții pentru Europa, așa-numitul “Plan Juncker”, este una dintre prioritățile de top ale Comisiei Europene. Se axează pe stimularea investițiilor pentru crearea de locuri de muncă și creșterea economică prin utilizarea mai inteligentă a resurselor financiare noi și existente, eliminarea obstacolelor din calea investițiilor și asigurarea vizibilității și asistenței tehnice pentru proiectele de investiții.

Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI)  oferă o garanție pentru prima pierdere, care permite BEI să investească în proiecte mai multe, adesea mai riscante. Proiectele și acordurile aprobate pentru finanțare în cadrul EFSI până în prezent se estimează că vor mobiliza aproape 410 miliarde EUR în investiții și vor sprijini aproximativ 952 000 de IMM-uri din toate cele 28 de state membre.

Mai multe informații despre Planul Juncker, aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, la București: România are o creștere economică record la nivelul UE, iar Polonia dorește să valorifice acest lucru

Published

on

© Guvernul României

România are o creștere economică record la nivelul UE, iar Polonia dorește să valorifice acest lucru, a declarat prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, cu referire la oportunitățile de investiții în țara noastră, informează Agerpres.

Premierul polonez se află  în România, alături de o delegație numeroasă de miniștri din guvernul de la Varșovia, pentru cea de-a doua rundă de consultări interguvernamentale cu guvernul de la București. 

În cadrul declarațiilor comune de presă susținte alături de prim-ministrul Viorica Dăncilă, șeful guvernului polonez a declarat că cele două capitale, s-au coordonat, ,,în cadrul grupului de prieteni”, cu privire la poziția referitoare la politica bugetară a UE și alte subiecte europene, precum energia. 

Citiți și Premierul Viorica Dăncilă, întâlnire cu omologul polonez, Mateusz Morawiecki, la București: ”Vom continua să lucrăm împreună pentru consolidarea proiectului european”

În acest sens, Morawicki a arătat că ,,interesele comune pe care le avem în construcţia infrastructurii sunt foarte vizibile”, în special în ceea ce privește  proiectul Via Carpatia, un ,,proiect foarte ambiţios care să lege Marea Baltică de Marea Neagră și care să sporească colaborarea comercială, turistică, între statele noastre şi între comunităţile noastre “, a afirmat acesta.

Tot în plan european, premierul polonez a subliniat importanţa domeniului pe care-l va gestiona comisarul european din partea României, precum și faptul că, deținând portofoliul agriculturii, comisarul din partea Poloniei se va asigura ca ambele state estice să se bucure de oportunități de dezvoltare agricolă.

,,Este o misiune foarte importantă (…), comisarul pentru Transporturi este foarte important. De asemenea, doamna prim-ministru a comentat realizările importante şi anume dosarul pentru comisarul din domeniul agriculturii, atât Polonia, cât şi România au nevoie de şanse sporite pentru agricultorii polonezi şi români şi de aceea comisarul din partea Poloniei va acţiona eficient în asigurarea unor drepturi egale pentru agricultorii români şi cei din Polonia, e vorba de realizarea programelor din domeniul rural”, a declarat Morawiecki.

În ceea ce privește dezvoltarea relațiilor economice bilaterale, șeful executivului de la Varşovia a subliniat şi oportunităţile de investiţii în România.

,,Am discutat, de asemenea, colaborarea în domeniul schimbului comercial, al schimbului de investiţii. România este o ţară, un partener foarte bun pentru investitorii polonezi, deschidem din de în ce mai multe orizonturi în domeniul economic pentru investitorii polonezi. (…) România are o bună creştere economică, record în UE, 4,5%, chiar mai mult, a PIB-ului şi dorim să valorificăm acest moment important în dinamizarea relaţiilor economice dintre noi”, a declarat Morawiecki.

Prim-ministrul polonez a subliniat şi relevanța pe care o are cooperarea cu România pentru statele Grupului de la Vișegrad.

,,Întregul grup de la Vişegrad se bucură că avem în România un partener pe care ne putem bizui, că România este un stat care se află la un nivel corespunzător de dezvoltare economică, de realizare a reformelor în perioada postcomunistă”, a mai afirmat Mateusz Morawiecki.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending