Connect with us

ROMÂNIA

Mircea Geoană, președintele Aspen Institute: Guvernanţa din sectorul public este călcâiul lui Ahile în România. Una dintre marile provocări este transformarea sectorul public prin digitalizare

Published

on

© Facebook/Mircea Geoană

Guvernanţa din sectorul public este călcâiul lui Ahile, la fel şi guvernanţa din zona civică, iar una dintre marile provocări este să încercăm să transformăm sectorul public prin digitalizare şi e-Guvernare, a declarat, joi, într-un forum de specialitate, Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România, potrivit Agerpres.

,,Guvernanţa din sectorul public este un punct vulnerabil, este călcâiul lui Ahile, dar problema cu guvernanţa nu este doar în sectorul public, ci şi în cel privat. Sectorul privat nu este compus exclusiv din multinaţionale care vin cu reguli, cu proceduri. Sectorul privat este compus din sute de mii de mici şi medii companii care se zbat să devină mai competitive, mai productive, să fie capabile să crească, să fie capabile să exporte, să se reinventeze atunci când piaţa o cere. Şi în zona civică, guvernanţa este precară. Dacă undeva în nordul Europei, implicarea civică a unui cetăţean, să spunem suedez, este crescută, astfel, un suedez participă, în medie, la 4,5 ONG-uri diferite, la noi, în România, dar şi în regiune, implicarea e undeva la zero virgulă ceva la sută, adică unu din 5 români este implicat în activităţi civice. Un nordic se implică, deci, în 4,5 activităţi civice”, a subliniat Geoană.

Preşedintele Aspen România a avertizat asupra riscurilor de adâncire a nivelurilor de resurse și competitivitate în UE între statele membre cu o guvernanță foarte bună a sectorului public, care susțin prezența și prosperitatea pe piață a companiilor puternice, și celelalte state în care guvernanța este un punct slab al sistemului, în contextul realizării pieței unice digitale.

,,Piaţa unică digitală este următoarea frontieră a proiectului european. Probabil că piaţa unică digitală este printre cele mai mari proiecte europene din ultimii 60 de ani. 460 de miliarde de euro vor fi disponibili şi vor asigura creştere şi transformare în toată Europa. Deci, dacă pe ansamblu, pentru întreaga Uniune Europeană piaţa unică digitală înseamnă o creştere exponenţială de resurse şi competitivitate, există riscul ca fracturile dintre ţările dezvoltate, cu companii puternice, cu guvernanţă puternică în sectorul public şi cele mai slabe să se adâncească”, a spus Mircea Geoană.

Mircea Geoană a adăugat că există o întârziere în digitalizarea guvernării în România, ceea ce generează multe nemulțumiri în rândul cetățenilor care și-ar dori ca România să aibă aceeași viteză de mișcare ca alte state din Europa. 

,,O a doua provocare este să transformăm sectorul public prin digitalizare şi e-Guvernare. Poate că există o anumită mitologie în jurul Estoniei, dar nu cred că Estonia este un exemplu izolat. În principal sursa de nemulţumire, inclusiv în România, este decalajul dintre aşteptările publicului şi capacitatea guvernelor, indiferent de culoarea lor politică, de a livra servicii publice de calitate, în viteză şi la nivelul de aşteptare a publicului. Diferenţa între capacitatea statelor, a guvernelor centrale şi locale, de a livra servicii publice de calitate către cetăţeni este principala sursă a nemulţumirii şi, din păcate, prea bogatul izvor de combustibil pentru populism, naţionalism, radicalism şi pentru anti-europenism, în cazul nostru al Europei”, a susţinut oficialul Aspen România.

Institutul Aspen România, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), cu sprijinul Băncii Mondiale şi al Biroului de la Bucureşti al German Marshall Fund, organizează, joi, la Bucureşti, prima ediţie a evenimentului Governance Innovation Forum.

Forumul urmăreşte crearea unei platforme de expertiză, bune practici şi idei în căutarea unor soluţii inovatoare pentru îmbunătăţirea guvernanţei în România şi în regiune.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

MApN: Două bombardiere strategice americane B-1B Lancer au desfășurat, în premieră, antrenamente în spațiul aerian al României

Published

on

© MApN

Două bombardiere strategice americane de tip B-1B Lancer au desfăşurat, vineri, pentru prima dată, activităţi de antrenament în spaţiul aerian al României împreună cu aeronave aparţinând Forţelor Aeriene Române, sub coordonarea Componentei Operaţionale Aeriene din Statul Major al Forţelor Aeriene şi al Forţelor Aeriene Americane dislocate în Europa (USAFE), informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Antrenamentul a inclus misiuni de interceptare şi escortă executate cu aeronave de tip MiG-21 Lancer şi F-16 Fighting Falcon aparţinând Bazei 71 Aeriană de la Câmpia Turzii şi Bazei 86 Aeriană de la Borcea, având ca scop demonstrarea capacităţii de dislocare rapidă a forţelor aliate şi partenere în sud-estul Europei.

“Participarea aeronavelor româneşti la acest tip de activităţi permite antrenarea personalului român în executarea unor astfel de misiuni şi contribuie la dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul aerian prin aplicarea unor proceduri comune. Activităţile de instruire în comun cu partenerul american reprezintă un element-cheie în asigurarea interoperabilităţii şi a succesului în acţiunile militare comune, iar misiunile de acest fel contribuie la consolidarea măsurilor de reasigurare şi sporire a încrederii privind implicarea Statelor Unite ale Americii în asigurarea securităţii în regiunea Mării Negre”, se menţionează în comunicat.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu, la reuniunea miniștrilor de externe din UE: România pledează pentru redefinirea relațiilor UE-China și pentru importanța coordonării transatlantice

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a pledat vineri, pentru redefinirea relațiilor Uniunii Europene cu China pe termen lung, în noul context creat de pandemie, și a subliniat importanța coordonării transatlantice, inclusiv în domenii precum securitatea cibernetică și investiții în infrastructura critică. Șeful diplomației române a susținut această poziție în cadrul reuniunii prin videoconferință a miniștrilor de externe din țările UE care a avut loc vineri și care a inclus ca subiecte relațiile UE-China, impactul pandemiei COVID-19 în regiunea Asia-Pacific și evoluțiile recente din Afganistan.

În cadrul dezbaterii pe tema relațiilor cu China a avut loc un schimb de opinii privind pregătirea celor două reuniuni la nivel înalt, planificate pentru acest an, respectiv Summit-ul UE-China din luna iunie și reuniunea UE-China cu participarea liderilor UE, ai statelor membre și ai R.P. Chineze, de la Leipzig, din luna septembrie. De asemenea, miniștrii au discutat despre modalitățile cele mai eficiente de a angaja China într-un dialog constructiv.

“Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța unui dialog de substanță, cu rezultate tangibile privind adoptarea Agendei Strategice pentru Cooperare UE-China 2025, adoptarea Planului de Acțiune comun pentru cooperarea în domeniul științei, tehnologiei și inovației și semnarea Acordului UE-China privind protecția indicațiilor geografice. Și-a exprimat încrederea în realizarea de noi progrese în negocierile UE-China referitoare la Acordul Cuprinzător privind investițiile”, se arată într-un comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro.

Șeful diplomației române s-a referit la necesitatea redefinirii relațiilor Uniunii Europene cu China pe termen lung, în noul context creat de pandemie. Acesta a menționat că UE trebuie să rămână ambițioasă în promovarea valorilor europene ce țin de obiectivele în domeniul schimbărilor climatice, principiile multilateralismului și necesitatea echilibrării balanței schimburilor comerciale bilaterale UE-China, urmărind în același timp cu atenție realitățile interne din China.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța coordonării transatlantice, inclusiv în domenii precum securitatea cibernetică și investiții în infrastructura critică.

În cadrul discuției privind impactul COVID-19 în Asia-Pacific, miniștrii au abordat consecințele socio-economice ale pandemiei și implicațiile asupra politicilor UE în regiune, fiind inițiată o reflecție privind modalitățile prin care Uniunea Europeană își poate promova mai eficient obiectivele în relația cu statele din regiune.

În ceea ce privește evoluțiile recente din Afganistan, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat noile concluzii ale Consiliului, care transmit un mesaj clar și oportun referitor la așteptările UE cu privire la viitorul Afganistanului.

De asemenea, a apreciat acordul dintre președintele Ashraf Ghani și Dr. Abdullah Abdullah, ca un pas important spre reconciliere și pace durabilă în Afganistan, accentuând faptul că guvernul afgan ar trebui încurajat să continue cursul guvernării inclusive și responsabile.

Ministrul Bogdan Aurescu a adăugat faptul că, în calitate de contributor major la prezența internațională pe teren, în cadrul NATO, România susține pe deplin discuțiile substanțiale UE-NATO privind situația din Afganistan, în special cu privire la evoluțiile procesului de pace. Acest dialog este important pentru a asigura coordonarea și coerența corespunzătoare a eforturilor internaționale, precum și pentru a configura calea de urmat în ceea ce privește viitoarea asistență internațională pentru Afganistan.

Continue Reading

ROMÂNIA

Renault renunță la mii de angajați în toată lumea și suspendă dezvoltarea în România și Maroc

Published

on

© Renault/ Facebook

Renault anunță un plan pentru reducerea costurilor fixe cu peste 2 miliarde de euro pe parcursul a trei ani. Printre măsurile anunțate de companie se află suspendarea proiectelor în România și Maroc și ajustarea a 4.600 de posturi în Franța a peste 10.000 de alte posturi în restul lumii, unde Grupul este prezent, informează Digi24.

Planul de transformare are ca scop realizarea unor economii de peste 2 miliarde de euro, pe parcursul a trei ani și punerea bazelor unui nou model de competitivitate, a anunțat Groupe Renault într-un comunicat de presă.

”Acest proiect de plan va consolida capacitatea de adaptare a Grupului, prin concentrarea pe generarea de flux de numerar, păstrând în același timp clientul în centrul priorităților sale. Se bazează pe o abordare mai eficientă a activităților operaționale și pe gestionarea riguroasă a resurselor. Dincolo de acest aspect, proiectul de plan urmărește să pună bazele dezvoltării pe termen lung a Groupe Renault. În Franța, Grupul va fi organizat în jurul unor zone comerciale strategice, de viitor: vehicule electrice, LCV, economie circulară și inovație cu valoare adăugată ridicată. Aceste centre regionale majore de excelență, situate în Franța, urmează să se afle în centrul revenirii Grupului. La Flins și Guyancourt, Grupul își va reorganiza activitățile”, anunță Renault.

Dificultățile cu care se confruntă Grupul, criza majoră prin care trece industria auto și urgența tranziției ecologice determină compania să accelereze această transformare.

Ajustarea forței de muncă

Una dintre măsurile care afectează angajații privește ajustările forței de muncă, Grupul renault anunțând că se angajează să se asigure că acestea se desfășoară printr-un dialog cu partenerii sociali și cu autoritățile locale.

”Acest proiect de ajustare a forței de muncă urmează să se bazeze pe măsuri de recalificare, mobilitate internă și plecări voluntare. Acesta se va întinde pe parcursul a trei ani și va viza aproape 4.600 de posturi în Franța, la care se adaugă reducerea cu peste 10.000 de alte posturi în restul lumii, unde Grupul este prezent”, se arată în comunicat.

Compania susține că aceste modificări urmăresc dezvoltarea pe termen lung.

Se suspendă proiectele de dezvoltare planificate în România și Maroc

Proiectul include îmbunătățirea eficienței și reducerea costurilor de inginerie, profitând de activele consolidate ale Alianței, optimizarea producției, cu economii de aproximativ 650 de milioane de euro. În această privință se urmărește accelerarea transformării uzinelor prin generalizarea instrumentelor specifice Industriei 4.0, îmbunătățirea procesului în noile proiecte de inginerie: accelerarea digitalizării și ”design to process” (”de la concepție la proces”), ajustarea numărului de angajați din producție, suspendarea proiectelor de creștere capacitară planificate în Maroc și România, studiu pentru adaptarea capacităților de producție ale Grupului în Rusia, studiu pentru raționalizarea activităților de fabricație a cutiilor de viteze în lume.

În Franța, patru ipoteze de lucru pentru optimizarea producției vor face obiectul unei consultări aprofundate cu toate părțile interesate, în special cu partenerii sociali și cu autoritățile locale. Astfel, Renault lansează un proces de consultare la uzinele din Douai și Maubeuge pentru a studia crearea unui centru optimizat de excelență pentru vehicule electrice și vehicule comerciale ușoare în nordul Franței.

Planul mai urmărește eficiența sporită a funcțiilor suport și reorientarea activităților pentru o mai bună alocare a resurselor. Această reorientare asupra activității de bază a Grupului printr-o modificare în domeniul său de activitate va fi în special axată pe o parte din rețeaua de distribuție RRG integrată în Europa și pe transferul pachetului de acțiuni deținut de Groupe Renault la Dongfeng Renault Automotive Company Ltd (DRAC) din China către Dongfeng Motor Corporation și încetarea activităților cu vehicule termice, sub marca Renault, pe piața chineză.

Aceste planuri vor fi prezentate organismelor reprezentative ale angajaților în conformitate cu reglementările aplicabile.

Costul estimat al implementării acestui plan este de 1,2 miliarde euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending