Connect with us

ROMÂNIA

Mircea Geoană, președintele Aspen Institute: Guvernanţa din sectorul public este călcâiul lui Ahile în România. Una dintre marile provocări este transformarea sectorul public prin digitalizare

Published

on

© Facebook/Mircea Geoană

Guvernanţa din sectorul public este călcâiul lui Ahile, la fel şi guvernanţa din zona civică, iar una dintre marile provocări este să încercăm să transformăm sectorul public prin digitalizare şi e-Guvernare, a declarat, joi, într-un forum de specialitate, Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România, potrivit Agerpres.

,,Guvernanţa din sectorul public este un punct vulnerabil, este călcâiul lui Ahile, dar problema cu guvernanţa nu este doar în sectorul public, ci şi în cel privat. Sectorul privat nu este compus exclusiv din multinaţionale care vin cu reguli, cu proceduri. Sectorul privat este compus din sute de mii de mici şi medii companii care se zbat să devină mai competitive, mai productive, să fie capabile să crească, să fie capabile să exporte, să se reinventeze atunci când piaţa o cere. Şi în zona civică, guvernanţa este precară. Dacă undeva în nordul Europei, implicarea civică a unui cetăţean, să spunem suedez, este crescută, astfel, un suedez participă, în medie, la 4,5 ONG-uri diferite, la noi, în România, dar şi în regiune, implicarea e undeva la zero virgulă ceva la sută, adică unu din 5 români este implicat în activităţi civice. Un nordic se implică, deci, în 4,5 activităţi civice”, a subliniat Geoană.

Preşedintele Aspen România a avertizat asupra riscurilor de adâncire a nivelurilor de resurse și competitivitate în UE între statele membre cu o guvernanță foarte bună a sectorului public, care susțin prezența și prosperitatea pe piață a companiilor puternice, și celelalte state în care guvernanța este un punct slab al sistemului, în contextul realizării pieței unice digitale.

,,Piaţa unică digitală este următoarea frontieră a proiectului european. Probabil că piaţa unică digitală este printre cele mai mari proiecte europene din ultimii 60 de ani. 460 de miliarde de euro vor fi disponibili şi vor asigura creştere şi transformare în toată Europa. Deci, dacă pe ansamblu, pentru întreaga Uniune Europeană piaţa unică digitală înseamnă o creştere exponenţială de resurse şi competitivitate, există riscul ca fracturile dintre ţările dezvoltate, cu companii puternice, cu guvernanţă puternică în sectorul public şi cele mai slabe să se adâncească”, a spus Mircea Geoană.

Mircea Geoană a adăugat că există o întârziere în digitalizarea guvernării în România, ceea ce generează multe nemulțumiri în rândul cetățenilor care și-ar dori ca România să aibă aceeași viteză de mișcare ca alte state din Europa. 

,,O a doua provocare este să transformăm sectorul public prin digitalizare şi e-Guvernare. Poate că există o anumită mitologie în jurul Estoniei, dar nu cred că Estonia este un exemplu izolat. În principal sursa de nemulţumire, inclusiv în România, este decalajul dintre aşteptările publicului şi capacitatea guvernelor, indiferent de culoarea lor politică, de a livra servicii publice de calitate, în viteză şi la nivelul de aşteptare a publicului. Diferenţa între capacitatea statelor, a guvernelor centrale şi locale, de a livra servicii publice de calitate către cetăţeni este principala sursă a nemulţumirii şi, din păcate, prea bogatul izvor de combustibil pentru populism, naţionalism, radicalism şi pentru anti-europenism, în cazul nostru al Europei”, a susţinut oficialul Aspen România.

Institutul Aspen România, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), cu sprijinul Băncii Mondiale şi al Biroului de la Bucureşti al German Marshall Fund, organizează, joi, la Bucureşti, prima ediţie a evenimentului Governance Innovation Forum.

Forumul urmăreşte crearea unei platforme de expertiză, bune practici şi idei în căutarea unor soluţii inovatoare pentru îmbunătăţirea guvernanţei în România şi în regiune.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

MAE a expediat buletinele de vot și timbrele cu mențiunea ,,VOTAT” pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din străinătate

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe a finalizat luni, 18 noiembrie 2019, expedierea buletinelor de vot și a timbrelor autocolante cu mențiunea ,,VOTAT”  către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului de votare în cadrul secțiilor de votare din străinătate în contextul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeană.ro.

Pentru cele 835 de secții de votare organizate pentru alegătorii români din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a trimis, pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, 4.608.175 de buletine de vot și 2.866.260 de timbre autocolante cu mențiunea ,,VOTAT”. Aceste cantități sunt rezultatul informării de către misiunile diplomatice și consulare, la solicitarea Centralei MAE, cu privire la necesarul de buletine de vot și alte materiale pentru turul al doilea. Numărul de buletine de vot solicitat de misiuni pentru turul al doilea este mai mare cu 107.068 decât cel solicitat pentru primul tur.

Odată cu buletinele de vot, Ministerul Afacerilor Externe a expediat şi celelalte materiale necesare votării în cadrul secțiilor de votare din străinătate: modele de liste electorale suplimentare, procese-verbale pentru consemnarea rezultatelor votării, modele de procese-verbale ce trebuie completate în anumite situații specifice în cadrul procesului de votare.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că votul pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale în cadrul celor 835 de secții organizate în străinătate se desfășoară pe parcursul a trei zile: vineri, 22 noiembrie 2019, în intervalul orar 12.00 – 21.00, și sâmbătă (23 noiembrie) și duminică (24 noiembrie) în intervalul orar 07.00 – 21.00. Lista secțiilor de votare organizate în străinătate și harta interactivă a acestora pot fi consultate pe pagina de internet a MAE: http://www.mae.ro/node/49479.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români aflați în străinătate pe durata celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale să se prezinte la vot pe durata celor trei zile (vineri, sâmbătă și duminică) pentru a evita aglomerarea în ultima zi.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu dorește o ”implicare activă” a autorităților române în consolidarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării (SUERD): ”Momentele de oportunitate nu durează la nesfârșit”

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D), la 5 ani de la lansarea Strategiei Uniunii Europene pentru macro-regiunea Mărilor Adriatică și Ionică, reiterează importanța acestui ”instrument substanțial” și cere totodată implicarea activă a autorităților române în consolidarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării (SUERD).

”Strategiile macro-regionale sunt instrumente care pot contribui substanțial la consolidarea implementării politicilor comunitare și a cooperării dintre statele și regiunile europene.”

Acesta a fost motivul pentru care în calitate de comisar european, iar în prezent de europarlamentar, Corina Crețu subliniază în repetate rânduri nevoia implicării mai active a României în consolidarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării (SUERD) – ”al cărei scop este corelarea politicilor sectoriale ale statelor din regiunea Dunării. Absolut toate părțile implicate au doar de câștigat, iar astfel România ar putea dobândi un statut de lider în această regiune”, transmite aceasta pe pagina de Facebook.

”Astfel de strategii nu se referă doar la dezvoltarea socio-economică sau la buna guvernare, ci aduc o contribuție majoră la consolidarea procesului de integrare europeană”, a mai explicat deputatul european Corina Crețu.

Totodată, Corina Crețu reamintește că momentele de oportunitate nu durează la nesfârșit și face un apelor autorităților române ca după terminarea campaniei electorale, să se revină la prioritățile României.


Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

ROMÂNIA

Consiliul Concurenței: Comisia Europeană a decis că ajutorul de stat către CFR Marfă a fost ilegal, iar statul trebuie să recupereze 400 milioane de euro

Published

on

© CFR Marfă/Facebook

Comisia Europeană a decis că ajutorul de stat acordat companiei CFR Marfă în 2013 a fost ilegal, iar statul român va trebui să recupereze circa 400 de milioane de euro, a declarat, luni, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul unei conferinţe de profil, relatează Agerpres

,,În cazul CFR Marfă, investigaţia Comisiei Europene este la final. Ştim că decizia este scrisă şi va fi comunicată până la finele anului. Compania a primit un ajutor în vederea privatizării, în 2013, când s-au şters datoriile. Ea nu şi-a revenit nici acum, nici privatizată nu a fost, a continuat să facă pierderi, evident că situaţia nu este sustenabilă”, a spus Chiriţoiu.

El a precizat că statul va avea la dispoziţie şase luni pentru a-şi recupera banii ,,pe care i-a dat sau pe care nu i-a încasat de la CFR Marfă” și pentru a găsi modalitatea prin care va face acest lucru.

Potrivit lui Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenţei a recomandat încă din 2012, când privatizarea companiei a fost aprobată de CSAT, mutarea la CFR SA a activelor care se leagă de infrastructură, precum terenuri, depouri, instalaţii de încărcare-descărcare, iar instituția își menține abordarea.

Un alt model de urmat, a explicat președintele Consiliului Concurenței, ar fi cel pus în practică şi în cazul Oltchim, adică divizarea şi preluarea activelor viabile de către un investitor. În plus, în condițiile în care CFR Marfă susține că are active în valoare de 1 miliard de euro, statul român ar trebui să poată recupera suma acordată ca ajutor.

“Compania spune că are active de 1 miliard de euro. Ar trebui să poată acoperi suma care va trebui recuperată, care va fi mult mai mică. Este vorba de anularea ştergerii de datorii din 2012. CFR Marfă avea datorii pentru utilizarea infrastructurii către CFR SA, iar, în momentul în care va fi emisă decizia, ANAF va prelua aceste creanţe, apoi vom vedea exact modalitatea specifică prin care se va face preluarea”, a continuat oficialul concurenţei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending