Connect with us

NATO

Misiunea NATO de poliție aeriană la Marea Neagră: Cum protejează, împreună, forțele aeriene române și canadiene flancul estic al Alianței

Published

on

© Canadian Armed Forces/ Facebook

Misiunile NATO de poliție aeriană în regiunea Mării Negre au rolul de a demonstra capacitatea Alianței Nord-Atlantice de a răspunde colectiv cu măsuri de descurajare și apărare în zona flancului estic al Alianței, au declarat marți doi ofițeri aliați din România și Canada, într-o discuție online cu jurnaliști români și canadieni.

Un detaşament al Forţelor Aeriene Regale Canadiene, format din 145 de militari și 6 avioane CF-188 Hornet, execută alături de aeronave F-16 Fighting Falcon şi MiG-21 LanceR şi militari ai Forţelor Aeriene Române, misiuni de Poliţie Aeriană Întărită sub comanda NATO în regiunea Mării Negre, ca parte a măsurilor aliate de descurajare a agresiunii ruse în zonă. Aceasta este cea de-a patra rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Canadiene, după cele executate în 2017, 2018 și 2019. De asemenea, militarii canadieni au mai executat o misiune în România, la Câmpia Turzii, în anul 2014, imediat după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Întrebat de CaleaEuropeană.ro despre nivelul de intensitate al activităților militare ale Rusiei la Marea Neagră și la Marea Neagră, comandantul detaşamentului canadian a pus accentul pe diferențele geografice și geopolitice.

“Am fost trimis în România în 2014 cu primul detașament aerian canadian cu care am venit aici după acțiunile din Crimeea. Ca parte a acestui detașament, m-am mutat din România în Lituania. Dețin experiență și în misiunile de poliție aeriană de la Marea Baltică. Descriem regiunile ca fiind diferite, nu doar în privința peisajului geografic, ci și din perspectiva activităților geopolitice”, a spus locotenent-colonelul David McLeod.

“Din punct de vedere strategic, vorbim despre activitatea Rusiei în regiune și impactul pe care îl are asupra NATO, a aliaților și a partenerilor. Geografic, situația este diferită, deoarece în Marea Baltică enclava Kaliningrad este separată de teritoriul Rusiei, așa că modalitatea principală prin care Rusia își poate transfera militari și echipamente din și în Kaliningrad este pe cale maritimă și pe calea aerului. Acest lucru înseamnă că există mult trafic aerian în zona baltică, care nu respectă în totalitate normele internaționale și planificările de zbor și produce un nivel ridicat de activitate pentru misiunile de poliție aeriană din Marea Baltică. În regiunea Mării Negre, este o acțiune diferită, deoarece nu avem această parte geografică separată de Rusia și avem mai mult patrulare aeriană”, a explicat el.

De cealaltă parte, Colonelul Daniel Moise, comandantul detașamentului MiG-21 desfășurat la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, a prezentat o imagine de ansamblu a capacităților Forței Aeriene Române și a modului în care acestea susțin poliția aeriană NATO.

“Forțele aeriene române operează două tipuri de avioane de luptă, MiG-21 și F-16, pentru a ne apăra spațiul aerian în conformitate cu acordurile naționale și în cooperare cu Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate din Torrejón, Spania, în context NATO”, a spus el.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Jens Stoltenberg, „șocat” de tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump: Aliații NATO sunt uniți pentru a ne apăra libertatea și valorile

Published

on

© NATO

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, s-a declarat „socat” de tentativa de asasinare a fostului preşedinte american Donald Trump și a afirmat că aliații NATO „sunt uniți pentru a ne apăra libertatea și valorile”.

„Sunt șocat de tentativa de asasinat asupra fostului președinte Trump. Îi doresc însănătoșire grabnică și gândurile mele sunt alături de cei afectați. Condamn acest atac. Violenţa politică nu îşi are locul în democraţiile noastre. Aliaţii NATO sunt uniţi pentru a ne apăra libertatea şi valorile”, a scris Stoltenberg pe platforma X.

Citiți și: UE și ONU condamnă tentativa de asasinat asupra fostului președinte american Donald Trump: „Violența politică nu își are locul într-o democrație”

Fostul preşedinte american Donald Trump, candidat republican la alegerile SUA din noiembrie, a fost evacuat de la un miting de campanie în Pennsylvania, cu o rană sângerândă la urechea dreaptă, după o tentativă de asasinat. 

„În această seară am asistat la ceea ce numim o tentativă de asasinat asupra fostului nostru preşedinte Donald Trump”, a declarat un oficial al FBI, Kevin Rojek într-o conferinţă de presă.

Preşedintele american Joe Biden a declarat că a fost uşurat să afle că Trump este într-o stare bună de sănătate şi a vorbit cu el sâmbătă seara.

„Sunt recunoscător să aud că este în siguranță și se simte bine. Mă rog pentru el și familia sa și pentru toți cei care au fost la miting. Nu există loc pentru acest tip de violență în America. Trebuie să ne unim ca o națiune pentru a o condamna”, a spus Joe Biden, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

Continue Reading

NATO

Bilanțul lui Klaus Iohannis la ultimul său summit NATO: Acord de securitate cu Ucraina, întărirea apărării pe flancul estic și la Marea Neagră, sprijin pentru R. Moldova și aprecierea aliaților pentru donarea unui sistem Patriot către Ucraina

Published

on

© NATO

Corespondență din Washington

Președintele Klaus Iohannis, a participat, în perioada 9-11 iulie 2024, la summitul NATO de la Washington, care a avut loc în contextul marcării a 75 de ani de la înființarea Alianței, unde a semnat un acord bilateral de securitate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a prezentat contribuția României la consolidarea posturii aliate pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre, e evocat necesitatea sprijinului pentru Republica Moldova, iar decizia României de a dona un sistem Patriot către Ucraina a fost apreciată de aliații NATO, îndeosebi de SUA, informează Palatul Cotroceni într-un comunicat după ultimul summit aliat la care Klaus Iohannis a participat în calitate de șef al statului.

În cadrul reuniunii, aliații NATO au reconfirmat soliditatea unității transatlantice, precum și faptul că NATO este cea mai importantă Alianță politico-militară din istorie. Dincolo de semnificația aniversară, Summitul NATO de la Washington a generat decizii substanțiale pentru securitatea în spațiul euroatlantic și pentru securitatea României, iar țara noastră și-a atins toate obiectivele stabilite.

Summitul a cuprins două reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Uniunea Europeană și partenerii NATO din Indo-Pacific, o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, precum și un eveniment aniversar.

De asemenea, liderii au adoptat o serie de documente, printre care: Declarația Summitului, Declarația Consiliului NATO-Ucraina și Angajamentul NATO de extindere a capacității industriale.

Șeful statului a salutat, în cadrul reuniunilor de lucru, faptul că Aliații rămân ferm angajați în implementarea agendei comune, angajament care confirmă că NATO va continua să se adapteze cu succes la un mediu de securitate profund schimbat ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Au fost realizați pași importanți în direcția consolidării posturii NATO de descurajare și apărare, în special de-a lungul Flancului Estic și la Marea Neagră. Au fost adoptate decizii pentru a asigura că NATO are o postură puternică, pe termen lung, bazată pe forțe, capabilități și aranjamente de comandă și control robuste și eficiente, capabile să răspundă tuturor amenințărilor.

Deciziile liderilor vor consolida apărarea spațiului euroatlantic și reziliența tuturor Aliaților, în fața diferitelor amenințări și provocări de securitate, inclusiv hibride și cibernetice.

Țara noastră a depus eforturi substanțiale pentru consolidarea posturii aliate pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre și este pregătită să își asume și pe mai departe un rol activ în acest sens.

Citiți și Klaus Iohannis, la ultimul summit NATO ca președinte: Marea Neagră nu mai este un spațiu mai apropiat de Lună decât de zona euro-atlantică. Aliații au înțeles că Rusia este o amenințare nu din trecut, ci pentru viitor

Președintele Klaus Iohannis a prezentat contribuția țării noastre prin înființarea de către România, Turcia și Bulgaria a grupului naval operativ, MCM Black Sea, care a început recent prima sa misiune de deminare. A încurajat ca pe viitor și alți Aliați să participe la aceste eforturi în regiune.

De asemenea, în marja acestui Summit, a fost definitivată cu Bulgaria decizia anunțată în 2023 la Vilnius de creare a unui Comandament regional pentru Forțele Speciale pe care ambii Aliați îl pun la dispoziția NATO.

Ca parte integrantă a consolidării posturii de descurajare și apărare, au fost făcuți pași importanți în sporirea mobilității militare. Astfel, România va face parte dintr-un coridor de mobilitate militară, împreună cu Bulgaria și Grecia, o inițiativă a părții române.

Măsurile vizând consolidarea rezilienței la nivel național și colectiv includ și crearea condițiilor pentru avansarea eforturilor aliate legate de protecția infrastructurii critice submarine.

Citiți și Declarația summitului NATO de la Washington atestă sprijinul aliat pentru capacitățile de securitate și apărare ale R. Moldova și importanța strategică a regiunii Mării Negre

Marea Neagră este reconfirmată în Declarația Summitului ca regiune de importanță strategică, un aspect pe care România l-a promovat constant și, inclusiv ca urmare a acestor demersuri susținute, regiunea este nu numai recunoscută, ci și tratată ca una de importanță strategică pentru NATO și pentru securitatea euroatlantică. Declarația Summitului reconfirmă această abordare, în linie și cu prevederile Conceptului Strategic al NATO, fiind menționat în mod expres faptul că Alianța este ,,ferm angajată pentru stabilitatea și securitatea’’ acestei regiuni.

Rezultatele Summitului reflectă și faptul că Rusia rămâne cea mai importantă amenințare la adresa securității europene şi euroatlantice și că, în consecință, Alianța trebuie să își adapteze abordarea strategică în acest sens.

Citiți și NATO a aprobat preluarea coordonării ajutorului militar pentru Ucraina printr-o misiune care va avea structuri și pe teritoriul României: Sprijin de 40 de miliarde de euro, anul viitor

În ceea ce privește Ucraina, s-a convenit asupra unui pachet consistent de măsuri în sprijinul Kievului, atât la nivel politic, cât și practic. În primul rând, NATO a aprobat misiunea de Asistență de Securitate și Instruire pentru Ucraina. În al doilea rând, a fost aprobat un angajament NATO de sprijin financiar pentru Ucraina, care va sta la baza asistenței militare acordate de NATO Ucrainei, adaptat la PIB-ul fiecărui aliat.

În același timp, a fost reconfirmat, inclusiv în documentele publice finale ale Summitului, sprijinul ferm pentru parcursul euroatlantic ireversibil al Ucrainei și pentru parcursul ireversibil al acesteia către aderarea la NATO.

Pachetul pentru Ucraina conține și decizia de înființare a unei noi poziții de Reprezentant civil al NATO, la Kiev, care să mențină legătura cu autoritățile ucrainene.

Decizia României de a dona Ucrainei un sistem PATRIOT, în condițiile stabilite în cadrul reuniunii CSAT din 20 iunie 2024, a fost deosebit de apreciată, atât de Ucraina, cât și de Aliații din NATO, în special SUA.

Citiți și Iohannis și Zelenski au semnat, la Washington, acordul de securitate România – Ucraina pentru sprijinirea apărării Ucrainei în fața Rusiei (DOCUMENT)

Totodată, președintele Klaus Iohannis a semnat, la Washington, alături de omologul ucrainean, “Acordul de cooperare în domeniul securității între România și Ucraina”. Țara noastră s-a alăturat astfel celorlalți Aliați și parteneri care au semnat deja acest tip de document bilateral cu Ucraina, implementând Declarația G7 adoptată în marja Summitului NATO din 2023.

România a salutat și faptul că sprijinul NATO pentru Republica Moldova este evidențiat clar în documentele Summitului. Președintele Klaus Iohannis a evocat constant, în reuniunile la nivel înalt, necesitatea de a consolida sprijinul pentru partenerii NATO, în special pentru Republica Moldova, afectată de războiul din proximitatea sa și de acțiunile hibride ale Rusiei de a o destabiliza.

Totodată, aliații au abordat în cadrul Summitului și noi posibilități de cooperare între NATO și partenerii săi – Uniunea Europeană și statele din Indo-Pacific – pe baza obiectivelor, dar și a valorilor comune. Reuniunea a confirmat avansarea dialogului politic și a cooperării practice și interesul comun pentru continuarea tuturor eforturilor în scopul protejării ordinii internaționale bazate pe reguli.

Continue Reading

NATO

Aliații NATO au declarat operațional scutul antirachetă din Polonia. Împreună cu cel din România completează sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice

Published

on

© NATO

Corespondență din Washington

Noul sistem american de apărare împotriva rachetelor balistice “Aegis Ashore” din Redzikowo, Polonia, a devenit operațional și disponibil pentru apărarea Alianței Nord-Atlantice la summitul de la Washington, la opt ani distanță de când aliații au declarat, la summitul de la Varșovia din 2016, capacitatea operațională a sistemului antirachetă de la Deveselu, România.

Denumit “Aegis Ashore”, sistemul face parte dintr-un scut antirachetă NATO mai mare și este conceput pentru a detecta, urmări și intercepta rachetele balistice în zbor.

“Acesta este un pas important pentru securitatea transatlantică și capacitatea NATO de a se apăra împotriva amenințării crescânde a rachetelor balistice”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un comunicat.

“Rachetele balistice au fost utilizate pe scară largă în conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. Ca Alianță defensivă, nu putem ignora această amenințare. Apărarea antirachetă este un element esențial pentru sarcina principală a NATO de apărare colectivă”, a adăugat Stoltenberg.

Sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice permite detectarea unui atac cu rachete și utilizează datele radar pentru a ghida un interceptor care să distrugă racheta balistică ofensivă a adversarului. Situl de apărare antirachetă din Polonia poate apăra împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă până la intermediară. Aegis Ashore este o componentă-cheie a “capacității operaționale consolidate” de apărare împotriva rachetelor balistice a NATO, declarată de șefii de stat și de guvern aliați la summitul de la Washington.

Misiunea sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice este de a proteja populațiile, teritoriul și forțele europene ale NATO împotriva amenințării tot mai mari reprezentate de rachetele balistice.

Elementele-cheie ale scutului antirachetă al NATO includ cele două amplasamente Aegis Ashore ale SUA din Polonia și România, împreună cu distrugătoare ale marinei americane din Rota, Spania, și un radar de avertizare timpurie în Kurecik, Turcia. Aegis Ashore este pur defensiv. Aproximativ 200 de militari sunt staționați la cele două facilități de interceptare din Polonia și România.

Scutul antirachetă de la Deveselu este deplin operațional și integrat în sistemul NATO din anul 2016.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA15 mins ago

Marcel Ciolacu: Cele mai importante reforme se vor regăsi în cererea de plată numărul patru din PNRR, unde se va vedea direcția și perspectiva României

EDUCAȚIE20 mins ago

Klaus Iohannis, la 160 de ani de la înființarea Universității din București: A reprezentat poarta spre lumina cunoașterii, către Occident, când Corina de Fier separa cele două emisfere

INTERNAȚIONAL39 mins ago

Ucraina este pregătită să colaboreze cu oricine câștigă alegerile prezidențiale din SUA, inclusiv cu Donald Trump, subliniază Volodimir Zelenski

MAREA BRITANIE1 hour ago

Keir Starmer solicită o evaluare completă a capabilităților militare ale Marii Britanii în contextul unei „lumi mai periculoase și mai volatile”

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Sebastian Burduja, prezent la Energy Leaders Forum: Integrarea Inteligenței Artificiale în Energie va duce la prețuri mai mici și la un sistem energetic național mai sigur

INTERNAȚIONAL5 hours ago

La două zile după tentativa de asasinat, Donald Trump este nominalizat candidat al Partidului Republican la președinția SUA. Senatorul J.D. Vance, ales candidat la vicepreședinția SUA

ROMÂNIA DIGITALĂ18 hours ago

Ministrul Bogdan Ivan: Pregătim peste 2000 de IMM-uri pentru digitalizare prin PNRR

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Volodimir Zelenski și-a stabilit ca obiectiv ca în noiembrie să aibă toate elementele unui nou plan de pace

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Ministrul german de externe începe o vizită în Africa de Vest: Răspândirea instabilității în regiune va avea un impact direct asupra securității în Europa

U.E.21 hours ago

UE prelungește măsurile restrictive împotriva Iranului în contextul sprijinului militar pentru războiul Rusiei în Ucraina și pentru grupurile și entitățile armate din Orientul Mijlociu și regiunea Mării Roșii

ROMÂNIA15 mins ago

Marcel Ciolacu: Cele mai importante reforme se vor regăsi în cererea de plată numărul patru din PNRR, unde se va vedea direcția și perspectiva României

SUA1 day ago

Joe Biden, discurs către națiune din Biroul Oval după tentativa de asasinat asupra lui Trump: În America, ne rezolvăm diferendele la urnele de vot, nu cu gloanțe

NATO4 days ago

“NATO este ca o căsnicie, trebuie să fi implicat în fiecare zi”, afirmă Stoltenberg la ultimul summit ca secretar general înainte de a preda ștafeta

NATO4 days ago

Amfitrion al celebrării a 75 de ani de NATO, Joe Biden a încheiat un summit bântuit de gafa confundării lui Zelenski cu Putin alăturându-se tradiției SUA care se întinde “de la Truman la Reagan și până la mine” de apărare a NATO

INTERVIURI4 days ago

VIDEO INTERVIU Mircea Geoană, la summitul NATO de la Washington: Sprijinul NATO, o garanție suplimentară că Ucraina și R. Moldova își pot îndeplini calea europeană

NATO4 days ago

Summitul NATO: România, reprezentată de Nicolae Ciucă la lansarea “Pactului pentru Ucraina”, alături de Biden, Zelenski, Macron și ceilalți lideri euro-atlantici

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul aprobă Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale

MAREA BRITANIE5 days ago

În prima întâlnire cu Volodimir Zelenski, noul premier britanic îl asigură de sprijinul de neclintit al Regatului Unit: Schimbarea guvernului nu schimbă cu nimic sprijinul pe care îl vom oferi

ROMÂNIA5 days ago

Investiție de peste 100 milioane de dolari a PepsiCo într-un depozit automatizat din Popești-Leordeni. Ciolacu: Contribuiți la reducerea deficitului comercial al țării prin exportul producției către alte 17 state din lume

NATO5 days ago

La 75 de ani de NATO, liderii aliați au adoptat Declarația de la Washington: “Cale ireversibilă” a Ucrainei către NATO și o “Alianță capabilă” să apere flancul estic împotriva oricărui adversar

Trending