Misiunile NATO de poliție aeriană în regiunea Mării Negre au rolul de a demonstra capacitatea Alianței Nord-Atlantice de a răspunde colectiv cu măsuri de descurajare și apărare în zona flancului estic al Alianței, au declarat marți doi ofițeri aliați din România și Canada, într-o discuție online cu jurnaliști români și canadieni.
Un detaşament al Forţelor Aeriene Regale Canadiene, format din 145 de militari și 6 avioane CF-188 Hornet, execută alături de aeronave F-16 Fighting Falcon şi MiG-21 LanceR şi militari ai Forţelor Aeriene Române, misiuni de Poliţie Aeriană Întărită sub comanda NATO în regiunea Mării Negre, ca parte a măsurilor aliate de descurajare a agresiunii ruse în zonă. Aceasta este cea de-a patra rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Canadiene, după cele executate în 2017, 2018 și 2019. De asemenea, militarii canadieni au mai executat o misiune în România, la Câmpia Turzii, în anul 2014, imediat după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.
Întrebat de CaleaEuropeană.ro despre nivelul de intensitate al activităților militare ale Rusiei la Marea Neagră și la Marea Neagră, comandantul detaşamentului canadian a pus accentul pe diferențele geografice și geopolitice.
“Am fost trimis în România în 2014 cu primul detașament aerian canadian cu care am venit aici după acțiunile din Crimeea. Ca parte a acestui detașament, m-am mutat din România în Lituania. Dețin experiență și în misiunile de poliție aeriană de la Marea Baltică. Descriem regiunile ca fiind diferite, nu doar în privința peisajului geografic, ci și din perspectiva activităților geopolitice”, a spus locotenent-colonelul David McLeod.
“Din punct de vedere strategic, vorbim despre activitatea Rusiei în regiune și impactul pe care îl are asupra NATO, a aliaților și a partenerilor. Geografic, situația este diferită, deoarece în Marea Baltică enclava Kaliningrad este separată de teritoriul Rusiei, așa că modalitatea principală prin care Rusia își poate transfera militari și echipamente din și în Kaliningrad este pe cale maritimă și pe calea aerului. Acest lucru înseamnă că există mult trafic aerian în zona baltică, care nu respectă în totalitate normele internaționale și planificările de zbor și produce un nivel ridicat de activitate pentru misiunile de poliție aeriană din Marea Baltică. În regiunea Mării Negre, este o acțiune diferită, deoarece nu avem această parte geografică separată de Rusia și avem mai mult patrulare aeriană”, a explicat el.
De cealaltă parte, Colonelul Daniel Moise, comandantul detașamentului MiG-21 desfășurat la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, a prezentat o imagine de ansamblu a capacităților Forței Aeriene Române și a modului în care acestea susțin poliția aeriană NATO.
“Forțele aeriene române operează două tipuri de avioane de luptă, MiG-21 și F-16, pentru a ne apăra spațiul aerian în conformitate cu acordurile naționale și în cooperare cu Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate din Torrejón, Spania, în context NATO”, a spus el.
Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.
Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.
