Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat că nu este de acord cu evaluarea cancelarului german Friedrich Merz privind influența culturii MAGA în Europa, punctul său de vedere fiind amplificat în contextul unei relații relansate italo-germane de către cei doi lideri și a participării Italiei ca țară cu statut de observator la prima reuniune a Consiliului pentru Pace inițiat de președintele american Donald Trump.

Cancelarul german, Friedrich Merz, a afirmat că „războiul cultural al mișcării MAGA nu este al nostru” în Europa, în discursul susținut vineri la Conferința de Securitate de la München într-o intervenție fermă în care a declarat că leadershipul american este „contestat și poate deja pierdut”.

Întrebată de cotidianul italian Corriere della Sera dacă este de acord cu criticile formulate de Merz, Meloni a răspuns „Nu”, adăugând că „acestea sunt evaluări politice, fiecare lider le face așa cum consideră, dar nu este o chestiune care să țină de competența Uniunii Europene”, relatează Politico Europe.

Meloni urmează să publice în curând o carte în Statele Unite, intitulată „Giorgia’s Vision”, cu o prefață semnată de vicepreședintele american JD Vance și cu un citat de la Donald Trump pe copertă.

Diferențele dintre Roma și Berlin sunt notabile după ce cei doi lideri au organizat un summit la sfârșitul lunii ianuarie — o reuniune prezentată drept un efort de a impulsiona prioritățile europene, inclusiv în ceea ce privește relațiile cu Washingtonul, în absența unei alianțe franco-germane puternice.

Întrebată dacă este de acord cu criticile lui Merz la adresa Americii lui Trump, Meloni a declarat: „Uitați, este clar că ne aflăm într-o fază foarte complexă a relațiilor internaționale; suntem, de asemenea, într-o etapă particulară a relațiilor dintre Europa și Statele Unite.”

„Cred că Merz are dreptate când spune că Europa trebuie să se concentreze asupra sa și să facă mai mult, de exemplu în domeniul securității, începând cu pilonul european al NATO. Sunt de acord cu asta”, a spus ea.

Totuși, Meloni a respins orice idee potrivit căreia Europa ar trebui să meargă singură, afirmând că „în schimb, trebuie să lucrăm pentru o integrare mai mare între Europa și Statele Unite.”

„A lucra pentru a consolida ceea ce ne unește, mai degrabă decât ceea ce ne-ar putea diviza, este foarte important pentru toată lumea, în special pentru țările europene. Cred că este foarte important pentru Italia”, a mai declarat ea.

În același interviu, ea a vorbit și despre Board of Peace al lui Trump, însărcinat cu facilitarea păcii în Gaza. Meloni a declarat că Roma a fost invitată „ca țară observator” și, în opinia sa, „este o soluție bună”.

Meloni a fost o absență notabilă de la reuniunea de la München, alegând în schimb să călătorească la Addis Abeba, în Etiopia, în ciuda sugestiilor că ar fi fost invitată să ia cuvântul imediat după Merz.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, participă în perioada 16-17 februarie la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată la Bruxelles, unde va lua parte la dezbateri și va avea întâlniri bilaterale cu omologi din state membre și partenere, potrivit unui comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

În prima zi a reuniunii, Alexandru Nazare va avea o întrevedere bilaterală cu omologul său canadian, François-Philippe Champagne, va participa la reuniunea Eurogrup în format inclusiv (EG+), care permite participarea statelor membre UE din afara zonei euro, inclusiv România și va avea o întâlnire bilaterală cu ministrul de finanțe al Slovaciei, Ladislav Kamenický.

În cea de-a doua zi, ministrul Finanțelor va participa la reuniunea Grupului Partidului Popular European (PPE), principalul grup politic european de centru-dreapta, în vederea coordonării pozițiilor politice la nivel european, precum și la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN). Agenda include, de asemenea, întrevederi bilaterale cu ministrul de finanțe al Cehiei, Alena Schillerová, cu ministrul german de finanțe, Lars Klingbeil, și cu ministrul de finanțe al Maltei, Clyde Caruana.

„Particip zilele acestea la o nouă reuniune a miniștrilor de finanțe ai UE de la Bruxelles, unde voi continua să promovez obiective importante pentru România: susținerea investițiilor și a competitivității europene, implicarea activă a țării noastre în deciziile economice la nivel european, precum și candidatura României pentru găzduirea viitoarei Agenții Vamale a Uniunii Europene”, a scris Alexandru Nazare într-o postare pe pagina sa de Facebook. 

Subiectele principale pe agenda ECOFIN

Pachetul de măsuri pentru completarea pensiilor publice, parte a Strategiei Uniunii Economiilor și Investițiilor (SIU)

Inițiativă a Uniunii Europene pentru mobilizarea economiilor private și dezvoltarea piețelor de capital; România participă la aceste politici pentru consolidarea sistemelor financiare și a investițiilor.

Miniștrii de finanțe vor discuta despre revizuirea cadrului aplicabil instituțiilor de pe piața pensiilor ocupaționale și a Produsului Paneuropean de Pensii Personale. România susține transparența, comparabilitatea informațiilor și legăturile mai puternice cu sistemele naționale de urmărire a pensiilor.

Adresarea dezechilibrelor globale în contextul relațiilor UE cu actori precum Statele Unite ale Americii și China

În ceea ce privește dezbaterea privind dezechilibrele globale în cadrul reuniunii Eurogrup+, România susține dialogul continuu cu SUA, China și alți actori în formatul G20/G7 (formate internaționale de coordonare economică globală la care UE participă; România contribuie indirect prin apartenența la UE), iar consolidarea competitivității UE și abordarea dezechilibrelor globale sunt interconectate.

Candidatura României pentru găzduirea Agenției Vamale a Uniunii Europene (EUCA)

Printre principalele priorități din cadrul întâlnirilor bilaterale ale ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, se află candidatura României pentru găzduirea Agenției Vamale a Uniunii Europene (EUCA – viitoarea autoritate vamală centrală a UE, creată pentru coordonarea politicilor vamale europene; România candidează pentru a găzdui sediul acesteia, ceea ce ar consolida rolul țării în administrarea frontierelor externe ale UE).

Pachetul legislativ de reformă vamală vizează modernizarea și consolidarea funcționării Uniunii Vamale prin introducerea unei noi autorități vamale la nivel UE, îmbunătățirea gestionării riscurilor, îmbunătățirea utilizării datelor și o abordare mai coerentă a facilitării comerțului. Pentru România, aceste evoluții implică atât întărirea capacității de supraveghere și control vamal, cât și creșterea eficienței în combaterea fraudei, facilitarea comerțului legal și integrarea mai rapidă în viitoarea arhitectură digitală a vamalelor europene.

Alte subiecte pe agenda ECOFIN

• adoptarea recomandării de acordare a descărcării de gestiune a Comisia Europeană pentru execuția bugetului UE pe anul financiar 2024;
• adoptarea planului modificat de redresare și reziliență al Lituaniei;
• aprobarea recomandării pentru politica economică a zonei euro;
• adoptarea recomandării Consiliului care permite abaterea de la ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete în cazul Austria;
• impactul economic și financiar al agresiunii Rusiei împotriva Ucraina.

Uniunea Europeană o trimite pe Dubravka Šuica, comisar european pentru Mediterana, la Washington pentru prima reuniune oficială a Consiliului pentru Pace al președintelui american Donald Trump, a anunțat luni Comisia Europeană, care a subliniat că UE nu se alătură inițiativei.

„Comisarul Šuica va călători la Washington DC mai târziu în această săptămână. Va participa la reuniunea Board of Peace pentru partea specifică dedicată Fâșiei Gaza”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Politico Europe.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost invitată la reuniunea de joi, dar nu va participa, a precizat Pinho.

Inițiativa, prezidată de Trump, este concepută pentru a supraveghea demilitarizarea și reconstrucția Fâșiei Gaza în baza unui cadru de încetare a focului susținut de ONU.

Un alt purtător de cuvânt al Comisiei, Anouar El Anouni, a declarat că UE are în continuare „o serie de întrebări” privind elemente ale cartei Board-ului, inclusiv în ceea ce privește guvernanța și compatibilitatea acesteia cu Carta ONU. „Acestea fiind spuse, suntem cu siguranță pregătiți să lucrăm împreună cu SUA în ceea ce privește implementarea planului de pace pentru Gaza”, a afirmat el.

Carta fondatoare a Consiliului pentru Pace în Gaza înființat la propunerea președintelui american Donald Trump a fost semnată, pe 22 ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos, cu Bulgaria și Ungaria fiind singurele țări din Uniunea Europeană care au semnat documentul.

Mai multe țări ale UE au declinat oferta lui Trump, în vreme ce Polonia și România au afirmat că au demarat analize interne privind implicațiile acestei decizii asupra obligațiilor internaționale ale celor două țări, respectiv Carta ONU, Tratatul Uniunii Europene și decizii ale UE în materie de politică externă și de securitate comună.

Premierul italian Giorgia Meloni a declarat, în timpul unei vizite în Etiopia, că Roma va participa în calitate de observator, dar a invocat constrângeri constituționale care ar împiedica o participare deplină.

Purtătorul de cuvânt al guvernului cipriot, Konstantinos Letymbiotis, a declarat presei naționale că țara a primit o invitație de a participa la reuniunea de joi și va fi prezentă în calitate de observator. Cipru deține în prezent președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

În același timp, de la București, președintele Nicușor Dan a anunțat duminică faptul că România acceptă invitația președintelui american Trump și va participa la prima reuniune a Consiliului Păcii, în calitate de observator.

La Bruxelles, Pinho a subliniat că participarea Comisiei nu echivalează cu o aderare. „Comisia Europeană nu devine membră a Board of Peace. Participăm la această reuniune tocmai în baza angajamentului nostru de lungă durată în ceea ce privește implementarea încetării focului în Gaza, precum și pentru a lua parte la eforturile internaționale de sprijinire a reconstrucției și redresării post-conflict”, a afirmat ea.

„Ceea ce contează aici este ce poate aduce UE la discuții. Avem expertiză. Avem deja un sprijin financiar important. Și în acest context dorim să participăm”, a mai spus Pinho.

Participarea lui Šuica vine după demersurile diplomatice realizate săptămâna trecută la Munich Security Conference, unde UE a co-organizat, alături de Franța și Germania, o reuniune a partenerilor europeni și arabi pentru a coordona eforturile de redresare timpurie în Gaza.