În ultimul an, Europa a demonstrat puterea unității sale, chiar dacă pandemia ne-a lovit pe toți, putem găsi o cale de ieșire din această situație doar împreună, a transmis președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde cu ocazia Zilei Europei. 

„Aștept cu nerăbdare, știind că, dacă vom continua să lucrăm împreună, vom construi un viitor mai bun pentru cetățenii noștri”, a declarat aceasta pe contul său de Twitter. 

Over the past year, Europe has shown the strength of its unity. The pandemic hit us together and we can only find a way out of it together.
On this #EuropeDay, I look forward with hope, knowing that if we continue to work together, we will build a better future for our citizens. pic.twitter.com/5vcQiE672D

— Christine Lagarde (@Lagarde) May 9, 2021

Citiți și  Ziua Europei: 71 de ani de la Declarația Schuman. Ce propunea documentul de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi

Astăzi se împlinesc 71 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.

La un an distanță de când celebra exclusiv virtual și de la distanță Ziua Europei, din cauza pandemiei cu noul coronavirus, Uniunea Europeană marchează acest moment fundamental în istoria sa sub semnul unor noi începuturi. Pe parcursul ultimului an, Uniunea Europeană a convenit asupra celui mai mare buget și pachet de redresare economică din istorie (1.824 de miliarde de euro), care presupune asumarea unor datorii comune, și a devenit “farmacia lumii“, fiind cel mai mare exportator de vaccinuri anti-COVID-19. Astăzi, animată de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor deschide lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers privit drept un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv care să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale.

Totodată, astăzi se împlinesc doi ani de când șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană s-au reunit în România, la Sibiu, în ceea ce a reprezentat primul summit european din istoria UE organizat chiar în solemna zi în care este celebrată Declarația Schuman, și dând naștere “Spiritului de la Sibiu” care statuează proejarea unei singure Europe, de la nord la sud și de est la vest.

Economia zonei euro stă în continuare în cele două cârje ale stimulentelor monetare şi fiscale, iar aceste cârje nu pot fi înlăturate până când economia nu îşi revine pe deplin, a declarat miercuri președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, informează Agerpres.

„Trebuie să vă gândiţi la situaţia unui pacient care a depăşit faza cea mai gravă a crizei, dar stă în continuare în două cârje. Nu aţi vrea să eliminaţi niciuna dintre cârje, nici cea fiscală şi nici cea monetară, până când pacientul nu poate merge de unul singur, iar asta înseamnă prelungirea sprijinului şi după ce va începe revenirea”, a punctat Christine Lagarde.

Declarația acesteia vine după ce o parte dintre guvernatorii băncilor centrale din zona euro au declarat săptămâna trecută că BCE ar putea începe să îşi reducă, încă din luna iulie, achiziţiile de obligaţiuni.

BCE și-a ratat deja obiectivul de aproape 2% timp de opt ani și prognozele arată că va continua să o facă în anii următori, în timp ce blocul încearcă să absoarbă șocul lăsată în urma unei recesiuni induse de pandemie.

Gardienii euro urmează să se întâlnească din nou săptămâna următoare şi, deşi analiştii nu se aşteaptă la o modificare a politicii monetare, este posibil ca guvernatorii băncilor centrale din zona euro să înceapă să discute viitorul programului PEPP.

Programul de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (PEPP) are o valoare totală de 1.850 de miliarde de euro, iar în 11 martie Banca Centrală Europeană a anunţat că în următorul trimestru va accelera ritmul achiziţionării de obligaţiuni, într-o încercare de a menţine scăzute costurile de finanţare ale economiei zonei euro, care încă este afectată de efectele pandemiei

Săptămâna trecută, Christine Lagarde a atras atenția că guvernele nu-și pot permite să renunțe la eforturile de sprijinire a economiei în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Într-o reuniune a Comitetului financiar și monetar internațional, aceasta a declarat că „o orientare ambițioasă și coordonată rămâne crucială, deoarece retragerea prematură a sprijinului fiscal riscă o întârziere a redresării și amplifică efectele negative o perioadă mai îndelungată”.

Preşedinta BCE a menţionat, printre altele, îndoielile care există în rândul autorităţilor sanitare cu privire la vaccinurile COVID-19 produse de companiile farmaceutice AstraZeneca şi Johnson & Johnson. „Suntem în continuare înconjuraţi de incertitudine”, a spus Lagarde.

Campania de vaccinare din Europa se lovește de noi obstacole, după ce compania americană Johnson & Johnson a anunțat că amână livrările de vaccin anti-COVID în Europa pe fondul îngrijorărilor legate de cazurile de tromboză apărute în SUA, iar Danemarca a decis să renunţe complet la vaccinul AstraZeneca din cauza riscului producerii de cheaguri de sânge.

Cetățenii din zona euro se așteaptă ca moneda euro digitală propusă de Banca Centrală Europeană să fie confidențială, sigură și ieftină, relevă un studiu dat publicității de instituția financiară europeană, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Ceea ce-şi doresc cel mai mult respondenţii de la un euro este confidenţialitatea (43%), securitatea (18%), uşurinţa utilizării în zona euro (11%), absenţa costurilor suplimentare (9%) şi folosirea offline (8%)”, informează BCE, în raportul care prezintă concluziile consultării publice privind euro digital.

Rezultatele consultării BCE arată că jumătate dintre respondenţi sunt în favoarea introducerii unui plafon privind deţinerile de viitoare monedă digitală de către rezidenţii din zona euro sau impunerea de penalizări dacă se depăşeşte un anumit plafon.

Două treimi dintre respondenţi consideră că moneda electronică trebuie oferită de intermediari din sectorul privat şi integrată în actualul sistem de plăţi, iar un sfert vor să fie oferită ca aplicaţie telefonică sau ”smart card”, cumpărăturile realizându-se offline.

Discuţiile sunt în stadiu preliminar, iar lansarea unui euro digital nu este aşteptată mai devreme de 4-5 ani.

În luna octombrie a anului trecut a fost lansată o consultare publică privind moneda euro digitală pentru a colecta părerile publicului larg și ale specialiștilor.

Scopul BCE a fost acela de a se asigura că nouă formă de bani și de plăți pe care ar putea-o oferi Eurosistemul se bucură de încrederea cetățenilor.

În același timp, Eurosistemul continuă activitățile de exploatare, experimentând soluții tehnice, demersuri care vor culmina în 2021 cu decizia de a lansa sau nu un proiect digital privind moneda euro.

Această monedă digitală nu ar veni să substituie numerarul, ci să îl completeze, asigurându-le cetățenilor accesul la un mijloc digital de plată simplu, sigur și de încredere, gratuit pentru plătitori în cazul operațiunilor uzuale și utilizabil în întreaga zonă euro.

La începutul lunii octombrie, Banca Centrală Europeană (BCE) a publicat un raport cuprinzător privind posibila emisiune a unei monede euro digitale, elaborat de Grupul operativ la nivel înalt al Eurosistemului pentru moneda digitală a băncii centrale și aprobat de Consiliul guvernatorilor.

”Moneda euro aparține europenilor, iar misiunea noastră este de a fi gardianul acesteia,” a declarat Christine Lagarde, președinta Băncii Centeale Europene. ”Europenii recurg tot mai mult la mijloace digitale atunci când cheltuiesc, economisesc și investesc. Rolul nostru este de a asigura încrederea în monedă. Aceasta înseamnă garantarea adaptării euro la era digitală. Ar trebui să fim pregătiți să emitem o monedă euro digitală, dacă va fi necesar”, a completat oficialul european.

Grupul operativ al Eurosistemului, care reunește experți din cadrul BCE și de la 19 bănci centrale naționale din zona euro, a identificat la acel moment scenarii posibile care ar impune emisiunea unei monede euro digitale.

Printre acestea se numără: o cerere sporită de plăți electronice în zona euro care ar necesita un mijloc de plată digital european fără risc, o reducere semnificativă a utilizării numerarului ca mijloc de plată în zona euro, lansarea unor mijloace de plată private la nivel mondial care ar putea genera preocupări în materie de reglementare și ar prezenta riscuri la adresa stabilității financiare și a protecției consumatorilor, precum și o utilizare masivă de monede digitale ale băncii centrale emise de bănci centrale străine.

De asemenea, Banca Centrală Europeană a argumentat că o monedă euro digitală ar prezerva binele public pe care euro îl oferă cetățenilor: accesul liber la un mijloc de plată simplu, unanim acceptat, fără risc și de încredere.