Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat sâmbătă, pe scena Conferinței de Securitate de la München, împotriva slăbirii voinței de apărare comună în cadrul NATO și a solicitat europeni să ofere Ucrainei un ajutor “comparabil” cu cel acordat SUA.
Deschizând ziua a doua a Conferinței, marcată de ajunul aniversării a doi ani de la invazia rusă în Ucraina, de războiul Israel-Hamas, starea de incertitudine privind revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și moartea lui Aleksei Navalnîi în închisoarea din Rusia unde era prizonier, Scholz a asigurat că Germania va continua să investească două procente din produsul său intern brut în apărare “în anii 2030 și după aceea”, a declarat el.
“Noi, europenii, trebuie să avem mult mai multă grijă de propria noastră securitate, acum și în viitor”, a spus Scholz. Germania, cea mai mare economie a Europei, și-a majorat cheltuielile pentru apărare la 2% din producție și va continua să atingă acest obiectiv, a adăugat el.
🔴 LIVE: Germany in the World with @Bundeskanzler, moderated by @_HadleyGamble. #MSC2024https://t.co/FRda5nsFAo
— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 17, 2024
“Mai mult ca oricând, trebuie să ne asigurăm că sistemul nostru de descurajare rămâne la înălțimea cerințelor moderne”, a precizat el, în contextul în care Germania discută, de asemenea, cu aliații Franța și Marea Britanie despre dezvoltarea de arme de precizie capabile să acționeze la distanță, pentru a se asigura că strategia sa de descurajare rămâne de ultimă oră, a spus Scholz.
De asemenea, el a avertizat împotriva slăbirii voinței de apărare comună în cadrul NATO. “Permiteți-mi, de asemenea, să clarific: orice relativizare a garanției de asistență a NATO aduce beneficii doar celor care – precum Putin – vor să ne slăbească”, a spus Scholz. El a reacționat în mod clar la declarațiile candidatului la președinția SUA, Donald Trump, care a precizat, în timpul unei apariții în campania electorală, că nu va acorda sprijin american aliaților cu cheltuieli reduse în domeniul apărării în cazul unui atac rusesc.
În același timp, el le-a cerut europenilor să își modeleze ajutorul militar pentru Ucraina după modelul miliardelor cheltuite de SUA. “Un efort comparabil trebuie să fie cel puțin ceea ce ar trebui să facă fiecare țară europeană”, a declarat cancelarul.
Germania oferă un ajutor de peste șapte miliarde de euro în acest an.
De altfel, Scholz a urcat pe podiumul MSC la ediția aniversară cu nr. 60 la o zi distanță după ce a semnat, la Berlin, alături de Volodimir Zelenski, un acord bilateral de securitate între Ucraina și Germania pe zece ani, un “pas istoric” prin care Germania va ajuta Ucraina să se apere și să descurajeze viitoare agresiuni.
Germania, care a redevenit după 17 ani a treia economie a lumii, devansând Japonia ca urmare a contracției economice mai puternice pe care niponii au înregistrat-o, va aloca în 2024 un procent de 2% din PIB pentru apărare, pentru prima dată după anul 1992, o decizie care va continua în deceniile viitoare.
Guvernul de la Berlin a raportat alocarea unei sume ce echivalează cu 73,41 miliarde de dolari pentru cheltuieli de apărare în anul curent.
Optsprezece state membre ale NATO vor atinge în 2024 ţinta alocării a cel puţin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, a anunţat miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-un nou context tensionat legat de cheltuielile pentru apărare, generat și de războiul Rusiei în Ucraina, dar și de afirmațiile alarmante și dezangajate ale lui Donald Trump, candidat pentru un nou mandat la Casa Albă. Între cei 18 aliați se regăsește și România, în contextul în care Bucureștiul a alocat încă din 2017 un procent de 2% din PIB pentru apărare, iar în 2023, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, acest procent a crescut la 2,5%/ anual.
Trump, care încearcă să fie reales, a stârnit indignare în rândul partenerilor occidentali după ce a sugerat că Statele Unite ar putea să nu-i protejeze pe aliații NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare de o potențială invazie rusă.
Aceste afirmații au declanșat o serie de reacții în Europa, cancelarul german Scholz avertizând că nimeni nu ar trebui să facă comerț sau să se joace cu securitatea Europei.
