Connect with us

NATO

NATO a creat un plan de acțiune pentru valul doi de COVID-19: România s-a oferit să găzduiască rezerva de echipamente medicale a Alianței Nord-Atlantice

Published

on

Miniştrii apărării din statele NATO au agreat joi asupra unui plan de acţiune în eventualitatea unui al doilea val de îmbolnăviri cu COVID-19, în contextul în care Alianța Nord-Atlantică continuă să își aducă contribuţia în timpul crizei sanitare, iar România și-a manifestat disponibilitatea de a pune la dispoziția Alianței o facilitate de depozitare a materialelor sanitare din rezerva NATO, au informat joi secretarul general Jens Stoltenberg și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă.

Cele 30 de state membre urmează să constituie un stoc comun de echipamente medicale şi un fond cu resurse financiare care să fie folosit pentru achiziţia de produse medicale esenţiale, a anunţat secretarul general Jens Stoltenberg, la finalul celor două zile de discuţii prin videoconferință între miniştrii apărării aliați.

”Misiunea principală” a NATO în contextul pandemiei de coronavirus este să asigure ”că această criză sanitară nu devine o criză de securitate”, e explicat Stoltenberg, citat de Agerpres.

El nu a oferit alte detalii despre dimensiunea fondului sau despre data când stocul de echipamente medicale va fi disponibil, afirmând că încă ”este prea devreme pentru a spune”, dar a menţionat că unii aliaţi au început deja să avanseze angajamente şi unele contribuţii vor fi disponibile ”foarte curând”.

Stoltenberg a reamintit contribuţiile recente ale Alianţei pentru operaţiuni civile, cum ar fi transportul pe cale aeriană a unor materiale medicale esenţiale şi a unor pacienţi, prin efectuarea a 350 de zboruri, precum şi ridicarea a aproape 100 spitale de campanie și desfășurarea a peste jumătate de milion de militari pentru sprijinirea eforturilor civile în combaterea pandemiei.

Conform unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, miniștrii apărării au aprobat planul de operații care definește modul de răspuns al Alianței în cazul unui potențial nou val de COVID-19, inclusiv prin crearea unor capacități de depozitare a echipamentelor medicale și operaționalizarea unui Fond pentru finanțarea eforturilor aliate în domeniu.

“Astfel, ministrul Ciucă a prezentat disponibilitatea țării noastre de a pune la  dispoziția Alianței o facilitate de depozitare a materialelor sanitare din rezerva NATO, ca o contribuție concretă la Planul aliat de răspuns la pandemia curentă. De asemenea, oficialul român a evidențiat eforturile Ministerului Apărării Naționale întreprinse la nivel național, în sprijinul limitării răspândirii virusului și a protejării populației și forțelor armate”, arată sursa citată.

Trebuie precizat că oferta României survine și în contextul în care țara noastră este primul stat membru al UE care găzduiește rezerva strategică de echipamente medicale rescEU a Uniunii Europene și pe care a pus-o deja la dispoziția unor state membre precum Italia, Spania sau Lituania.

Totodată, s-a agreat consolidarea măsurilor existente în domeniul rezilienței și pregătirii civile și utilizarea mecanismelor și capabilităților NATO pentru gestionarea efectelor pandemiei, cu accent pe sectoare cum sunt energie, transport, infrastructura critică, telecomunicații și sisteme de sănătate. Au fost subliniate nevoia de intensificare a coordonării inter-aliate în procesul de eliminare a efectelor pandemiei și importanța contracarării campaniilor de dezinformare și de propagandă lansate de unii actori împotriva NATO. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Prim-miniștrii României și Franței au decis, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării

Published

on

© Jean Castex/ Twitter

Prim-miniștrii României și Franței au decis luni, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării, în cadrul unei întrevederi pe care au avut-o și în urma căreia au semnat mai multe documente bilaterale importante, și anume o nouă foaie de parcurs pentru următorii patru ani a Parteneriatului Strategic bilateral și o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil.

Prim-ministrul Ludovic Orban a avut luni consultări bilaterale cu prim-ministrul Republicii Franceze, Jean Castex, în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează la Paris, la invitația omologului francez, informează Guvernul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Este prima vizită oficială efectuată de un premier român în Franța, din 2016, și prima primire a unui omolog de către prim-ministrul francez, de la preluarea mandatului.

Vizita oficialului român are loc într-un context cu multiple semnificații în relaţia bilaterală, marcat de aniversarea a 140 ani de relații diplomatice dintre România și Franţa, în acest an, și în continuarea Sezonului România-Franţa, proiect cultural şi de diplomaţie publică de mare anvergură, derulat între noiembrie 2018 și iulie 2019, în ambele state.

Întrevederea celor doi șefi de guvern a constituit o ocazie excelentă pentru a dinamiza Parteneriatul Strategic bilateral, prin semnarea de către cei doi premieri a Foii de Parcurs actualizate a Parteneriatului, și pentru a relansa cooperarea bilaterală sectorială. Noua Foaie de parcurs va imprima Parteneriatului Strategic româno-francez un nou nivel de ambiție, precum și un caracter mai structurat. Textul documentului include direcții de acțiune, priorități de cooperare și mecanisme de dialog aprofundat, vizând consolidarea relațiilor româno-franceze în plan bilateral, precum şi la nivel european și internațional. Astfel, cei doi premieri au decis reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării.

De altfel, în cadrul unor întrevederi avute cu noul ambasador al Franței la București, ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă au evocat importanța reluării consultărilor bilaterale în formatul 2+2 la nivel ministerial (afaceri externe și apărare) între Franța și România care să permită un schimb de opinii aprofundat pe teme de securitate și apărare.

Totodată, prin acest prim contact, cei doi șefi de guvern au reliefat dorința comună de intensificare a cooperării economice, precum și de a întări coordonarea și cooperarea pe temele de actualitate ale agendei UE și internaționale, inclusiv în perspectiva viitoarei președinții franceze a Consiliului UE din semestrul I 2022.

Prim-ministrul României a salutat relația privilegiată dintre România și Franța și reluarea contactelor bilaterale la cel mai înalt nivel guvernamental. Premierul a exprimat dorința de a aprofunda cooperarea româno-franceză în toate domeniile, în baza Declarației Politice a Parteneriatului Strategic, semnată în noiembrie 2018, de către președinții Klaus Iohannis și Emmanuel Macron.

Prim-ministrul Ludovic Orban a subliniat, de asemenea, evoluția foarte bună a schimburilor economice bilaterale și dimensiunea importantă pe care investițiile franceze o au în România. A transmis interesul și deschiderea pentru atragerea de noi investiții cu capital francez, precum și pentru diversificarea cooperării economice.

În ceea ce privește agenda europeană, prim-ministrul Ludovic Orban a reafirmat interesul României de a întări cooperarea cu Franța în avansarea obiectivelor agreate la nivel european, inclusiv în perspectiva preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene, de către Franța, în primul semestru 2022.

Vizita a prilejuit reafirmarea angajamentului comun al României şi Franței de a acționa împreună pentru consolidarea proiectului european, pe baza principiilor unității şi convergenței, în spiritul valorilor comune europene. Cele două țări au convenit asupra unui dialog susținut privind dosarele europene de actualitate.

Cei doi premieri au avut și un schimb de opinii cu privire la stadiul discuțiilor la nivelul UE despre Planul European de Redresare Economică și viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027. Prim-ministrul României a subliniat importanța implementării, cât mai rapide, a tuturor mecanismelor și instrumentelor aferente Planului și viitorului buget european, mai ales în condițiile în care criza sanitară se prelungește, devenind esențială acordarea de sprijin suplimentar pentru redresarea economiilor europene.

Prim-ministrul Ludovic Orban a evidențiat, totodată, așteptarea legitimă a României pentru aderarea la spațiul Schengen, menționând îndeplinirea tuturor criteriilor și contribuția României la asigurarea securității frontierelor externe ale UE. Premierul român a arătat că, în actualul context de criză, devine tot mai importantă cooperarea strânsă între statele membre pentru asigurarea funcționării depline a spațiului de liberă circulație, ca pilon esențial al pieței interne. A solicitat sprijinul Franței pentru urgentarea unei decizii pozitive privind aderarea României la Schengen.

În același timp, prim-ministrul român a accentuat atuurile pe care România le deține în domeniul securității cibernetice, competențele deosebite în acest domeniu din mediul public și privat, dezvoltarea constantă și dinamismul sectorului digital. A arătat, astfel, interesul țării noastre de găzduire a viitorului Centru european de competențe în domeniul securității cibernetice. 

Prim-ministrul Ludovic Orban a reiterat, de asemenea, importanța deosebită pe care Guvernul României o acordă obiectivului finalizării procesului de aderare a țării noastre la OCDE, evidențiind îndeplinirea tuturor criteriilor de evaluare și așteptarea părții române referitoare la sprijinul francez pentru o decizie pozitivă în cel mai scurt timp.

Prim-miniștrii român și francez au semnat, totodată, o Declarație de Intenție privind cooperarea bilaterală în domeniul energiei nucleare civile.

Continue Reading

NATO

Sistemul antiaerian Gepard din dotarea Forțelor Terestre Române, dislocat în premieră în misiunea NATO din Polonia

Published

on

© Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană/ Facebook

Sistemul antiaerian Gepard din dotarea Forţelor Terestre Române este dislocat în premieră în misiunea NATO din Polonia, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Un detaşament de 102 militari din Batalionul 3 Apărare Antiaeriană “Potaissa” din Turda îşi începe misiunea de şase luni în Polonia, în cadrul Grupului de Luptă NATO dislocat în Baza militară Bemowo Piskie.

Odată cu preluarea misiunii, Batalionul 3 Apărare Antiaeriană “Potaissa” dislocă pentru prima dată în afara teritoriului naţional sistemul antiaerian Gepard din dotare, misiunile din rotaţiile precedente fiind îndeplinite, pentru trei ani şi jumătate, cu complexul antiaerian Oerlikon, care va fi readus în ţară de detaşamentul Batalionului 205 Apărare Antiaeriană “General Gheorghe Pârvulescu” din Craiova, aflat la final de misiune în Polonia, 

Dislocarea artileriştilor antiaerieni din Turda reprezintă cea de-a VIII-a rotaţie a contribuţiei României la prezenţa aliată înaintată (enhanced Forward Presence -eFP) a Alianţei Nord-Atlantice în Polonia.

Armata României participă din anul 2017 cu un detaşament de apărare antiaeriană la misiunea de consolidare a prezenţei înaintate întărite în nord-estul Alianţei, în cadrul Grupului de luptă NATO din Polonia condus de Statele Unite, conform deciziei asumate de România după Summitul NATO de la Varşovia.

Sistemul antiaerian Gepard face parte din categoria tehnicii autopropulsate blindate, cu mobilitate ridicată şi timp foarte scurt de reacţie, misiunea sa tactică fiind angajarea luptei atât împotriva ţintelor aeriene care atacă prin surprindere, la joasă înălţime, cu o viteză de până la 475 m/s, cât şi a ţintelor terestre. Dotat cu două tunuri Oerlikon calibru 35 mm, dispune de radar de cercetare şi însoţire şi nu necesită calare pentru executarea tragerilor din mers cu sau fără opriri. În pofida greutăţii relativ ridicate, capacitatea de deplasare a sistemului este de 60 km/h şi autonomia de peste 500 km.

De asemenea, complexul antiaerian are în compunere o serie de instalaţii specializate, precum cele de vedere pe timp de noapte, hidraulică de scufundare, protecţie nucleară, bacteriologică şi chimică sau de fumizare, putând fi folosit în luptă în orice condiţii meteorologice, ziua şi noaptea, nefiind afectat de bruiajul radioelectronic. 

Continue Reading

NATO

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din zece țări membre NATO au lansat vineri, al finalul unei reuniuni desfășurate în format virtual, o inițiativă de dezvoltare a capacităților terestre de apărare antiaeriană (Ground Based Air Defence, GBAD) cu rază de acţiune foarte scurtă, scurtă şi medie.

Potrivit unui comunicat al Alianței, miniştrii din Belgia, Danemarca, Germania, Italia, Letonia, Olanda, Regatul Unit, Slovenia, Spania şi Ungaria au semnat virtual, în timpul unei videoconferinţe, o scrisoare de intenţie în care propun o soluţie inovatoare împotriva unei game largi de atacuri aeriene şi cu rachete, potrivit Agerpres.

Prin acest proiect se urmărește implementarea unei abordări modulare sistematice, prin care NATO urmărește să echipeze aliații implicați cu soluții versatile, la scară variabilă, care le vor permite crearea unor forţe GBAD adaptate la necesităţi, care să acopere întreg spectrul de raze de acţiune de la foarte scurtă la medie. Modulele naţionale separate vor putea fi integrate în pachete GBAD multinaţionale.

”Această abordare inovatoare, modulară, va duce la o creştere dramatică a flexibilităţii operaţionale, scalabilității şi interoperabilităţii forţelor terestre antiaeriene”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Proiectul face parte din portofoliul în creştere de proiecte multinaţionale de mare vizibilitate (High Visibility Projects, HVP) susţinut de NATO ca reacţie la principalele ameninţări la adresa Alianţei.

În cadrul aceleiași reuniuni mai sus amintite, miniștrii Apărării ai Germaniei, Greciei, Regatului Unit și Regatului Unit au lansat un nou proiect din seria multinaţională de mare vizibilitate (High Visibility Projects, HVP), susţinut de NATO: arme împotriva rachetelor, proiectilelor de artilerie şi mortiere (Counter Rockets, Artillery and Mortar – C-RAM) care să poată fi desfăşurate rapid.

Conform unui comunicat al Alianței, experți din cele patru state aliate vor explora opțiunile de dezvoltare și achiziții multinaționale de capabilități din acest domeniu, cu aplecare spre soluții inovatoare cum ar fi cele bazate pe energie dirijată, potrivit Agerpres.

Cei patru miniștrii ai apărării au semnat virtual, din capitalele statelor participante, o scrisoare de intenție în acest sens.

Capacităţile C-RAM sunt vitale pentru gradul de pregătire al NATO. Dezvoltarea şi achiziţia de soluţii eficace pentru apărarea forţelor aliate împotriva rachetelor şi artileriei vor contribui la protecţia eficientă a personalului, instalaţiilor şi echipamentelor.

”Această iniţiativă C-RAM va creşte semnificativ capacităţile de efectuare a unor operaţiuni de mare intensitate, îmbunătăţind totodată protecţia personalului, instalaţiilor şi echipamentelor împotriva atacurilor cu rachete şi mortiere, precum şi a ameninţărilor aeriene convenţionale”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Iniţiativa multinaţională va furniza o soluţie mai ieftină şi mai fiabilă, crescând în acelaşi timp interoperabilitatea aliaţilor participanţi.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

Dan Motreanu6 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a cerut Comisiei Europene să intensifice colaborarea între autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței pentru a garanta controale de calitate uniforme la mărfurile din UE

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Centura Bacăului, prima porțiune de autostradă din Moldova, primește finanțare europeană în valoare de 689,437 milioane de lei

ROMÂNIA7 hours ago

Ludovic Orban, primul șef de guvern din UE primit la Paris de omologul francez: România vrea să găzduiască viitorul Centru UE pentru securitate cibernetică

Daniel Buda7 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda a prezidat discuțiile din cadrul Comisiei AGRI privind măsurile de criză pentru sectorul viniviticol

NATO8 hours ago

Prim-miniștrii României și Franței au decis, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării

POLITICĂ8 hours ago

România și Franța au semnat o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

Dragoș Pîslaru9 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor privind mecanismul de Redresare și Reziliență, maraton de întâlniri pentru pregătirea mandatului de negociere al Parlamentului European pe dosarul de 672.5 mld. de euro

ROMÂNIA10 hours ago

Franța salută solidaritatea și sprijinul României după “atacurile defăimătoare” ale lui Recep Tayyip Erdogan la adresa lui Emmanuel Macron

POLITICĂ10 hours ago

România și Franța au semnat o nouă foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic. Ludovic Orban: Avem garanția susținerii din partea Franței pentru aderarea la Schengen și la OCDE

SUA12 hours ago

Cazul Boeing: UE primește undă verde oficial de la OMC pentru a taxa importurile americane, însă preferă o soluție negociată cu SUA

Dacian Cioloș18 hours ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Advertisement
Advertisement

Trending