Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, joi, la Washington D.C., cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor din cadrul Congresului SUA, Mike Johnson, cu care a discutat despre colaborarea euroatlantică şi despre susţinerea Ucrainei, salutând adoptarea pachetului de asistență pentru Ucraina, informează Palatul Cotroceni într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Iohannis a transmis aprecierea pentru atenţia arătată de Legislativul american, în special de Camera Reprezentanţilor, pentru cooperarea cu ţara noastră şi cu alte state europene în promovarea securităţii şi prosperităţii euroatlantice.

Today I had a very substantial meeting with @SpeakerJohnson at the US Congress. We discussed concrete ways to enhance the US – RO #StrategicPartnership, including in the energy sector. I thanked him for the vital 🇺🇸 recent decision on the assistance package for Ukraine. pic.twitter.com/4vb0Ai1DaT

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) May 9, 2024

Şeful statului a salutat adoptarea de către Congresul SUA a pachetului de asistenţă pentru Ucraina, care se adaugă sprijinului oferit de UE şi de statele europene şi care va avea o contribuţie “consistentă” la prezervarea ordinii internaţionale bazate pe reguli.

Preşedintele a subliniat, de asemenea, angajamentul autorităţilor române de a consolida Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, inclusiv în domeniul securităţii energetice. În particular, el a evidenţiat interesul României de a juca un rol mai important în asigurarea securităţii energetice la nivel regional, precizează sursa citată.

Totodată, şeful statului a trecut în revistă evoluţiile recente din relaţia bilaterală, cu accent pe cooperarea în domeniul securităţii, evocând rolul ţării noastre de furnizor de securitate.

În cadrul întrevederii, Klaus Iohannis a accentuat situaţia complexă de securitate din regiunea Mării Negre, cu relevanţă transatlantică, şi a salutat interesul manifestat de Congresul SUA pentru aceasta. El a încurajat continuarea dialogului cu reprezentanţi ai Parlamentului şi ai Guvernului României pentru identificarea de posibilităţi de acţiune comună vizând atingerea obiectivelor împărtăşite de cele două ţări.

Președintele Iohannis a efectuat de marți până joi o vizită de lucru în Statele Unite, fiind primit de președintele american Joe Biden la Casa Albă pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la NATO și fiind laureat cu premiul Distinguished International Leadership al think tank-ului Atlantic Council pentru rolul său de lider european și transatlantic.

Statele Unite ale Americii au aprobat vânzarea de rachete AIM-9X Sidewinder Block II către România pentru a oferi capabilități aer-aer avansate pentru avioanele F-16 din dotarea Forțelor Aeriene Române, informează Ambasada Statelor Unite la București Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Rachetele sunt evaluate la aproximativ 70 de milioane de dolari americani.  Această vânzare este parte a unui efort de modernizare mai mare și pe termen lung pe care Statele Unite îl sprijină în beneficiul Forțelor Aeriene Române”, transmite misiunea diplomatică.

Block II conține cea mai avansată tehnologie a rachetei AIM-9X Sidewinder de până acum și se află în prezent în serviciul armatei americane.

“Această achiziție nu este doar o tranzacție; este o dovadă a angajamentului nostru comun față de securitate și pace.  Aceste rachete avansate vor asigura siguranța cerului românesc”, a declarat, în context, însărcinatul cu afaceri al SUA Michael Dickerson, precizând că această achiziție este un alt exemplu excelent al legăturilor puternice de securitate și apărare dintre România și Statele Unite.

Potrivit unui comunicat al MApN transmis CaleaEuropeană.ro, programul de înzestrare include și pachetul de suport logistic, respectiv capete de ghidare de rezervă, rachete de instruire, instruire personal, asistență tehnică, documentație tehnică și servicii de transport, astfel încât să fie asigurată o capabilitate completă pentru Forțele Aeriene Române.

“Accesul Forțelor Aeriene Române la capabilități aer-aer de ultimă generație contribuie semnificativ la creșterea siguranței spațiului aerian național și aliat și asigură un înalt grad de interoperabilitate cu structurile similare ale Armatei SUA”, a declarat și ministrul apărării naționale Angel Tîlvăr.

Anunțul acestei vânzări vine și în contextul vizitei președintelui Klaus Iohannis în SUA și întrevederii pe care șeful statului a avut-o la Casa Albă cu omologul american Joe Biden.

Președintele Klaus Iohannis a fost distins miercuri, la Washington, cu premiul Distinguished International Leadership al prestigiosului think tank Atlantic Council în cadrul unei gale în care șeful statului l-a citat omologul său american, Joe Biden, și el laureat al premiului, și în care și-a început alocuțiunea cu mențiunea că acceptă respectiva distincţie “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru demn al NATO şi partener şi prieten al SUA”.

“Începând din 2001, cu câţiva ani înainte de a adera la NATO, şi apoi de-a lungul celor două decenii în postura de membru, România şi poporul român au luat decizii îndrăzneţe, curajoase şi hotărâte pentru a consolida ţesutul democratic al societăţii noastre, pentru a fi la înălţimea angajamentelor noastre privind securitatea transatlantică şi pentru a transforma ţara noastră într-o ancoră a stabilităţii strategice, a prosperităţii şi a progresului într-o regiune încă tulburată a Europei”, a detaliat el.

Iohannis, candidat la funcția de secretar general al NATO, a subliniat importanţa strategică a regiunii Europei Centrale, evocând un discurs al actualului preşedintele al SUA, Joe Biden, la momentul primirii aceluiași premiu.

“În 2011, vicepreşedintele Joe Biden a fost pe aceeaşi scenă, pentru a primi acelaşi premiu şi a susţinut o declaraţie foarte puternică privind angajamentul Americii în Europa Centrală. El a spus: A sosit timpul pentru Europa Centrală. Aţi arătat că sunteţi pregătiţi pentru provocările noastre comune, dornici să le faceţi faţă şi capabili să le rezolvaţi. De aceea, în America, nu ne mai gândim la ceea ce putem face pentru Europa Centrală, ci mai degrabă la ceea ce putem face împreună cu Europa Centrală”, a amintit preşedintele.

În context, șeful statului a amintit de Formatul Bucureşti 9 (B9) – o iniţiativă condusă în 2015 de România şi Polonia, care include toate statele din Flancul Estic şi care “oferă o platformă robustă pentru coordonarea resurselor noastre de securitate în cadrul NATO”.

“Astfel majoritatea țărilor noastre de pe Flancul Estic au început să facă progrese în creșterea bugetelor pentru Apărare și în modernizarea infrastructurii și a echipamentelor militare. Și tot astfel, țările noastre au avut capacitatea să acționeze unitar, cu hotărâre și să reprezinte o forță puternică de descurajare împotriva expansionismului rusesc, în același timp rămânând fideli valorilor noastre democratice transatlantice fundamentale”, a precizat Klaus Iohannis

În acest sens, a vorbit de războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi de modul în care au reacţionat statele NATO din regiune.

Evocând rolul acestei platforme și al statelor de pe flancul estic, șeful statului a subliniat că “nu există altă dovadă mai puternică în acest sens decât modul în care statele noastre de pe Flancul Estic au răspuns la agresiunea nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei şi la nevoile vitale ale Ucrainei de a se apăra şi de a respinge acest oribil atac rusesc”.

El a susţinut că România “s-a aflat cu adevărat în prima linie prin eforturile sale de a ajuta Ucraina”.

Preşedintele Iohannis a amintit că peste 7,5 milioane de ucraineni au trecut graniţa în România căutând refugiu, siguranţă şi liberă trecere.

“Aproape 40.000 de copii învaţă acum în sălile de clasă româneşti. Milioane de tone de asistenţă umanitară au trecut în Ucraina prin şi din România. România a ajutat, de asemenea, Ucraina să menţină o linie economică vitală, valorificând conexiunile noastre maritime unice şi facilitând tranzitul a aproximativ 40 de milioane de tone de cereale – aproximativ 70% din exporturile de cereale ucrainene, prin porturile româneşti de pe Dunăre şi Marea Neagră”, a mai spus preşedintele.

Iohannis a adăugat că toate aceste eforturi “continuă, atât timp cât este nevoie”, pentru că România este conştientă de “rolul cheie” pe care îl are în a ajuta Ucraina să obţină victoria şi pacea, “să reuşească economic şi să se integreze în Uniunea Europeană”.

De asemenea, Klaus Iohannis a transmis, în discursul său, mesajul că România a abordat cu seriozitate apelul lui Biden din 2011, respectiv “ce poate face America împreună cu Europa Centrală“.

“Lucrăm împreună pentru a ne consolida securitatea colectivă, pentru a promova libertatea şi progresul economic şi pentru a ne asigura că democraţia continuă să ofere rezultate. Este responsabilitatea noastră comună şi puteţi conta pe capacitatea noastră de a o îndeplini. Pentru că Statele Unite nu au un aliat mai bun decât România. Dedic acest premiu tuturor românilor, precum şi parteneriatului şi prieteniei dintre România şi Statele Unite ale Americii”, a adăugat preşedintele.

Atlantic Council a decis ca pentru anul 2024 să acorde acest premiu președintelui României, ca o recunoaștere a carierei sale și a rolului său de lider transatlantic și european. Președintele Klaus Iohannis este primul șef de stat european onorat cu această distincție, în cei 24 de ani de la înființarea premiului. 

Premiul a fost acordat în cadrul unei gale la o zi după ce președintele Iohannis a fost primit de omologul său american Joe Biden la Casa pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la NATO.

Unul dintre cele mai prestigioase think tank-uri din SUA, Atlantic Council a anunțat la începutul lunii aprilie că președintele Klaus Iohannis este unul dintre laureații din 2024 ai Premiilor Atlantic Council Distinguished Leadership Awards.

Anual, Consiliul Atlantic premiază un număr restrâns de personalități care întruchipează esența relației transatlantice și care au contribuit la consolidarea acesteia, în toate dimensiunile sale (politic, economic, securitate și apărare, artă, activități umanitare etc.).

Printre personalitățile cărora li s-a acordat de-a lungul timpului The Atlantic Council Distinguished Leadership Awards se numără Președinții Statelor Unite ale Americii George W. Bush (2018), William J. Clinton (2010) și George H.W. Bush (2009), Vicepreședintele SUA Joseph R. Biden, Jr. (2011) – actualul președinte al SUA, președinții Comisiei Europene Ursula von der Leyen (2021) și Jose Manuel Barroso (2014), Prim-ministrul italian Mario Draghi (2022), cancelarul german Helmut Kohl (2009), prim-ministrul britanic Tony Blair (2008), precum și alți șefi de stat și de guvern sau lideri de organizații internaționale.

Klaus Iohannis, laureat al mai multor premii internaționale

Până în prezent, președintele Klaus Iohannis a primit mai multe recunoașteri și distincții internaționale cu privire la activitatea sa politică, toate culminând cu prestigiosul Premiu Carol Cel Mare pe care l-a primit la 2 octombrie 2021, la Aachen. 

În 2023, Klaus Iohannis a fost laureat la Frankfurt cu Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului și la Düsseldorf cu Premiul Civic German.

La 2 iunie 2022, a fost laureat, la Hof, în Germania, cu Premiul European Carol al IV-lea al Asociației Germanilor Sudeți pentru anul 2020 pentru meritele sale în privința cooperării dintre țările și popoarele Europei Centrale

La 14 octombrie 2020, președintelui i-a fost conferit premiul “Otto cel Mare” al orașului german Magdeburg pentru “onorarea marilor merite în procesul european de unificare” și pentru “promovarea gândirii europene”.

La 4 martie 2020, Klaus Iohannis a primit, într-o ceremonie la București, Premiul European “Coudenhove-Kalergi” pentru anul 2020. pentru ”meritele sale deosebite de politician care, prin dedicarea pentru valorile europene, contribuie decisiv la consolidarea integrării României în comunitatea statelor europene”, apreciindu-se, totodată, că ”acțiunea sa politică are un rol exemplar într-o Europă care a fost divizată în trecut”.

În 2018, șeful statului a primit, la München, premiul ”Franz Josef Strauss” din partea Fundației Hanns Seidel pentru promovarea, în mod constructiv și vizionar, de-a lungul întregii sale cariere politice, a valorilor democratice, a unei societăți unite și a încrederii în proiectul european.

Premiul din 2018 a fost cea de-a treia distincție primită de Klaus Iohannis în Germania, după ce în 2016 a fost distins la Kiel cu premiul Fundației Hermann Ehlers pentru “sprijinirea statului de drept şi a luptei anticorupţie”, iar în 2017, la Berlin, cu Ordinul Sfântului Gheorghe, acordat de Balul Operei ”Semper” din Dresda, pentru angajamentul său politic pro-european.

Tot în 2017, președintele a primit, la Washington, distincţia “Light Unto the Nations”, premiu acordat de către Comitetul Evreiesc American (American Jewish Committee – AJC) şefilor de stat care s-au remarcat, de-a lungul timpului, prin promovarea valorilor democratice.