Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, le-a cerut luni israelienilor şi palestinienilor „să aplaneze tensiunile”, „nu să le inflameze”, la sosirea sa pe aeroportul din Tel Aviv, a doua etapă a unui turneu în Orientul Mijlociu care se desfăşoară pe fondul violenţelor israeliano-palestiniene sângeroase, relatează AFP şi Reuters, preluat de Agerpres.

„Este responsabilitatea tuturor de a lua măsuri pentru a aplana tensiunile, şi nu pentru a le inflama”, a declarat Blinken. „Este singura cale de a pune capăt valului de violenţe care a costat multe vieţi: prea multe vieţi israeliene, prea multe vieţi palestiniene”, a mai spus şeful diplomaţiei americane.

Șeful diplomației americane a sosit duminică în Egipt la începutul unui turneu în Orientul Mijlociu în care va încerca reducerea tensiunilor israeliano-palestiniene, care s-au amplificat puternic în ultimele zile, provocând temeri privind o spirală a violenţelor care ar putea ecalada într-un război în toată regula. După oprirea la Cairo, acesta va călători luni și marți în Israel şi Teritoriile Palestiniene, unde va avea discuții cu premierul israelian Benjamin Netanyahu şi ministrul de externe Eli Cohen. Pe agendă vor fi situaţia regională a Israelului, relaţiile foarte tensionate cu palestinienii, precum şi Iranul. Ulterior, Blinken urmează să se întâlnească cu preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, la Ramallah.

Vinerea trecută, un palestinian a ucis șapte israelieni în fața unei sinagogi dintr-o așezare israeliană din Ierusalimul de est, atac urmat de un altul sâmbătă, tot la Ierusalim în care au fost răniți doi israelieni.

Joi, nouă palestinieni au fost uciși într-un raid al armatei israeliene în tabăra de refugiați de la Jenin din Cisiordania, una din cele mai sângeroase operațiuni în mai mulți ani.

Israelul a precizat că țintele raidului erau militanți Jihad și mai târziu au bombardat Fâșia Gaza controlată de mișcarea Hamas, după ce teritoriul israelian a fost lovit de rachete trase de palestinieni.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat că Statele Unite ”au toate opțiunile pe masă”, inclusiv o acțiune militară, pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare, anunță DPA, citat de Agerpres.

Acesta a acordat un interviu canalului de televiziune Al Arabiya în cadrul turneului său în Orientul Mijlociu.

”În primul rând, Iran a avut ocazia de a reveni în JCPOA la sfârșitul verii trecute. Din păcate, a respins propunerile care au fost convenite de toată lumea. Nici nu au dorit să avanseze pe marginea acestora. Acum ne concentrăm pe numeroasele lucruri care s-au întâmplat de atunci, inclusiv pe represiunea îngrozitoare a poporului iranian pe străzile din Iran, în timp ce tinerii, în special femeile, s-au ridicat în picioare pentru drepturile lor fundamentale, iar comunități foarte importante din întreaga societate iraniană fac același lucru și sunt reprimate violent de către regim. În același timp, vedem, de asemenea, cum Iranul sprijină Rusia în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, furnizându-i drone și, potențial, alte sisteme de arme.  Așadar, acesta este punctul central și aceasta este preocuparea multor țări din întreaga lume. În același timp, da, continuăm să credem că cel mai eficient mod de a aborda preocupările comunității internaționale cu privire la programul nuclear iranian este prin diplomație.  Diplomația nu este niciodată exclusă de pe masă.  Dar președintele Biden a precizat, de asemenea, că suntem hotărâți ca Iranul să nu dobândească o armă nucleară și că toate opțiunile rămân pe masă pentru a ne asigura că acest lucru nu se va întâmpla.  Dar calea preferată de noi este diplomația”, a detaliat Blinken, conform unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA.

Statele Unite s-au retras unilateral din acordul nuclear în 2018, sub conducerea președintelui de atunci, Donald Trump, înainte de a impune valuri de sancțiuni usturătoare asupra țării.

Iranul îmbogăţeşte în prezent uraniul la un nivel de puritate de 60%. Potrivit datelor AIEA, acesta este un procentaj care nu este în mod semnificativ sub nivelul de 90%, necesar pentru armele nucleare. Regimul de la Teheran pretinde că foloseşte programul nuclear doar în scopuri civile.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a lăsat să se înțeleagă că țara sa va aproba candidatura Finlandei la NATO, fără a face la fel și în cazul Suediei, într-o întâlnire televizată cu tineri ce a avut loc duminică, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Dacă este necesar, putem transmite un mesaj diferit în ce priveşte Finlanda. Suedia va fi şocată când noi vom da un mesaj diferit despre Finlanda”, a spus şeful statului turc, în răspuns la o întrebare referitoare la candidatura la NATO a celor două ţări nordice.

Este pentru prima dată când Ankara lasă să se înțeleagă că ar fi gata să trateze candidatura Finlandei la NATO separat față de cea a Suediei.

O astfel de sugestie a fost lansată săptămâna trecută și de ministrul finlandez de externe,  Pekka Haavisto, chiar dacă el a dat asigurări că aderarea comună a celor două țări nordice rămâne ”prima opțiune”.

Propunerea sa venea după ce Erdogan a spus că Suedia nu mai poate conta pe sprijinul său pentru a adera la NATO după ce, în cadrul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, act vizând să denunţe negocierile suedeze cu Ankara privind NATO.

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat pe Erdogan să revină asupra deciziei sale și să permită extinderea NATO.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia. Ankara este singura capitală care încă șovăie, în vreme ce Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului acesta.