Premierul Nicolae Ciucă s-a alăturat duminică seară președintelui Klaus Iohannis și celorlalți lideri UE și l-a felicitat pe Emmanuel Macron, președintele francez care a fost reales pentru al doilea mandat în urma unei confruntări importante pentru viitorul UE și NATO cu lidera extremei drepte Marine Le Pen.
“Salutăm votul de astăzi al francezilor în favoarea unei Europe unite, care respinge extremismul și naționalismul!“, a afirmat șeful Guvernului, într-o postare pe Twitter.
Nous saluons le vote d’aujourd’hui des Français en faveur d’une Europe solidaire, rejetant l’extrémisme et le nationalisme!🇷🇴🇲🇫🇪🇺
— Nicolae Ionel Ciucă (@NicolaeCiuca) April 24, 2022
Președintele în exercițiu al Franței, Emmanuel Macron, a fost reales duminică în funcție pentru un al doilea mandat, după o reeditare a finalei prezidențiale din 2017, învingând-o din nou pe candidata de extremă dreaptă Marine Le Pen, într-o confruntare mai strânsă decât acum cinci ani, actualul locatar de la Palatul Elysee devenind primul șef de stat francez din ultimii 20 de ani care câștigă al doilea mandat, de la Jacques Chirac în 2002. Franța deține actualmente președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, este stat membru fondator al Uniunii Europene, a doua economie din UE, prima putere militară din Uniune și singura putere nucleară și membră a Consiliului de Securitate al ONU din cadrul Uniunii Europene.
Într-o competiție politică crucială pentru viitorul Franței, unitatea Uniunii Europene și a alianței transatlantice, Emmanuel Macron (La République en marche, LREM) a obținut 58,2% și Marine Le Pen (Rassemblement national, RN) 41,8%, conform rezultatelor exit-poll prezentate duminică seară, relatează Deutsche Welle, Reuters și The Guardian.
Secţiile de votare – unde 48,7 milioane de alegători au fost chemaţi la urne – s-au închis la ora 21.00 (ora României).
La alegerile precedente, Macron a obținut 66,1% din sufragii, echivalentul a 20,7 milioane de voturi, iar Le Pen 33,9%, reprezentând 10,6 milioane de alegători.
Francezii s-au aflat în faţa unei alegeri istorice: să-l reconfirme pe preşedintele în funcţie sau să aleagă o femeie, ceea ce ar fi o premieră şi, în acelaşi timp, ar fi propulsat extrema dreaptă în fruntea ţării. Această opţiune ar fi fost o explozie care ar rezona cu mult dincolo de graniţele ţării, comparabilă cu Brexit-ul şi cu alegerea lui Donald Trump în Statele Unite, în 2016.
Pentru România, realegerea lui Macron înseamnă menținerea în funcție a președintelui care a decis ca Franța să conducă primul grup de luptă al NATO de pe teritoriul țării noastre, într-o mișcare menită să echilibreze prezența militară și postura de apărare a Alianței Nord-Atlantice între nordul flancului estic – unde aliații au amplasat batalioane în Polonia și țările baltice – și sudul flancului estic – unde NATO a decis la summitul extraordinar din 24 martie să înființeze patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia.
