Connect with us

FONDURI EUROPENE

Noi oportunitati de finantare UE- Tactici, trucuri si stratageme pentru succesul proiectelor

Published

on

Noi oportunitati de finantare UE – Tactici, trucuri si stratageme pentru succesul proiectelor 

in ciclul

SCOALA BANILOR EUROPENI

Sa ajungem mai repede si mai eficient la folosirea chibzuita a banilor europeni devine o chestiune-cheie pentru toti manageriiantreprenorii si liderii responsabili. Doar mai putin de doi ani au mai ramas pentru cheltuirea celor peste 30 miliarde Euro special alocate de Uniunea Europeana proiectelor romanesti. In caz contrar, aceste fonduri vor fi realocate altor tari sau regiuni, pe cale de consecinta, se vor pierde. Pe plan intern, noi linii consistente de finantare sunt pe punctul de a fi lansate in domenii precum: noi afaceri in domeniul dezvoltarii rurale; noi proiecte/parteneriate de dezvoltare a resurselor umane; crearea de fluxuri inovative si profitabile prin incurajarea formarii de clustere

Direct de la Bruxelles, sunt accesibile mari oportunitati de finantare, mai ales in domeniul INOVARII, care face treptat sa fuzioneze fondurile alocate pentru INTREPRINDERI (in special IMM) cu cele pentru CERCETARE si, respectiv EDUCATIE – CULTURA, ceea ce implica o viziune complet modificata asupra FP7.

Incepand din luna februarie, in parteneriat cu Centrul de Studii Europene al Universitatii Bucuresti,  sub egida Platformei EU-RO Clearing Funds (www.StructuralFunds.ro) , lansam inscrierile pentru o noua serie de reuniuni de business din ciclul SCOALA BANILOR EUROPENI – lansata in anul 2010, ce ofera o abordare interactiva, pragmatica si energizanta care imbina 3 perspective-cheie:

§         cum sa tinem cont de posibilitatile, capcanele si riscurile ce apar in cursul scrierii / solicitarii finantarilor pentru proiecte europene – studii de caz;

§         cum sa prevedem in mod inteligent cash-flow-ul necesar in cursul implementarii – tehnici de evitare a blocajelor printr-o raportare de succes a implementarii proiectelor;

§         ce parteneri sa alegem si sa influentam pentru castigarea si derularea flexibila a planurilor noastre – aspecte juridice, legislative, lobby si PR.

 

Sesiunile se vor desfasura bilunar si sunt axate pe aspecte exclusiv practice, sub un ghidaj bazat pe metodele de mentorship din si proprii Knowledge Management(KM  www.structuralfunds.ro/Atelier/Knowledge%20Management.html). Speakerii-mentori sunt practicieni cu tripla expertiza: au conceput si gestionat programe cu finantare UE; au fost project manageri in proiecte majore de acest tip; au experienta relevanta in consultanta si training pentru beneficiarii de proiecte europene.

Printre membrii echipei de Speakeri-Invitati (la cerere/prin rotatie) amintim cu titlu de exemplificare:

·                    Presedinte CINAQ (Asociatia Profesionala a Formarii in Administratia Publica Locala) Dr. Georgeta GHETE, ex-Director General al Centrului Regional de Formare in Administratia Publica;

·                    Consultant Cosmin MELECA, fost Director in cadrul Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;

·                    Knowledge Management Consultant Octavian SERBAN, Presedintele Knowledge Management Institute – sucursala Romania;

·                    Prof. Univ. Dr. Carmen COSTEA, Academia de Studii Economice / Centrul Regional de Excelenta FuturICT;

·                    Jamil BENABDALLAH, Consultant al Grupului “Artelia”/Detente Consultants (Paris);

Coordonator proiect: fondatorul si liderul Platformei “EU-RO Clearing Funds” (2007 – www.StructuralFunds.ro), precum si al Retelei Regionale pentru Inovare Sociala si Economica in Bazinul Marii Negre – Regiunea Dunarii, Presedintele Executiv al Fundatiei EUROLINK-Casa Europei din Bucuresti – Prof. Sever AVRAM.

Partenerii media ai proiectului: Finantare.ro, CalendarEvenimente.ro, CaleaEuropeana.ro, Comunicatii Mobile, SmartFinancial.ro, NewsChannel.ro, Tribuna Economica, Economie si Administratie Locala, Euroconsultanta-Ghidul Firmei, ClubAfaceri.ro, BrandInfo.ro, GhiseulBancar.ro, PRwave.ro,  ComunicateMedia.ro, Early Warning Support – “EU-RO Clearing Funds”.

Numar de participanti: 20-25 persoane. Sesiunea se soldeaza cu Certificat de Participare eliberat sub egida Platformei “EU-RO Clearing Funds” de Fundatia EUROLINK-Casa Europei. Inscrierea se face conform principiului “Primul venit – primul servit”, in limita locurilor disponibile, pana cel tarziu in data de 10 februarie 2012.

Pentru detalii suplimentare, cei interesati sunt invitati sa consulte pagina de internet www.StructuralFunds.ro sau sa contacteze Secretariatul Tehnic la adresele de e-mail: info@structuralfunds.ro ; info@houseofeurope.ro sau la tel./fax: 021.230.49.97.

 

Sursa foto: http://www.houseofeurope.ro/blog/

FONDURI EUROPENE

Cristian Ghinea anunță înființarea unui think-tank care va monitoriza și asista implementarea PNRR: Planul are același calificativ ca planurile Franței și Germaniei

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Cristian Ghinea, fost ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, şi-a anunţat intenţia de a crea o organizaţie care să monitorizeze şi să asiste implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României care a fost aprobat luni de Comisia Europeană, subliniind că planul pe care l-a negociat pentru România a primit același calificativ precum cele ale Franței sau Germaniei.

Avem o şansă istorică pentru a moderniza România viitoarelor câteva generaţii, într-un moment nu tocmai fericit. (…) Soluţia mea e să creez o organizaţie dedicată: un think-tank care să monitorizeze şi să asiste implementarea PNRR. Care să faciliteze legătura între analiza de policy şi decidenţi şi să faciliteze dialogul între stakeholderi, partide şi Parlament. Vom lucra cu fapte şi informaţii, fără patimă politică. Vom urmări jaloanele din PNRR şi vom veni cu propuneri despre cum ar trebui să arate viitoarea lege ca să respecte textul negociat cu Comisia. Vom fi aici să depunem mărturii dacă vom fi întrebaţi şi să strigăm dacă nu vom fi întrebaţi, dar vedem că lucrurile nu se mişcă”, a scris Ghinea, luni, pe Facebook, după ce a participat la o fotografie de familie a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu membrii cabinetului Cîțu

El a subliniat că organizaţia va încerca să fie corectă şi echilibrată, deoarece scopul ei nu este conflictul politic, ci “compromisul pe policy”.

“Acum avem evaluarea oficială a Comisiei. PNRR-ul României are calificativul maxim A la 10 criterii și B la unul singur. La fel ca planurile Franței sau Germaniei. Și mai mult decât planurile altor state (și cum acum sunt un simplu cetățean îmi permit să nominalizez: de pildă, Cehia). Înainte să se sară că avem un B, vă spun că și Germania are B la costing, a fost o problemă generală europeană cu capacitatea de a evalua costuri ex-ante pentru alocări mamut. De fapt, toate cele 20 de țări ale căror planuri au fost aprobate au primit B la costing”, a punctat el.

Fostul ministru a adăugat “tot PNRR-ul funcţionează ca o maşină nemţească complexă” şi că, dacă toate elementele “se îmbină la fix, atunci funcţionează beton”, iar dacă ceva “se gripează, se blochează” în întregime.

“Sunt în total 507 jaloane şi ţinte în PNRR şi la fiecare şase luni se poate bloca întreg programul dacă nu livrăm aceste jaloane. Sunt extrem de îngrijorat de partea de implementare. Era oricum dificil să intri într-o logică de alocare financiară periodică şi condiţionată de rezultate. Pur şi simplu acest stat nu aşa funcţionează. Nu avem o reală bugetare multianuală, nu avem spending reviews (vom începe să avem prin PNRR), nu avem finanţare per rezultat. Dimpotrivă, avem inversul: finanţare pe bază istorică şi fără niciun audit de rezultat. Cu o administraţie anchilozată şi cu un sistem politic unde încurajat este blocajul. Şi fără criză politică ar trebui să ţii multe mingi în aer ca să nu se blocheze PNRR”, a scris el.

Totodată, el a anunțat că 21 astfel de jaloane trebuie atinse până la finalul acestui an. Printre ele – semnarea acordulurilor cu BEI, FEI și BERD pentru cele 1,3 miliarde euro care să vină ca injecție rapidă în economie prin instrumente financiare, sistemul informatic al MIPE dedicat PNRR și legiferarea întregului mecanism financiar.

Potrivit acestuia, implementarea PNRR ar trebui să fie “obiectul unui pact naţional”, deoarece altfel “va fi blocat foarte rapid”.

Postarea sa integrală este disponibilă aici.

Citiți și Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Published

on

© Administrația Prezidențială

Finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență și aprobarea sa de către Comisia Europeană este doar o victorie de etapă, a afirmat luni președintele Klaus Iohannis, solicitând Guvernului și autorităților locale să facă o prioritate absolută din implementarea reformelor și a investițiilor prevăzute.

Șeful statului a vorbit într-o conferință comună de presă, desfășurată la Spitalul Universitar de Urgență București, cu prim-ministrul Florin Cîțu și cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen cu prilejul aprobării Planului Național de Redresare și Reziliență de 29,2 miliarde de euro. (Puteți citi pe larg despre vizita Ursulei von der Leyen la București aici).

Salut anunțul făcut de doamna von der Leyen despre Planul Național de Redresare și Reziliență al României, care a primit undă verde de la Comisia Europeană chiar astăzi. Aprobarea sa reprezintă un moment simbolic, de o mare importanță pentru viitorul țării noastre. Acest Plan este rezultatul unui dialog intens cu Comisia Europeană din ultimele luni, dar și al unui efort colectiv instituțional fără precedent. A fost un proces extrem de laborios, care a presupus o muncă extraordinară, sub presiunea timpului, și le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea cu succes a acestui Plan. Finalizarea Planului Național și aprobarea sa de către Comisie este însă doar o victorie de etapă”, a spus președintele.

 

El a subliniat că momentul de astăzi este un pas important “către ceea ce ne propunem să realizăm în România în anii următori, dar provocările majore încep de abia acum”.

Iohannis a mai spus că implementarea deplină și la timp a tuturor măsurilor din acest plan este esențială.

“Vreau să fim foarte bine pregătiți pentru etapa cea mai importantă – demararea și mai ales finalizarea reformelor pe care ni le-am asumat. Accesând aceste fonduri puse la dispoziție de către Uniunea Europeană, putem schimba România în profunzime, putem construi o țară așa cum ne-o dorim”, a completat președintele.

Șeful statului a punctat că Planul Național de Redresare și Reziliență este un instrument deosebit de important pentru România, “care ne oferă, pe lângă finanțarea acțiunilor de redresare economică, resursele pentru a implementa investiții și reforme structurale esențiale pentru dezvoltarea țării noastre pe termen mediu și lung”.

“Toate aceste resurse financiare reprezintă o oportunitate extraordinară pentru noi să investim în construirea de autostrăzi, în căi ferate, să modernizăm infrastructura energetică și de mediu, să dezvoltăm rețeaua de spitale, să implementăm programe de digitalizare în economie, în administrație, să investim în infrastructura din educație și din sănătate”, a detaliat el.

Klaus Iohannis a precizat că pandemia de COVID-19 a arătat foarte clar că vulnerabilitățile din sistemul de sănătate au implicații profunde asupra economiei, asupra încrederii în guverne și asupra coeziunii sociale.

“De aceea, investițiile în sănătate sunt un pilon definitoriu al acestui Plan”, a reliefat el, invocând “exemplul edificator” al Spitalului Universitar de Urgență București, pe care l-a vizitat cu Ursula von der Leyen și cu Florin Cîțu.

“Este un exemplu edificator al contribuției pe care fondurile europene o aduc la modernizarea infrastructurii spitalicești din România. Prin folosirea acestor fonduri, pacienții vor beneficia de îngrijire de calitate și de cele mai avansate tehnologii în domeniu. Acesta este însă doar începutul, mai este multă muncă de făcut de aici înainte. Avem o responsabilitate uriașă pentru a ne asigura că banii europeni vor schimba fața României și vor aduce o viață mai bună pentru cetățenii noștri”, a mai spus el.

În continuare, Iohannis le-a solicitat premierului Florin Cîțu, miniștrilor și autorităților locale să implementeze reformele și investiții.

“Împreună cu acest Guvern, am reușit, iată, să avem acest Plan aprobat. Domnule prim-ministru, domnilor miniștri, domnilor primari și președinți de consilii județene, vă cer să faceți o prioritate absolută din implementarea reformelor și a investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență! Este o șansă pe care nu avem voie să o ratăm – șansa de a face economia României mai performantă, mai sustenabilă și mai bine pregătită pentru orice criză care mai poate apărea. Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată“, a declarat președintele.

“Rămân un partener implicat al acestei guvernări care își propune să dezvolte țara noastră și, împreună, și, cu sprijinul Comisiei Europene, al Președintei von der Leyen, vom mobiliza mediul de afaceri, toate autoritățile locale și centrale, astfel încât Planul Național de Redresare și Reziliență să fie un succes major pentru România”, a conchis șeful statului.

Citiți și Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2021/ Source: EC - Audiovisual

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles. Aprobarea finală a planului și a pre-finanțării este așteptată în termen de patru săptămâni din partea Consiliului Uniunii Europene.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Asigurarea tranziției ecologice și digitale a României: Fonduri de 41% pentru tranziție verde și 21% pentru digitalizare; România va trebui să elimine cărbunele până în 2032

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi. Printre aceste măsuri se numără și eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero și transferul modal către transportul feroviar și transportul pe apă. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro), construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro).

Executivul european mai precizează că nicio măsuri din cadrul planului nu afectează obiectivele de mediu.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro), digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro), securitatea cibernetică (172 de milioane de euro), proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro), conectivitate (94 de milioane de euro).

Consolidarea rezilienței economice și sociale a României

Comisia consideră că planul României include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate României sau a unei părți semnificative a acestora.

Se preconizează că realizarea reformelor și a investițiilor în domeniul social și educațional va aborda o serie de vulnerabilități și deficiențe structurale de lungă durată. Planul prevede măsuri de consolidare a administrației publice, inclusiv prin îmbunătățirea eficacității sistemului judiciar și prin combaterea corupției, precum și măsuri de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, și de îmbunătățire a mediului de afaceri prin reducerea obligațiilor administrative pentru întreprinderi. Se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educației și al locurilor de muncă vor crea o piață a forței de muncă mai puternică, favorizând creșterea economică. Reformele emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transporturilor, precum și investițiile care promovează tranziția verde și tranziția digitală ar trebui să stimuleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă în general. Ca urmare a reformelor și a investițiilor din domeniul educației incluse în plan, reziliența socială ar trebui să crească. Datorită forței de muncă bine calificate și reducerii părăsirii timpurii a școlii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la șocurile viitoare, iar populația, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare.

Sprijinirea proiectelor emblematice de investiții și de reformă

Planul României propune proiecte în toate cele șase domenii emblematice ale UE. Este vorba despre proiecte de investiții specifice care abordează aspecte comune tuturor statelor membre, în domenii care creează locuri de muncă și creștere economică și care sunt necesare pentru tranziția verde și cea digitală. De exemplu, planul românesc include un proiect de construire a unei infrastructuri guvernamentale securizate de cloud computing care va permite interoperabilitatea platformelor și a serviciilor de date ale administrației publice, favorizând adoptarea serviciilor publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, precum și introducerea cărților de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetățeni.

În urma evaluării s-a constatat, de asemenea, că niciuna dintre măsurile incluse în plan nu prejudiciază în mod semnificativ mediul, în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul MRR.

Sistemele de control instituite de România sunt considerate adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii. Planul oferă suficiente detalii cu privire la modul în care autoritățile naționale vor preveni, depista și corecta cazurile de conflict de interese, corupție și fraudă legate de utilizarea fondurilor.

Impact preconizat al fondurilor de redresare: o creștere de 2,9% a PIB-ului. Când va putea primi România primele 3,6 miliarde de euro din PNRR?

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NGEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026. De altfel, fondurile alocate reprezintă peste 10% din Produsul Intern Brut al țării.

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Documentele aprobate luni de Comisia Europeană în cazul României vizează o propunere pentru o decizie de punere în aplicare din partea Consiliului. Această propunere cuprinde un acord legal între Comisia Europeană și România cu privire la plan și un “contract” între UE și România în această privință.

De asemenea, a fost publicată și anexă a propunerii pentru o decizie de punere în aplicare din partea Consiliului care evidențiază reformele și investițiile, precum și calendarul implementării lor (cu accent pe țintele și jaloanele asumate). “Foaia de parcurs și calendarul implementării” sunt necesar pentru a declanșa părțile regulate.

Nu în ultimul rând, Comisia a publicat și documente de lucru precum contribuțiile pe care fiecare investiție o vor aduce domeniilor climatice și digitale, precum explicații cu privire la decizie de punere în aplicare din partea Consiliului.


Informații suplimentare

Întrebări si răspunsuri: Comisia Europeană aprobă Planul de redresare si reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde de euro

Fișă informativă privind Planul de redresare și reziliență al României

Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Românieei

Anexa la Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului


Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
SUA8 mins ago

Washingtonul așteaptă finalul negocierilor pentru formarea următorului guvern german: Suntem nerăbdători să continuăm parteneriatul nostru puternic

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI24 mins ago

Marian-Jean Marinescu, președintele Intergrupului Cer și Spațiu din PE, solicită Comisiei Europene să precizeze care va fi cantitatea de energie necesară în 2030 și care este mixul de energie propus

COMUNICATE DE PRESĂ36 mins ago

3.000 de participanți au luat parte la cea de-a X-a ediție a Festivalului Strada de C`Arte, organizat de Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”

REPUBLICA MOLDOVA48 mins ago

Natalia Gavrilița, întâlnire cu Josep Borrell: După valurile devastatoare de corupție, R. Moldova are ocazia de a se reconstrui. UE este partenerul nostru esențial în calea spre redresare

Dacian Cioloș1 hour ago

Dacian Cioloș s-a întâlnit la Bruxelles cu prim-ministrul Republicii Moldova: Voi ajuta la deblocarea cât mai multor dosare care țin de cooperarea cu UE și România

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen, după aprobarea PNRR în România: Mulțumesc Klaus Iohannis și Florin Cîțu. Acum, toate eforturile trebuie să se concentreze pe implementarea la timp a reformelor

Dacian Cioloș13 hours ago

Dacian Cioloș: USR PLUS are tot dreptul să fie mândru de aprobarea PNRR. Meritele sunt ale tuturor celor care muncesc pentru o Românie modernă

U.E.15 hours ago

De la București, Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen anunță că tema prețurilor mari la energie va fi discutată în Consiliul European săptămâna viitoare: Este o problemă globală

FONDURI EUROPENE15 hours ago

Cristian Ghinea anunță înființarea unui think-tank care va monitoriza și asista implementarea PNRR: Planul are același calificativ ca planurile Franței și Germaniei

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ3 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU6 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU6 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending