Sindromul post-Covid (COVID de lungă durată sau Long COVID) – un sindrom post-infecțios caracterizat prin simptome persistente, precum disfuncția cognitivă („ceață mentală”) și oboseala – continuă să planeze asupra economiilor UE și OCDE la mai bine de cinci ani de la izbucnirea pandemiei, costurile sale medicale directe și economice indirecte urmând să afecteze grav aceste economii pe parcursul următorului deceniu, semnalează Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) într-un raport.
Sindromul post-COVID impune o povară financiară grea asupra sistemelor de sănătate și economiilor
Documentul relevă că, la apogeul pandemiei, în 2021, sindromul post-COVID a afectat aproximativ 75 de milioane de persoane, adică, în medie, peste 5 % din populația țărilor membre ale OCDE, costurile medicale ajungând la 53 de miliarde de dolari.
Prevalența sindromului post-COVID și costurile medicale asociate au scăzut de la apogeul pandemiei, dar rămân în continuare semnificative.
Deși OCDE estimează că prevalența sindromului post-COVID va rămâne sub 1 % în perioada 2025-2035 (afectând 0,6-1,0 % din populația țărilor OCDE și a UE), organizația atrage atenția asupra costurilor directe ale asistenței medicale pentru gestionarea acestui sindrom.
Chiar și în baza unor ipoteze prudente, spune organizația, acestea vor rămâne ridicate: aproximativ 11 miliarde de dolari pe an.
În plus, costurile economice indirecte ale COVID-ului de lungă durată vor depăși cu mult costurile asociate asistenței medicale în perioada 2025-2035, estimează OCDE.
Conform documentului, sindromul post-COVID va continua să afecteze participarea forței de muncă și productivitatea într-o perioadă caracterizată de o creștere economică modestă și de îmbătrânirea populației.
Aceste pierderi au la bază absenteismul legat de boală, prezenteismul (fenomenul prin care angajații vin la muncă, dar sunt neproductivi din cauza problemelor de sănătate) și ieșirea din câmpul muncii.
Studiile sugerează că sindromul post-COVID-ul duce la perturbarea ocupării forței de muncă la aproximativ unul din cinci lucrători afectați. Aceasta echivalează cu o pierdere de 5-10 % din aportul de muncă per persoană afectată în primul an de la infectare.
În total, pierderile prognozate de OCDE se ridică la 0,1-0,2 % din PIB, în cazul unei transmisii reziduale scăzute sau moderate a virusului care duce la noi cazuri de COVID de lungă durată, ar putea crea o frână majoră pentru economie, în valoare de 135 de miliarde de dolari pe an în următorul deceniu, sumă comparabilă cu întregul buget anual al sănătății din Țările de Jos sau Spania.
Prioritate acordată îmbunătățirii îngrijirii și reintegrării pe piața muncii
Raportul pune în evidență modalități de îmbunătățire a stării de sănătate a pacienților și de sprijinire a reintegrării lor pe piața muncii, în vederea reducerii pierderilor economice.
În primul rând, consideră OCDE, este esențial să se îmbunătățească gradul de conștientizare, diagnosticarea, tratamentul și organizarea asistenței medicale acordate pacienților cu sindromul post-COVID:
- Recunoașterea, diagnosticarea și îngrijirea pacienților cu COVID de lungă durată rămân inegale în țările OCDE și UE, ceea ce duce la o gestionare suboptimă a afecțiunii. Formarea profesioniștilor din domeniul sănătății reprezintă o prioritate. Ghidurile clinice care reflectă așteptările pacienților și experiența lor de zi cu zi au un impact real asupra vieții și perspectivelor acestora.
- Lipsesc planificarea și viziunea pe termen lung în ceea ce privește sindromul post-COVID. Puține țări au adoptat o strategie sau un plan privind COVID-ul de lungă durată. Inițiativele naționale sunt cele mai avansate în Germania și Țările de Jos.
- Este necesară elaborarea unor parcursuri de îngrijire pentru pacienții cu sindromul post-COVID. Doar șase țări (Austria, Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos) dispun de parcursuri de îngrijire formale, definite la nivel național. Traseele de îndrumare mai clare și ghidurile mai bine integrate au un potențial semnificativ de a îmbunătăți îngrijirea și de a oferi lecții valoroase pentru agenda mai largă a îngrijirii centrate pe persoană.
- Din experiența sindromului post-COVID se pot desprinde lecții valoroase pentru a îmbunătăți gradul de pregătire în vederea următoarei pandemii. Aceasta evidențiază necesitatea unei supravegheri în timp util, a unei monitorizări pe termen lung a pacienților și a încorporării consecințelor pe termen lung în planificarea răspunsului la pandemie. Investițiile continue în cercetare, în sisteme de date și în modele de îngrijire multidisciplinară vor îmbunătăți sprijinul acordat pacienților afectați și vor consolida gradul de pregătire și reziliența în gestionarea viitoarelor crize sanitare.
OCDE arată că sindromul post-COVID nu este doar o problemă medicală.
„Este, în egală măsură, o provocare socială și economică. Deocamdată, răspunsul politic la sindromul post-COVID rămâne în mare parte limitat la sectorul sănătății. Coordonarea intersectorială care implică domeniile ocupării forței de muncă, educației și protecției sociale este limitată. Există un potențial semnificativ pentru o mai bună coordonare intersectorială”, se arată în raport.
Deși costurile medicale sunt, în general, acoperite de sistemele universale de asigurări de sănătate, măsurile de protecție socială destinate pacienților cu COVID de lungă durată – în special celor cu deficiențe persistente de capacitate de muncă – se bazează pe evaluări oficiale ale capacității funcționale a persoanei, arată organizația.
Prin urmare, „o conștientizare adecvată a deficiențelor cauzate de COVID de lungă durată este importantă pentru a asigura un acces echitabil la sprijinul destinat persoanelor cu dizabilități. Sunt necesare investiții și planificări strategice pentru consolidarea protecției sociale, în vederea sprijinirii reintegrării pe piața muncii și a atenuării pierderilor de forță de muncă asociate”, mai spune OCDE.
În ultimul rând, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică recomandă „o abordare coordonată și coerentă a combaterii sindromului post-COVID”, pe care o consideră „esențială pentru a ajuta pacienții să se recupereze.”
Colaborarea internațională continuă este, de asemenea, esențială pentru a elabora și perfecționa ghiduri clinice bazate pe dovezi, definiții standard și parcursuri naționale de îngrijire care pot reduce povara socială și economică a sindromului post-COVID, mai transmite OCDE.
„În ansamblu, o îngrijire mai bună, o coordonare, o planificare și parcursuri terapeutice elaborate special pentru și împreună cu persoanele afectate de sindromul post-COVID pot ajuta pacienții să-și recâștige sănătatea și oportunitățile economice și pot contribui la reducerea impactului negativ pe termen lung al pandemiei”, concluzionează OCDE.
