UE consideră necesară dezvoltarea unor instrumente specifice pentru combaterea dezinformării din partea Rusiei, care o folosește ca instrument strategic și, uneori, tactic și care este dusă la nivel de politică externă, a afirmat, joi, Lutz Güllner, șeful Departamentului de Comunicare Strategică al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), într-un răspuns pentru caleaeuropeana.ro.
Potrivit oficialului UE, dezinformarea este o amenințare hibridă, utilizată în combinație cu atacurile cibernetice pentru subminarea democrației europene.
„Punctul cheie este să vedem că nu este vorba despre comunicare. Nu este vorba despre o poveste împotriva altei povești, despre o bătălie de diplomație publică. Este vorba despre o activitate foarte specifică. Noi o numim amenințare hibridă. Este vorba de o activitate coordonată, centralizată și țintită. Este foarte clar folosită ca instrument cu scopuri strategice sau, uneori, tactice. Și cred că este foarte important să ne amintim, de asemenea, că acest lucru este folosit în combinație cu atacurile cibernetice, ca alte forme de interferență. Dacă înțelegem dezinformarea în acest sens, într-adevăr ca o amenințare pentru democrațiile noastre, pentru stabilitatea noastră și, în cele din urmă, și ca o politică externă și de securitate, atunci trebuie, desigur, să dezvoltăm instrumentele potrivite pentru acest scop”, a afirmat Lutz Güllner, în cadrul unei dezbateri online despre narațiunile rostogolite în spațiul public cu privire la războiul din Ucraina.
Setul de instrumente menționate de oficialul SEAE s-ar împărți în patru categorii: conștientizare situațională, consolidarea rezilienței pentru combaterea dezinformării, cooperarea cu actorii care facilitează, indirect, dezinformarea, și elaborarea de instrumente de politică externă.
„Așadar, este vorba, în primul rând, de conștientizare, de conștientizarea situației: ce se întâmplă, cine face ce, cât de mare este amenințarea. În al doilea rând, trebuie să lucrăm asupra propriei noastre reziliențe, asupra capacității noastre de a face față dezinformării și, apoi, în multe, multe domenii diferite, de la educația în domeniul mass-media până la abilitarea societății civile. În al treilea rând, trebuie să lucrăm, de asemenea, cu acei actori din acele locuri de unde se diseminează și se distribuie dezinformarea și manipularea informațiilor. Și aceștia sunt, desigur, platformele de socializare. Și, în cele din urmă, aceasta este o problemă de politică externă. Trebuie să dezvoltăm instrumente de politică externă, iar acest lucru l-am început într-un interval de timp relativ scurt, în ultimii patru sau cinci ani”, a explicat Lutz Güllner.
De asemenea, acesta a subliniat că, în procesul de combatere a dezinformării, care poate include și sancțiuni, este importantă diferențierea între entitățile media, al căror scop este informarea, și entitățile non-media, care reprezintă instrumente de stat pentru susținerea unei acțiuni externe precum războiul Rusiei în Ucraina.
„Are foarte mult de-a face cu faptul că trebuie să vedem ce este media și ce nu este media. Și dacă ne uităm, de exemplu, la RT sau la Sputnik, acestea nu sunt media libere din punct de vedere editorial. Ele nu au un interes jurnalistic specific de informare, ci sunt unelte, instrumente care au fost construite și care sunt utilizate în scopuri de stat și nimic altceva. Și acesta a fost motivul pentru care am luat această decizie în Uniunea Europeană de a le impune sancțiuni. Trebuie să subliniez, nu o interdicție, nu o cenzură, ci sancțiuni, astfel încât acestea să-și oprească activitățile de radiodifuziune, deoarece sunt instrumente ale acestei agresiuni sau susțin această agresiune”, a mai menționat șeful Departamentului de Comunicare Strategică al SEAE.
În cele din urmă, Güllner a precizat că activitatea UE împotriva dezinformării trebuie dusă mai departe, inclusiv prin crearea unor instrumente sau mecanisme pentru apărarea democrației europene.
„Acesta este modul în care am conceput-o, dar, desigur, trebuie să o ducem mai departe. Dacă există și alți actori care folosesc aceste puncte de difuzare ca instrumente pentru a influența, pentru a interveni, atunci avem nevoie de anumite instrumente, de un format, de un mecanism pentru a ne apăra democrațiile, iar Înaltul Reprezentant a menționat acest lucru atunci când a spus <<să ne gândim mai departe, să discutăm acest lucru și să găsim echilibrul corect între protejarea libertății de exprimare, care este absolut crucială, care este sufletul democrațiilor noastre, dar, în același timp, să ne apărăm împotriva acelor activități care tocmai au fost menționate.>>”, a afirmat oficialul SEAE.
La începutul lunii martie, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a anunțat că va propune „un nou mecanism care ne va permite să sancționăm acești actori ai dezinformării rău intenționați”. Acesta va face parte „dintr-un set mai larg de instrumente la care lucrăm în prezent, pentru a ne spori și mai mult capacitatea de acțiune”.
Setul de instrumente va fi structurat pe patru dimensiuni transversale, îmbunătățind „cunoașterea noastră situațională”, prin:
- intensificarea sprijinului acordat presei independente și societății civile din țările terțe
- stimularea capacităților de comunicare strategică ale delegațiilor UE din țările terțe
- implementarea corectă a Codului de bune practici și a Legii privind serviciile digitale, ca „elemente cruciale” pentru a asigura întreruperea unor astfel de activități cu caracter malițios și răspunsuri de reglementare la acestea
- un răspuns diplomatic continuu și instrumente în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comună: introducerea conceptului de bătălii informaționale.
„Democrația este un sistem al cărui combustibil este informația. Dacă informația este rea, democrația este rea. Dacă informația este sistematic părtinitoare și contaminată de minciuni, cetățenii nu pot avea o cunoaștere completă a realității, iar judecata lor politică este distorsionată. De aceea, trebuie să apărăm informația ca bun protejat”, a declarat Josep Borrell.
