Ministrul german de finanţe Christian Lindner a criticat-o joi în termeni duri pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acuzând-o pentru dificultăţile economice ale UE în competiţia globală, relatează AFP.

“Să o spunem direct, anii petrecuţi sub responsabilitatea unei Comisii prezidate de Ursula von der Leyen au fost ani pierduţi pentru competitivitate“, a declarat liderul Partidului Liberal Democrat (FDP) german, într-o critică neobişnuită pe scena europeană împotriva compatrioatei sale din Uniunea Creştin Democrată (CDU, opoziţie).

“Din păcate, Ursula von der Leyen nu şi-a pus mandatul sub semnul consolidării economiei europene, ci şi-a stabilit alte priorităţi. Trebuie să recuperăm întârzierile în lunile şi anii care urmează“, a spus el, înainte de o întâlnire cu omologii săi europeni la Luxemburg, potrivit Agerpres.

Acuzațiile lui Lindner vin și înaintea unui summit informal al Consiliului European care va avea loc la Bruxelles în perioada 17-18 aprilie și în cadrul căruia liderii europeni vor solicita un nou acord privind competitivitatea UE și o nouă strategie pentru piața unică care să asigură poziția de lider tehnologic a Europei. tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Aleasă la limită în 2019 pentru cinci ani în fruntea executivului european după un proces mai mult controversat, decât transparent, Ursula von der Leyen, în vârstă de 65 de ani, candidează pentru un nou mandat la alegerile europene programate pentru începutul lunii iunie. Ea a primit sprijinul conservatorilor din Partidul Popular European (PPE), cea mai mare familie politică europeană.

Potrivit AFP, Consumatorii industriali se plâng în mod regulat de preţurile la energie în Europa, dar şi de reglementările de mediu adoptate în ultimii ani, despre care spun că sunt prea grele şi prea numeroase.

Economia europeană a stagnat de la invazia Rusiei din Ucraina. În 2023, creşterea produsului intern brut (PIB) în UE a fost limitată la 0,4%, faţă de 2,5% în Statele Unite şi 5,2% în China.

Europa este afectată de creşterea preţurilor la energie, legată de întreruperea aprovizionării cu gaze ruseşti. Grupurile industriale europene “plătesc în medie de trei ori mai mult pentru electricitate decât în Statele Unite”, a recunoscut miercuri comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, într-un discurs în Grecia.

Fabricile mari consumatoare de energie sunt astfel tentate să se relocheze, în special peste Atlantic, unde pot beneficia uneori şi de planuri generoase de subvenţii.

Actul privind Europa interoperabilă, care intră în vigoare joi, va facilita schimbul transfrontalier de date și va accelera transformarea digitală a sectorului public.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, actul este esențial pentru atingerea obiectivelor deceniului digital al UE, cum ar fi disponibilitatea online a 100 % din serviciile publice esențiale până în 2030.

Interoperabilitatea este o caracteristică esențială a unei piețe unice digitale funcționale și contribuie la o punere în aplicare mai eficace a caracteristicilor digitale ale politicilor publice, de la justiție la sănătate la transporturi.

”Interoperabilitatea este esențială pentru a servi mai bine oamenii și întreprinderile și pentru a reduce sarcinile administrative inutile. Ea ajută administrațiile însele să lucreze mai bine. Sunt foarte încântat să văd că Actul privind interoperabilitatea Europei este în vigoare, răspunzând astfel apelurilor pentru servicii publice digitale mai bune și interoperabile în UE. Acest act pune bazele unui sector public al UE eficient și interconectat și ale unei transformări digitale incluzive, transparente și responsabile. Acesta îmbunătățește colaborarea între administrațiile publice din statele membre și extinde accesul la serviciile publice digitale transfrontaliere în UE, fără a lăsa pe nimeni în urmă”, a transmis Johannes Hahn, comisarul european pentru buget și administrație.

Cetățenii, întreprinderile și administrațiile publice vor beneficia de cea mai mare parte a noului regulament atunci când utilizează servicii publice digitale interconectate care necesită schimbul transfrontalier de date.

Printre exemplele de astfel de servicii se numără recunoașterea reciprocă a diplomelor academice sau a calificărilor profesionale, schimburile de date privind vehiculele pentru siguranța rutieră, accesul la datele privind securitatea socială și sănătatea, schimbul de informații legate de impozitare, vamă, acreditarea licitațiilor publice, permisele de conducere digitale, registrele comerciale. Conform evaluării impactului, se preconizează că legea va economisi până la 5 miliarde EUR anual.

Legea va fi pusă în aplicare printr-un set de măsuri-cheie:

• Instituirea unui cadru de cooperare pe mai multe niveluri, care să reunească cei mai înalți practicieni din domeniul guvernării digitale din statele membre, precum și o comunitate largă a societății civile, experți, cadre universitare și actori locali, pentru a defini o agendă comună de interoperabilitate și un ecosistem în continuă evoluție de soluții comune de interoperabilitate. Acest cadru va fi coordonat de Comitetul pentru Europa interoperabilă și sprijinit de comunitatea Europei interoperabile.
• Introducerea unor evaluări obligatorii ale interoperabilității pentru a construi servicii publice „interoperabile din faza de proiectare”. Acest lucru va ajuta organismele din sectorul public să exploreze și, după caz, să abordeze aspectele legate de interoperabilitatea transfrontalieră încă din faza de proiectare a noilor servicii sau instrumente. Comisia va furniza orientările și sprijinul necesare.
• Portalul „Europa interoperabilă”, un ghișeu unic pentru a încuraja partajarea și reutilizarea unor soluții de interoperabilitate fiabile și de înaltă calitate între administrațiile publice.
• Consolidarea mecanismelor de inovare și de sprijinire a politicilor, inclusiv formare, spații de testare în materie de reglementare pentru experimentarea politicilor, proiecte public-privat GovTech și proiecte de sprijinire a punerii în aplicare a politicilor, pentru dezvoltarea, testarea și extinderea soluțiilor.

Regulamentul se aplică organismelor din sectorul public, inclusiv instituțiilor și organismelor UE. Punerea în aplicare a Actului privind Europa interoperabilă va fi finanțată prin programul Europa digitală (DIGITAL).

Conform calendarului definit în regulament, majoritatea dispozițiilor se vor aplica în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare.

În mod excepțional: 

• Instituțiile, organismele și agențiile europene și organismele din sectorul public vor efectua evaluări ale interoperabilității începând din ianuarie 2025;
• Statele membre vor desemna autoritățile naționale competente la 9 luni de la data intrării în vigoare a regulamentului, până în ianuarie 2025.

Comisia Europeană a acordat joi Ateneului Român și altor 6 situri din Uniunea Europeană Marca patrimoniului european, pentru rolul semnificativ jucat de către acestea în istoria și cultura Europei, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cele 7 situri sunt: Cisterscapes – Cistercian Landscapes Connecting Europe (Austria, Cehia, Germania, Polonia, Slovenia); mănăstirea San Jerónimo de Yuste (Spania); Muzeul Our Lord in the Attic (Țările de Jos); Teatrul Regal Toone (Belgia); Kalevala (Finlanda); Athenaeum Român (România) și Sant’Anna di Stazzema (Italia). 

Un juriu european de experți independenți din întreaga Europă a recomandat 7 situri din cele 16 preselectate de statele membre participante în cadrul selecției. Cele 7 situri câștigătoare din anul de selecție 2023 vor primi în mod oficial marca în timpul ceremoniei de decernare a MPE, care va avea loc la Anvers la 17 aprilie 2024.

Marca patrimoniului european este acordată monumentelor, siturilor naturale sau urbane, dar și obiectelor, bunurilor și patrimoniului imaterial. Aceasta recunoaște rolul lor esențial în istoria și cultura europeană, precum și în construirea a ceea ce este în prezent Uniunea Europeană. 

Ateneul Român

Ateneul Român este un edificiu marcant al orașului București. El a fost construit de Societatea Ateneul Român la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru a găzdui o bibliotecă publică, conferințe, concerte de muzică clasică, expoziții și alte activități cultural-artistice, în cadrul misiunii sale de popularizare a culturii prin orice mijloace. Începând din 1889, Ateneul găzduiește Societatea Filarmonică Română (în prezent Filarmonica „George Enescu”), fondată cu aproape două decenii în urmă pentru a disemina cultura muzicală și pentru a populariza capodoperele compozitorilor clasici. Aceste societăți culturale și clădirea lor emblematică fac parte din procesul de modernizare a Principalelor Unite Române, care au fost declarate regat în 1881, după ce și-au dobândit independența ca stat față de Imperiul Otoman la sfârșitul războiului ruso-turc (1877-1878). Prin faptul că a găzduit și găzduiește concerte ale unor mari compozitori și orchestre din Europa, Ateneul Român a avut un rol esențial în difuzarea muzicii clasice europene încă de la crearea sa. Începând din 1958, Ateneul Român găzduiește unul dintre cele mai importante evenimente muzicale clasice din lume, Festivalul și Concursul Internațional „George Enescu”, numit în onoarea marelui compozitor român. De asemenea, Ateneul găzduiește conferințe publice cu laureați ai Premiului Nobel, scriitori renumiți și profesioniști din întreaga Europă, scoțând în evidență democrația și valorile europene și promovând cultura și știința.

Context

Marca patrimoniului european urmărește să îmbunătățească înțelegerea și aprecierea patrimoniului comun și divers al Uniunii Europene de către cetățeni, în special de către tineri. Marca patrimoniului european și-a dovedit relevanța pentru consolidarea dialogului intercultural și a sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană. În plus, această acțiune a UE este esențială pentru dezvoltarea turismului cultural local, a beneficiilor economice sustenabile și a comunităților din întreaga Europă.

Pentru a primi Marca patrimoniului european, siturile trebuie să îndeplinească cele trei criterii care au fost introduse atunci când această marcă a devenit o inițiativă a UE: trebuie să își demonstreze semnificația europeană, să aducă la cunoștința publicului european dimensiunea lor europeană și să își demonstreze capacitatea operațională de a desfășura aceste activități. Siturile care primesc marca trebuie, de asemenea, să participe la activități de colaborare în rețea și la proiecte de cooperare. Procesul de selecție are loc o dată la doi ani. Participarea este deschisă tuturor statelor membre, cu condiția ca acestea să își confirme interesul.  Dintre ele, pe baza recomandărilor formulate de juriul european de experți independenți, Comisia Europeană acordă Marca patrimoniului european unui număr maxim de un sit per stat membru participant pe an. Siturile cărora li s-a acordat Marca patrimoniului european sunt monitorizate pentru a se asigura faptul că îndeplinesc în continuare criteriile pentru care au fost selectate. Monitorizarea are loc o dată la patru ani. O evaluare externă independentă are loc o dată la șase ani.