Connect with us

EDITORIALE

Op-ed Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România: Conferința privind viitorul Europei: o Europă a europenilor

Published

on

de Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România  

În acest weekend, aproximativ 200 de cetățeni din întreaga Europă se vor întâlni la Maastricht pentru a discuta cu privire la un subiect prioritar pe agenda politică a tuturor țărilor europene – rolul Uniunii Europene în lume. Acești cetățeni vor conveni asupra recomandărilor pe care vor să le adreseze instituțiilor europene referitor la obiectivele și strategiile UE în materie de securitate, apărare, politică externă și comercială. Recomandările vor viza, de asemenea, domenii precum ajutorul umanitar și cooperarea pentru dezvoltare, extinderea și migrația.

Conferinţa privind viitorul Europei este un exercițiu democratic paneuropean ce include 4 componente: platforma digitală multilingvă, evenimente descentralizate, grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni şi plenul conferinței. Platforma digitală este axul central al Conferinței privind viitorul Europei şi locul în care cetățenii pot face schimb de idei și pot trimite contribuții online, în timp ce evenimentele descentralizate virtuale, cu participare fizică, sau hibride, sunt organizate de cetățeni, de organizații și de autorități naționale, regionale și locale din toată Europa. Grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni discută diferite subiecte și își prezintă recomandările ce ulterior sunt dezbătute în plen.

În contextul tensiunilor geopolitice în creștere și al discuțiilor intense la care participă diplomați și politicieni din întreaga lume, grupul de dezbatere al cetățenilor europeni va oferi cetățenilor șansa de a-și exprima preocupările și de a face recomandări cu privire la modul în care UE poate face față provocărilor viitoare. În urma discuțiilor, un grup format din aproximativ 20 de persoane desemnate dintre acești cetățeni își va prezenta propunerile și le va dezbate cu membri ai Parlamentului European, cu politicieni naționali, cu comisari europeni, precum și cu reprezentanți ai altor organisme ale UE și ai societății civile în cadrul sesiunii plenare a Conferinței privind viitorul Europei, care va avea loc în perioada 11-12 martie, la Strasbourg, în Franța.

Conferința privind viitorul Europei este rezultatul efortului comun al instituțiilor europene. Elementul de inovație al acestui dialog istoric constă în reunirea în jurul aceleiași mese de discuții a unor cetățeni selectați aleatoriu din întreaga Uniune Europeană, care reprezintă generații diferite și provin din medii diverse. Aceștia pot să comunice și să-și împărtășească ideile în limba lor maternă și pot dezbate scenarii despre cum ar trebui să arate Uniunea  Europeană în care doresc să trăiască și muncească.

Această metodă de participare la viața cetății reflectă esența a ceea ce este și reprezintă UE – rezolvarea problemelor prin dialog extins și căutarea de consens și nu prin confruntare, rivalitate sau conflict. În opinia mea, grupul de dezbatere de la Maastricht are o valoare simbolică deosebită și, în multe privințe, încarnează un model prețios de democrație, – care, din păcate, este amenințat în multe colțuri ale lumii – și chiar și în Europa. Anul acesta sărbătorim 30 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, actul prin care a luat naştere Uniunea Europeană.

Grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni reprezintă o caracteristică esențială a Conferinței privind viitorul Europei. Sunt organizate patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni alcătuite din 200 de cetățeni europeni, fiecare ales prin selecție aleatorie, din cele 27 de state membre.

Există patru grupuri de dezbatere, fiecare având programate câte trei reuniuni: grupul de dezbatere 1 (17-19 decembrie 2021; 5-7 noiembrie 2021; 25-27 februarie 2022): o economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformarea digitală; grupul de dezbatere 2 (24-26 septembrie 2021; 12-14 noiembrie 2021; 10-12 decembrie 2021):democrația europeană, valori și drepturi, statul de drept, securitate; grupul de dezbatere 3 (1-3 octombrie 2021; 19-21 noiembrie 2021; 7-9 ianuarie 2022):schimbări climatice și mediu/sănătate; grupul de dezbatere 4 (15-17 octombrie 2021; 26-28 noiembrie 2021; 11-13 februarie 2022): UE în  lume, migrație.

Recomandările grupurilor de dezbatere, împărțite pe teme, sunt dezbătute fără un rezultat prestabilit și fără a limita sfera de aplicare la domenii de politici predefinite în sesiunea plenară. Mai exact, 20 de reprezentanți din partea fiecărui grup de dezbatere al cetățenilor europeni, dintre care cel puțin o treime cu vârsta sub 25 de ani, participă la reuniunile plenare ale conferinței și prezintă rezultatele discuțiilor lor sub formă de recomandări, dezbătându-le cu alți participanți.

Grupurile de dezbatere iau în considerare contribuțiile colectate în cadrul conferinței prin intermediul platformei digitale multilingve și formulează un set de recomandări de acțiune pentru instituțiile Uniunii și care vor fi dezbătute în plenul conferinței. Sesiunea plenară a conferinței s-a întrunit până acum de trei ori în format hibrid în Hemiciclul Parlamentului European din Strasbourg (19 iunie 2021, 23 octombrie 2021, 21-22 ianuarie 2022). Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană s-au angajat să asculte cetățenii europeni și să ia măsuri, în limitele competențelor lor, în urma recomandărilor formulate.

Două dintre cele patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni reunite în cadrul conferinței și-au încheiat deja activitatea. Grupul pentru democrație europeană, valori, drepturi, statul de drept și securitate a adoptat 39 de recomandări pentru viitorul Europei, care includ opinii privind consolidarea statului de drept în statele membre ale UE, combaterea informațiilor eronate și a dezinformării, asigurarea independenței mass-mediei și multe altele.

Grupul pentru schimbări climatice, mediu și sănătate și-a încheiat activitatea și a prezentat 51 de recomandări în care solicită UE să investească în tehnologii și transporturi ecologice și să îmbunătățească bunăstarea animalelor. În cadrul acestor recomandări, s-a subliniat necesitatea sprijinului pentru menținerea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și s-a acordat o atenție deosebită nevoilor persoanelor care locuiesc în zonele rurale ale UE.

Rezultatele discuțiilor purtate în cadrul acestor grupuri au fost prezentate și discutate în cadrul sesiunii plenare a conferinței din 21 și 22 ianuarie. Celelalte două grupuri își vor finaliza activitatea luna aceasta: grupul din Maastricht în acest weekend, iar cel din Dublin privind economia UE, justiția socială și locurile de muncă, educația, cultura, tineretul și sportul și transformarea digitală în perioada 25-27 februarie. Concluziile finale ale conferinței vor fi prezentate până în vară, astfel încât să ofere orientări cu privire la viitorul Europei.  

În România, conversaţia cu privire la viitorul Europei a adus împreună cetăţenii, insituţiile publice şi reprezentanţi ai societăţii civile, in special organizaţiile de tineret.

De altfel participarea tinerilor este esențială pentru a asigura un impact pe termen lung al conferinței şi din acest motiv în deplasările mele în ţară am luat parte la evenimente organizate sau dedicate lor. Sub marca proiectului #EUpeDrum am discutat în Cluj cu tinerii Universităţii Babes Bolyai despre cum utilizează în diagnosticul şi terapia copiilor cu tulburare de spectru autist roboţi inteligenţi, şi am participat la lansarea raportului cu privire la nevoile locale și pașii necesari pentru redresarea antreprenoriatului feminin din Transilvania.

De asemenea, împreună cu echipa mea, am participat la dezbateri alături de cetăţeni şi reprezentanţi ai autorităţilor publice, mass media şi societatea civilă din oraşe precum Bucureşti, Cluj, Bistriţa – Năsăud, Târgovişte, Râşnov. La nivel naţional au fost organizate peste 140 de evenimente de la începutul Conferinței pe o gamă largă de subiecte precum digitalizarea, educația, sănătatea, mediul, dezvoltarea durabilă, economia, agricultura, parteneriatele strategice ale UE. „Schimbările climatice și mediul” este cel mai discutat subiect în rândul participanților din România, urmat de „educație, cultură, tineret și sport” şi „transformare digitală”. La 15 ani de când a devenit membră a Uniunii Europene, putem spune că România a dat dovadă de maturitate în procesul de reflecție asupra Uniunii noastre, asupra provocărilor cu care ne confruntăm și asupra viitorului pe care dorim să îl construim împreună, având drept obiectiv consolidarea solidarității europene.

Conferința privind viitorul Europei reprezintă o oportunitate istorică unică, de care trebuie să profităm pe deplin și, împreună, să construim Europa pe care și-o doresc cetățenii noștri în prezent atât pentru ei, cât și pentru generațiile viitoare. Este apoi de datoria liderilor și a instituțiilor UE, în conformitate cu angajamentele asumate, să dea curs ideilor prezentate de cetățenii europeni pentru viitorul lor comun. 

EDITORIALE

Un arc peste timp: 25 de ani între summiturile de 50 și 75 de ani ale NATO de la Washington. Atunci când istoria îl urcă pe Biden pe piedestalul binemeritat și privilegiază România

Published

on

© NATO

Corespondență din Washington

Niciodată în istoria de șapte decenii și jumătate a familiei transatlantice, aliații NATO nu s-au mai aflat cu fața spre istorie ca acum. Deciziile de la summitul de la Washington vor fi luate de liderii celor 32 de aliați euro-atlantici purtând pe umeri greutatea istoriei fondatoare din Andrew Mellon Auditorium, amfiteatrul istoric inaugurat de președintele democrat Franklin Delano Roosevelt în 1935 și locul unde a fost semnat certificatul de naștere al Alianței Nord-Atlantice – Tratatul de la Washington – la 4 aprilie 1949 de către liderii a 12 state fondatoare, în frunte cu președintele democrat Harry Truman.

În același loc, 75 de ani mai târziu, la 9 iulie 2024, liderii aliați, ghidați de discursul unui alt președinte democrat, Joe Biden, și de discursul longevivului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, au dat startul summitului care va scrie viitorul NATO.

La Andrew Mellon Auditorium, Joe Biden a urcat între coloanele care flanchează prezidiul sălii ca un om politic al contrastelor. Un președinte octogenar lipsit de vigoarea de altădată și confruntat cu presiunea de a îl împiedica din nou pe Donald Trump să câștige cursa pentru Casa Albă.

Dar, așa cum istoria potrivește propriile sale cronici, este cel mai potrivit lider pentru a găzdui acest summit. Biden avea șase ani atunci când NATO lua ființă prin tratatul semnat pe tărâm american. Alianța Nord-Atlantică număra 15 state membre când Joe Biden era ales membru în Senatul SUA, în 1973, poziție pe care a deținut-o în următorii 36 de ani, fiind martor politic al căderii Zidului Berlinului, al integrării europene și al extinderii NATO ca o promisiune a păcii, democrației și libertății către Europa Centrală și de Est, înainte de a deveni vicepreședinte al Statelor Unite vreme de opt ani și președinte al Statelor Unite în timpul celei mai grave crize a securității europene de la cel de-al Doilea Război Mondial, respectiv războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei la ușa NATO. Cu o experiență de politică externă inegalabilă, cariera politică și de lider a lui Joe Biden nu a disociat puterea globală americană de alianța transatlantică și de obiectivul unei Europe libere, unite și pașnice. 

La Andrew Mellon Auditorium, veteranul președinte democrat al SUA a mai oferit o mostră a acestui angajament transatlantic personal de peste cinci decenii, decorându-l pe secretarul general Jens Stoltenberg, al cărui deceniu la cârma Alianței se va încheia curând, cu Medalia Prezidențială a Libertății, cea mai înaltă distincție pe care un președinte al SUA o poate conferi.

Indiferent dacă va câștiga sau nu competiția pentru Casa Albă cu rivalul Donald Trump, destinul relației transatlantice a fost acela de a-l ridica pe Joe Biden pe piedestalul binemeritat al liderului care a condus oficiile ceremoniei de 75 de ani de la fondarea NATO.

La Washington a rulat o realitate care te mișcă și prin cea mai nedescoperită fibră. Liderii statelor aliate NATO au urcat pe rând la prezidiul Andrew Mellom Auditorium, pășind pe urmele liderilor care la 4 aprilie 1949 semnau Tratatul fondator de la Washington. În exact același loc, acum 75 de ani, 12 steaguri fondatoare erau arborate. 32 în prezent, inclusiv cel al României.

În 1949, România era deja în bezna comunismului, cu un monarh exilat, o elită făuritoare a României moderne epurată și sub ocupație sovietică. Comunismul a căzut prin jertfa eroilor Revoluției din Decembrie 1989, România a pășit timid și greu spre democrație și libertate, liderii republicii, cu bune și cu rele, au luat deciziile corecte la momentul potrivit, monarhul exilat a pus istoria și blazonul regalității în slujba națiunii, iar în aprilie 2004 steagul României a intrat sub umbrela protectoare a NATO. La momentul ceremoniei de la Andrew Mellon Auditorium, în România este trecut de miezul nopții. Dar de 20 de ani este un loc sigur, având drept garanție de securitate cea mai puternică alianță politico-militară din istorie.  Nici nu ne putem imagina cât de privilegiați suntem. Poate cu privirile și urechile aplecate spre istorie vom putea înțelege măcar o frântură din acest privilegiu al securității, păcii și libertății. Sau.., ne-am putea imagina altfel?! Da, cu un arc peste timp, cu două decenii și jumătate în urmă și tot cu privirile spre Washington.

Summitul din 2024 este primul summit pe care Washington-ul îl găzduiește după 25 ani. La 24 aprilie 1999, sub bagheta unui alt președinte democrat, Bill Clinton, liderii NATO se întruneau pentru summitul aniversar de 50 ani de la înființarea Alianței, în același Andrew Mellon Auditorium unde pe 4 aprilie 1949 a fost semnat Tratatul Atlanticului de Nord.

Cu opt ani înainte, în 1991, când Războiul Rece a luat sfârșit, mulți s-au grăbit să scrie necrologul NATO. În schimb, Alianța a demarat un nou proiect european, profitând de agilitatea și capacitatea de adaptare a codului său genetic și extinzându-se ca o promisiune a păcii, libertății și democrației în Europa Centrală și de Est descătușată din spatele Cortinei de Fier.

La summitul de cinci decenii de la Washington, liderii NATO adoptau un nou Concept Strategic care statua că “se conturează o nouă Europă mai integrată și se dezvoltă o structură de securitate euro-atlantică în care NATO joacă un rol central”.

© Wikipedia

Summitul de la Washington din 1999 era primul summit al Alianței Nord-Atlantice după prima extindere a NATO către Est, la 12 martie 1999 fiind cooptate în Alianță Cehia, Polonia și Ungaria. Decizia fusese luată la summitul NATO de la Madrid din 1997, când cele trei țări deveneau primele state din Europa Centrală și de Est invitate să înceapă negocierile de aderare la NATO. Paradoxal sau nu, Ungaria era reprezentată la Washington, și acum 25 de ani și în prezent, de premierul Viktor Orban. Tânăra speranță liberală din urmă cu un sfert de veac, devenit între timp un lider autocrat, a privit astăzi montajele video din istoria ultimilor 75 de ani, inclusiv cu înăbușirea revoluției maghiare din 1956 de către armata sovietică, purtând încă urmele strângerii de mână cu Vladimir Putin de săptămâna trecută.

Pentru România, prezentă la summitul din 1999 de la Washington prin președintele Emil Constantinescu, exista însă marea deziluzie a ratării trenului invitației de aderare în 1997, dar România primea ca premiu de consolare un Parteneriat Strategic cu Statele Unite, prin vizita președintelui Clinton, la două zile distanță de la summitul iberic. Un premiu de consolare care s-a dovedit a fi cea mai puternică ancoră de politică externă pentru o națiune care reține premoniția falsă a eșecului în propriul cod genetic, încununat în 2004 cu aderarea la NATO și în 2007 cu integrarea în Uniunea Europeană.

În 2024, la Washington, liderii NATO reînnoiesc jurământul “toți pentru unul și unul pentru toți” înrădăcinat în tratatul fondator, recalibrează postura de descurajare și apărare cu accent pe apărare înaintată pe întreg flancul estic de la Marea Baltică la Marea Neagră, ranforsează sprijinul de neclintit pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia la ușa flancului estic al NATO, aruncând geopolitic țările baltice, Polonia și România în logica Germaniei Federale din timpul Războiului Rece. În 2024, la Washington, România este prezentă la summitul NATO din postura de aliat care alocă cel puțin 2% din PIB pentru apărare, de aliat care a decis să furnizeze un sistem de apărare antiaeriană Ucrainei, cum au procedat și SUA și Germania, fapt consemnat și în discursul lui Biden și inclus într-o declarație comună a liderilor SUA, României, Germaniei, Italiei și Olandei, și de aliat care a aruncat în cursa pentru funcția de secretar general al NATO un candidat oficial, primul din Europa de Est, respectiv pe președintele Klaus Iohannis.

NATO este “în moarte cerebrală”… NATO este “învechită”… NATO este “o relicvă a Războiului Rece”… Niciodată în istoria NATO aceste aserțiuni provenite în ultimii ani atât de la lideri aliați, cât și de la lideri autocrați, nu au fost mai lipsite de sens și anticipație strategică.

Când Războiul Rece s-a încheiat la începutul anilor 1990, mulți s-au grăbit să scrie necrologul Alianței Nord-Atlantice. De fiecare dată, răspunsul NATO a fost adaptare și redefinire pentru a face față următoarei și următoare amenințări majore la adresa securității aliate. Aceasta va fi și cronica summitului de 75 de ani al Alianței de la Washington.

Continue Reading

EDITORIALE

Nicoleta Pauliuc: România trebuie să fie parte activă a strategiei pentru industria de apărare a UE. Putem crea oportunităţi pentru firmele româneşti

Published

on

© PNL

de Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare din Senatul României

Războiul de agresiune neprovocat al Federației Ruse împotriva Ucrainei a schimbat radical peisajul securitar din Europa, reprezentând cea mai gravă conflagrație pe pământ european de la cel de-al Doilea Război Mondial. În acest context, Uniunea Europeană este obligată să-și îmbunătățească postura militară, inclusiv în ceea ce privește industria de apărare. Trebuie să trecem de la un răspuns punctual, de criză, la o abordare strategică, pe termen lung, care să aibă în vedere consolidarea şi realizarea pe teritoriul național a unei capabilități de producție, integrare, testare și mentenanță îndomeniul militar.

Istoric vorbind, o asemenea schimbare de paradigmă nu este deloc ușoară. Domeniul apărării și securității naționale este unul în care statele membre sunt reticente în a transfera puterea de decizie către Bruxelles. Interesele naționale și impulsul firesc de protejare a industriei naționale au îngreunat colaborarea în materie de achiziții pentru apărare a statelor europene. De exemplu, între 2021 și 2022, doar 18% din echipamentele de apărare au fost procurate într-o manieră colaborativă la nivel european, deși cheltuielile europene pentru apărare au atins 270 miliarde de euro în 2023.

Acesta este contextul în care, la data de 5 martie 2024, Comisia Europeană a lansat un program ambițios pentru pregătirea industriei de apărare a UE: Strategia privind industria europeană de apărare (EDIS), împreună cu un nou regulament pentru Programul privind industria europeană de apărare (EDIP).

Strategia propune câțiva indicatori statistici punctuali, printre care: ‣ În 2030, valoarea comerțului cu armament intra-UE trebuie să reprezinte cel puțin 35% din valoarea pieței europene; ‣ În 2030, cel puțin 50% din bugetul de achiziții pentru apărare al statelor membre trebuie alocat achizițiilor din industria europeană, și 60% până în 2035; ‣ În 2030, statele membre trebuie să își procure cel puțin 40% din echipamentul pentru apărare într-o manieră colaborativă.

Obiectivul general al strategiei este de a identifica proiecte de interes comun în materie de apărare și de a crea condițiile ca echipamentele să fie produse de industria europeană. În acest scop, o primă direcție de acțiune este realizarea unui inventar de capabilități existente la nivel european, un fel de catalog al echipamentelor ce pot fi produse în Europa. Simpla mapare a capabilităților se poate dovedi provocatoare, întrucât necesită acces la informații sensibile ale statelor membre și ale firmelor producătoare de armament.

O a doua direcție esențială de acțiune vizează sprijinul financiar pentru statele membre în vederea achiziționării de produse ale industriei europene, cu favorizarea programelor de achiziții derulate în comun de mai multe state membre. Dimensiunea financiară este foarte importantă, deoarece strategia poate funcționa doar dacă are asigurată o finanțare corespunzătoare.

Având în vedere interesul major pentru acest domeniu, Senatul României a adoptat mai multe propuneri pe marginea Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Programului privind industria europeană de apărare (EDIP), printre care:

  1. Continuarea Participării Statelor Terțe la Program: România susține participarea statelor terțe la Programul privind industria europeană de apărare, ca parte a unor proiecte europene conexe sau, cel puțin, acceptarea participării la proiecte a companiilor care au acționariat din afara UE (joint-ventures). Interesul nostru este dat de faptul că România are în curs programe de achiziții cu companii din state terțe, care prevăd componente semnificative de offset, transfer tehnologic, precum și investiții de tip greenfield, ce pot fi considerate contribuție națională la programul privind industria europeană de apărare. Evident, nu putem ignora experienţa de luptă a capabilităţilor de apărare ale unor state aliate sau partenere care nu sunt membre UE.
  2. Asistența UE pentru Statele Partenere din Vecinătatea Estică: Susținem cu fermitate includerea Republicii Moldova în cadrul Programului privind industria europeană de apărare (EDIP), printr-un statut similar cu cel al Ucrainei. Republica Moldova este statul cel mai afectat din regiune, după Ucraina, de războiul de agresiune al Rusiei. Asigurarea continuității asistenței UE pentru statele partenere din Vecinătatea Estică este esențială pentru stabilitatea și securitatea regională.
  3. Criterii Care să Favorizeze Statele Membre Aflate în Proximitatea Confruntărilor Convenționale: Propunem criterii care să favorizeze statele membre aflate în proximitatea confruntărilor convenționale în acordarea proiectelor/finanțărilor. Aceasta poate conduce la consolidarea bazei tehnologice și industriale europene în domeniul apărării într-o manieră echilibrată geografic la nivelul Uniunii. Astfel, state precum România și Polonia, care se află pe flancul estic al UE, ar beneficia de un suport suplimentar pentru a face față provocărilor de securitate.
  4. Flexibilitate în Numărul Minim de State Membre Necesare Participării la Instrumentele Propuse: Este important să menținem o flexibilitate în ceea ce privește numărul minim de state membre necesar participării la diferitele instrumente propuse. Acest lucru ar permite adaptarea la provocările contextului regional de securitate. De exemplu, dacă România și Polonia, ca statele cele mai mari de pe flancul estic, au un proiect comun, acesta să poată fi racordat programului european privind industria de apărare.

Aceste propuneri reflectă interesul strategic al României în contextul noii strategii europene de apărare. Țara noastră are un rol crucial în arhitectura de securitate a flancului estic al UE și NATO. Industria românească de apărare poate contribui semnificativ la obiectivele comune europene, atât prin capacitățile sale de producție, cât și prin parteneriatele strategice existente cu companii din state terțe.

Crezul meu este că, dacă tot alocăm 2,5% din PIB pentru Apărare, atunci este obligatoriu ca aceşti bani să se vadă şi în restartarea companiilor româneşti. Există şi veşti bune. În primul rând, încă avem specialişti buni şi apreciaţi în ceea ce priveşte partea tehnică. Sunt oameni care au fost instruiţi inclusiv în cadrul NATO, oameni care au lucrat cu şi la firme importante care produc armament pentru state membre ale Organizaţiei Atlanticului de Nord. În al doilea rând, România are o tradiţie importantă pe zona industriei de Apărare. Ştiţi foarte bine că, la un moment dat, eram exportatori de tehnică de luptă.

Trei lucruri mi se par esenţiale mergând spre viitor: a) Să avem o şcoală superioară de inginerie special croită pentru producerea de tehnică militară. Avem tineri extraordinari de capabili care, îndrumaţi în această direcţie, ar putea să joace un rol esenţial. b) Parteneriatele pe care le dezvoltăm cu statele din UE şi statele membre NATO să meargă inclusiv în direcţia importului de know how: să învăţăm şi noi să facem lucruri noi, mai ales că acest sector industrial se schimbă într-un ritm foarte rapid. c) La un moment dat, putem construi chiar programe de capitalizare a unor firme din industria de apărare care lucrează astăzi la cote de avarie şi care ar avea nevoie de sprijin financiar pentru a ajunge la nivelul dorit.

În concluzie, Strategia privind industria europeană de apărare (EDIS) și Programul privind industria europeană de apărare (EDIP) reprezintă pași importanți în direcția consolidării capacităților de apărare ale Uniunii Europene. Trebuie să ne folosim de aceste instrumente şi oportunităţi pentru a ajuta companiile româneşti. România este pregătită să joace un rol activ în acest proces, contribuind la securitatea și stabilitatea Europei.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-Ed | Iliana Ivanova, comisar european pentru inovare: Tinerii europeni ne oferă un motiv să fim optimiști cu privire la viitorul nostru democratic

Published

on

© European Union, 2024/Source: EC - Audiovisual Service

de Iliana Ivanova, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret

În cadrul dezbaterilor premergătoare alegerilor europene din 6-9 iunie, protejarea democrației noastre este unul dintre principalele subiecte de discuție. În 2024, la sondaje vor participa persoane din peste 50 de țări, reprezentând peste jumătate din populația planetei. În același timp, la nivel mondial s-au observat „regrese democratice” și, în unele cazuri, o reorientare directă către autocrație. Prin urmare, trebuie să fim vigilenți în ceea ce privește atât motivele acestor evoluții, inclusiv dezinformarea, cât și căile de atac împotriva acestora, cum ar fi standardele riguroase privind statul de drept, educația civică și educația în domeniul mass-mediei. Spre deosebire de tendințele negative, există un domeniu important în care avem de ce să fim optimiști: implicarea civică a tinerilor oferă motive întemeiate pentru speranță.

Prezența la vot la alegerile europene din 2019 a atins cel mai înalt nivel din ultimii 25 de ani, cu 50,7 %. Ceea ce a fost mai puțin comentat la momentul respectiv a fost rolul tinerilor în stimularea participării la vot. Ponderea tinerilor sub 25 de ani care au votat a crescut cu 16 puncte procentuale, iar cea a tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 39 de ani a crescut cu 14 puncte procentuale. Prin urmare, tinerii au avut un impact uriaș. Semnalul lor: Viitorul Europei este important pentru noi!

Înainte de alegerile din acest an, avem motive să credem că această tendință ar putea continua. Sondajul Eurobarometru privind tineretul și democrația, publicat la 13 mai, a abordat 26 000 de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani din întreaga UE cu privire la opiniile lor legate de democrație, politică și de modul în care consideră că pot influența societatea. Cel mai surprinzător rezultat a fost faptul că 64 % dintre tineri au declarat că intenționează să voteze la viitoarele alegeri europene.

Desigur, există un decalaj natural între intenție și acțiune. Dar, pe baza tendințelor din 2019, putem spera că tinerii alegători vor continua să se implice. Care este motivul? În primul rând, doi din trei respondenți consideră că UE are un impact asupra vieții lor de zi cu zi. Indiferent că este prin intermediul pieței unice, al liberei circulații, al drepturilor consumatorilor, al standardelor alimentare, al controalelor de mediu – valoarea pe care UE o aduce acestora este clară.

Însă principalele preocupări ale tinerilor confirmă, de asemenea, angajamentul față de valorile fundamentale ale UE. Atunci când au fost întrebați ce rezultate așteaptă din partea Uniunii, principalele trei priorități sunt menținerea păcii (37 %), combaterea sărăciei (34 %) și promovarea drepturilor omului (30 %).

Există dovezi că aceste priorități sunt legate de implicarea proprie a tinerilor. Sondajul arată că 64 % dintre tineri au participat la activitățile unei organizații de tineret în ultimele 12 luni, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de 2022. În plus, mulți dintre ei au studiat (16 %) sau au făcut voluntariat (12 %) în străinătate.

Implicarea într-o organizație de tineret înseamnă implicarea în societate. În multe cazuri, acest lucru se realizează cu sprijinul programelor UE, cum ar fi Erasmus+ pentru educație și schimburi de tineri sau Corpul european de solidaritate pentru voluntariat. Estelle, din Franța, s-a alăturat Corpului la un centru local de educație în domeniul mediului din Macerata, Italia. Elio, din Irlanda, a studiat la Bruxelles și a găsit timp și pentru a face voluntariat în oraș.

În plus, interesul pentru vot poate fi stimulat și de conștientizarea faptului că alegerile vor determina modul în care UE va trata unele dintre întrebările majore pentru tânăra noastră generație – războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, schimbările climatice și provocările cu care se confruntă modul nostru de viață democratic. În plus, sondajul a constatat că peste două treimi dintre tineri consideră că educația lor i-a înzestrat cu competențele digitale necesare pentru a identifica dezinformarea.

În general, sondajul prezintă o imagine a unei generații mai tinere care dorește să aibă un cuvânt de spus în prezent și în viitor, dar care dorește, de asemenea, să apere democrația și drepturile omului.

În 2019, tinerii au dat tonul priorităților Uniunii Europene. În perioada 6-9 iunie, ei au din nou această șansă, dar numai dacă demonstrează, prin votul lor, că încrederea noastră în angajamentul european al generației următoare este corect plasată.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.14 hours ago

Uniunea Europeană devine participant cu drepturi depline în cadrul Registrului Daunelor pentru Ucraina

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Meta are termen până la 1 septembrie să prezinte Comisiei Europene soluții pentru a îmbunătăți modelul de ”plată sau consimțământ” impus consumatorilor din UE, altfel riscă sancțiuni

CHINA16 hours ago

Ministrul ucrainean de externe merge la Beijing la invitația omologului chinez Wang Yi. Va fi discutat rolul Chinei în obținerea unei „păci stabile și drepte” în războiul cu Rusia

CONSILIUL UE16 hours ago

UE este alături de Ucraina și reînnoiește sancțiunile economice contra Rusiei pentru încă 6 luni, până la 31 ianuarie 2025

ROMÂNIA17 hours ago

Reacția României la retragerea lui Biden din cursa pentru Casa Albă: SUA sunt și rămân partener strategic pentru România și UE

CONSILIUL UE18 hours ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Netanyahu: Israel va rămâne cel mai puternic aliat al SUA în Orientul Mijlociu indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale

ENERGIE18 hours ago

Secretarul american al energiei vine la București. România găzduiește reuniunea ministerială a Parteneriatului transatlantic pentru energie și cooperare în domeniul climei

U.E.19 hours ago

Șeful diplomației ungare, pregătit pentru confruntarea cu omologii din UE: Criticile Bruxelles-ului sunt motivate de frustrare și invidie

ROMÂNIA19 hours ago

ICI București își propune să redefinească modul în care interacționăm cu lumea digitală, utilizând tehnologii de vârf pentru a construi un metavers integrat și accesibil

CONSILIUL UE18 hours ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

U.E.3 days ago

Borrell: Estonia este un model de urmat pentru toate țările UE și NATO în privința cheltuielilor pentru apărare

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA5 days ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei: “Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă pentru europeni”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Von der Leyen propune pentru următorii cinci ani în fruntea CE consolidarea competitivității UE printr-un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate

COMISIA EUROPEANA5 days ago

O “veritabilă UE a apărării” cu “NATO pilon al apărării”: Către un nou mandat, Ursula von der Leyen propune o “piață unică pentru apărare” și un “scut aerian european”

Trending